Kekchi

Zarma

Matthew

15

1Jun ch'ol eb aj tz'îb rochbeneb laj fariseo que'chal chak Jerusalén. Que'cuulac riq'uin li Jesús ut que'xye re:
1 Kala Farisi* fonda borey da asariya* dondonandiko fooyaŋ fun Urusalima* ka kaa Yesu do ka ne:
2-¿C'a'ut nak eb lâ tzolom neque'xk'et li chak'rab li canabanbil xbaneb li kaxe' katôn? ¿C'a'ut nak inc'a' neque'xch'aj li ruk'eb nak neque'cua'ac jo' tz'îbanbil sa' li kachak'rab? chanqueb.
2 «Ifo se no ni talibey ga arkusey alaadey harta? Zama i si ngey kambey nyun hal i ga ŋwaari ŋwa.»
3Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -Ut lâex, ¿c'a'ut nak nequek'et li chak'rab q'uebil êre xban li Dios riq'uin xbânunquil lê najter na'leb li c'aynakex chixbânunquil?
3 Amma a tu ka ne i se: «Ifo se no araŋ mo ga Irikoy lordey* harta araŋ alaadey sabbay se?
4Li Dios quixye: -Cha-oxlok'i lâ na' âyucua'. Ut quixye ajcui': -Ani tixhob xna' xyucua', li jun a'an camsinbil nak tâosok'. (Ex. 20:12; 21:17)
4 Zama Irikoy ne: ‹Ni ma ni baabo nda ni nya beerandi. Boro kaŋ na baaba wala nya wow mo, haciika i g'a wi.›
5A'ut lâex nequeye cui cuan junak inc'a' naraj xtenk'anquil lix na' xyucua', li jun a'an tixye re lix na' xyucua', "ac mayejanbil chiru li Dios li c'a'ru raj târûk tatintenk'a cui'." Ut inc'a' chic tento tixtenk'a lix na' xyucua', chanquex.
5 Amma araŋ ga ne: ‹Boro kulu kaŋ ga ne nga baaba wala nga nya se: Haŋ kaŋ ga hima doŋ ni ma du ay do, woodin ya sargay no,› kulu a si baabo da nyaŋo beerandi baa kayna.
6Jo'can nak lâex nequetz'ektâna xcuanquil li chak'rab q'uebil xban li Dios ut a' chic lê najter na'leb nequebânu.
6 Araŋ na Irikoy sanno ciya yaamo nooya araŋ alaadey se.
7Lâex aj ca' pac'al u. Yâl ajcui' li quixye li profeta Isaías chêrix lâex nak quixtz'îba li c'a'ru quiyehe' re xban li Dios nak quixye:
7 Araŋ wo munaficey, Isaya na annabitaray te araŋ boŋ ihanna dumi ka ne:
8Li tenamit a'in niquine'xlok'oni ca'aj cui' riq'uin xtz'ûmal reheb. Moco neque'xbânu ta chi anchal xch'ôleb.
8 ‹Jama wo go g'ay beerandi nda ngey meyey, amma i biney ga mooru ay.
9Mâc'a' rajbal nak niquine'xlok'oni xban nak li tijleb li neque'xc'ut a'an yal xchak'rabeb li cuînk. (Isa. 29:13)
9 Day yaamo no i go ga sududu ay se. Dondonandiyaŋey kaŋ i ga te mo, borey alaadayaŋ no.› »
10Ut li Jesús quixbokeb li tenamit riq'uin ut quixye reheb: -Abihomak chêjunilex li c'a'ru tinye ut q'uehomak retal re nak têtau xyâlal.
10 Yesu na borey marga ce nga do ka ne i se: «Araŋ ma maa ka faham mo:
11Mâcua' li c'a'ru naxtzaca li cuînk namâco' cui'; aban li c'a'ru inc'a' us naxc'oxla sa' xch'ôl, a'an li namâco' cui'.-
11 Manti hari kaŋ ga furo me ra no ga boro ziibandi* bo. Amma wo kaŋ ga fun me ra din, nga no ga boro ziibandi.»
12Que'jiloc lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: -¿Ma xaq'ue retal nak eb laj fariseo ra xe'rec'a nak xe'rabi li âtin li xaye?-
12 Kal a talibey kaa ka ne a se: «Ni bay kaŋ a dooru Farisi fonda borey gaa waato kaŋ i maa sanno din, wala?»
13Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -Chixjunil li acuîmk inc'a' aubil xban lin Yucua' cuan sa' choxa, a'an tâmich'mânk.
13 Amma a tu ka ne: «Tuuri-nya kulu kaŋ ay Baabo kaŋ go beene mana tilam, i g'a dagu.
14Canabomakeb. A'aneb mutz'eb ut neque'xberesiheb li mutz'. Ut cui li mutz' neque'xberesi li rech mutz'il, chi xca'bichaleb te't'anek' sa' jul.-
14 Wa fay d'ey. Danawyaŋ no kaŋ goono ga danaw candi. Da danaw na danaw goobu candi binde, i boro hinka kulu no ga kaŋ goota folloŋ ra.»
15A'ut laj Pedro quichak'oc ut quixye: -Bânu usilal, ch'olob chiku lix yâlal li jaljôquil ru âtin a'in.-
15 Bitros tu ka ne a se: «Ma misa din feeri iri se.»
16Ut li Jesús quixye re: -¿Ma toj mâc'a' ajcui' êna'leb lâex?
16 Yesu ne: «Hala baa araŋ mo, araŋ sinda fahamay no koyne?
17¿Ma toj mâji' nequetau xyâlal nak chixjunil li c'a'ru naxtzaca junak, a'an moco sa' xch'ôl ta naxic? Tîc sa' xsa' naxic ut chirix a'an naxtz'ek cui'chic.
17 Araŋ mana faham hala haŋ kaŋ furo me ra, teeley ra no a ga koy, a ga ye ka fun taray koyne, wala?
18Li inc'a' us na-el sa' xtz'ûmal re li junjûnk, a'an sa' lix ch'ôl nachal. Ut a'an a'in li namâco' cui'.
18 Amma hayey kaŋ yaŋ ga fun me ra, bine do no i ga fun, ngey no ga boro ziibandi.
19Sa' lix ch'ôl junak nachal chak li mâus aj na'leb, li camsînc ras rîtz'in, li muxuc caxâr, li co'bêtac yumbêtac, li elk'ac, li k'abânc ut li majecuânc.
19 Zama miila laaley, da boro wiyaŋ, da zina* kulu dumi, da zaytaray, da tangari seeda, da Irikoy gaa alaasirayyaŋ, bine do no i ga fun.
20Chixjunil li mâus aj na'leb a'in sa' xch'ôl junak nachal chak, ut a'an li namâco' cui' li junjûnk. Ut li cua'ac chi inc'a' ch'ajbil li uk'ej, mâcua' a'an li namâco' cui' li cuînk, chan.
20 Woodin yaŋ dumi no ga boro ziibandi. Amma i ma ŋwa da kambe kaŋ mana nyun, woodin si boro ziibandi.»
21Ut qui-el aran li Jesús ut cô sa' eb li na'ajej xcuênt Tiro ut xcuênt Sidón.
21 Kala Yesu tun noodin ka koy Tir* da Zidon* laabey ra.
22Ut cuan jun li ixk aj Canaán quichal sa' li na'ajej a'an. Japjo re chixyebal: -Kâcua', Ralalat laj David, chacuuxtâna taxak cuu. Lin co' c'ajo' nak yô chi tacuasîc xban li mâus aj musik'ej, chan.
22 Kanaana* wayboro fo mo kaa ka fun laabey din ra haray. A kaa ka hẽ ka ne: «Ya Rabbi, Dawda izo, ma bakar ay se! Ay ize way no goono ga taabi gumo da follay.»
23A'ut li Jesús mâ jun li âtin quixye re. Ut eb lix tzolom que'nach'oc riq'uin li Jesús ut que'xye re: -Kâcua', bânu li usilal re, re nak tixcanab xjapbal re, chanqueb.
23 Amma Yesu mana tu a se da baa sanni fo. A talibey binde kaa k'a ŋwaaray ka ne: «M'a sallama, zama a go g'iri gana nda hẽeni.»
24Li Jesús quichak'oc ut quixye: -Mâ bar chic taklanbilin chak, ca'aj cui' riq'uineb laj Israel. Chanchaneb li carner sachenak, chan.
24 Amma Yesu tu ka ne: «I man'ay donton kala Israyla dumo feeji darantey hinne do.»
25Ut li ixk quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye cui'chic: -Kâcua', chacuuxtâna taxak cuu.-
25 Amma waybora kaa ka sombu a se ka ne: «Rabbi, m'ay gaa!»
26Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Inc'a' us xmak'bal xcuaheb li coc'al ut xq'uebal reheb li tz'i', chan li Jesús.
26 Amma a tu ka ne: «A mana hagu i ma zankey ŋwaaro sambu k'a catu hans'izey se.»
27Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: -Yâl li nacaye, Kâcua', abanan eb li tz'i' neque'xxoc xc'aj xcuaheb li coc'al li nat'ane' rubel li mêx nak yôqueb chi cua'ac, chan.
27 Amma waybora ne: «Oho Rabbi, amma baa hans'izey ga du zanjarmey ngey koyey waney do.»
28Ut li Jesús quixye re: -Kana', lâat relic chi yâl xatau ru lix yâlal ut chi anchal âch'ôl xatpâban. Chi-uxk li c'a'ru xatz'âma, chan. Ut sa' ajcui' li hônal a'an quiq'uira lix co'.
28 Gaa no Yesu tu ka ne a se: «Waybora, ni cimbeero ga beeri. A ma ciya ni se mate kaŋ cine ni ga ba.» A ize wayo te baani mo za saaya din ra.
29Qui-el chak li Jesús aran, ut quinume' chire li palau Galilea sa' xna'ajeb li mâcua'eb aj judío. Tojo'nak quitake' chiru jun li tzûl ut aran quic'ojla.
29 Yesu tun noodin ka kaa Galili teeko me gaa haray. A kaaru tondi boŋ ka goro noodin.
30Ut que'cuulac li q'uila tenamit riq'uin. Cuanqueb nabal li yaj li que'c'ame' riq'uin. Cuanqueb li yêk rok, cuanqueb li mutz', cuanqueb li mem ut li tokol ruk'eb, ut cuanqueb ajcui' nabaleb li yaj rochbeneb. Ut cole'q'uehek' chiru li Jesús ut a' yal c'a'ru lix yajel li junjûnk, li Jesús quixq'uirtesiheb.
30 Borey marga bambata kaa a do. I kande simbarantey, da danawey, da beebey, da larantey, da jantekom boobo fooyaŋ ngey banda. I n'i jisi Yesu jine, a na ikulu no baani mo.
31Jo'can nak que'sach xch'ôleb li tenamit chirilbal nak li mem neque'âtinac chic ut li tokoleb ruk' que'q'uira ut li yêkeb rokeb neque'bêc chic ut eb li mutz' ruheb neque'iloc chic. Ut que'xnima xlok'al lix Dioseb laj Israel.
31 Hala borey marga dambara, waati kaŋ i di beebey goono ga salaŋ, larantey go ga boori gumo, simbarantey go ga dira, danawey go ga di. I na Israyla* izey Irikoyo beerandi mo.
32Ut li Jesús quixbokeb lix tzolom riq'uin ut quixye reheb: -Neque'cuil xtok'obâl ruheb li tenamit. Ac oxib cutan xchaliqueb chicuix ut mâc'a' xcuaheb. Ut inc'a' nacuaj xtaklanquileb sa' rochocheb chi inc'a' te'cua'ak. Naru neque'lub sa' be, chan.
32 Yesu na nga talibey ce nga do ka ne: «Ay goono ga bakar jama wo se, zama a to jirbi hinza sohõ kaŋ i go ay banda. I sinda haŋ kaŋ i ga ŋwa mo. Ay si ba ay m'i sallama da haray, i ma si koy ka gaze fonda boŋ.»
33Ut eb lix tzolom que'xye re: -¿Bar takatau cua sa' li na'ajej a'in re takaq'ueheb chi cua'ac li q'uila tenamit a'in? Arin mâc'a' cuan, chanqueb.
33 A talibey ne a se: «Day, man no iri ga du ŋwaari boobo neewo ganjo ra, hal iri ma borey marga wo cine kungandi?»
34Ut li Jesús quixye reheb: -¿Jarub li caxlan cua cuan êriq'uin? chan. -Cuukub ajcui' li caxlan cua ut cuib oxib li coc' car, chanqueb re.
34 Yesu ne i se: «Buuru kunkuni marge no ka bara araŋ do?» I ne a se: «Iyye no, da hamisa kayna fooyaŋ.»
35Ut li Jesús quixtaklaheb li tenamit chi c'ojlâc chiru ch'och'.
35 Yesu na jama lordi ka ne i ma goro ganda laabo ra.
36Ut quixchap li cuukub chi caxlan cua ut eb li car, quixbantioxi chiru li Dios ut quixjachi. Ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li tenamit.
36 A na buuru kunkuni iyya da hamisey din sambu ka saabu. Waato gaa no a n'i ceeri-ceeri ka no nga talibey se. Talibey mo soobay ka zaban borey se.
37Que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'ôleb. Ut que'xc'ûla li qui-ela'an. Cuukub chacach nujenak li rela' xc'aj li caxlan cua li qui-ela'an.
37 Kaŋ i ŋwa ka kungu, i na patarmey kaŋ cindi margu, cilla beeri toonante iyye.
38Ut eb li que'cua'ac, a'aneb câhib mil chi cuînk chi mâc'a'eb sa' ajl li ixk chi moco li coc'al.Nak ac quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc cui'chic sa' li jucub ut cô cui'chic jun pac'al li palau sa' li na'ajej xcuênt Magdala.
38 Borey kaŋ yaŋ ŋwa mo, alboro zambar taaci no, kaŋ wayborey da zankey baa si.
39Nak ac quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc cui'chic sa' li jucub ut cô cui'chic jun pac'al li palau sa' li na'ajej xcuênt Magdala.
39 Waato kaŋ a na marga sallama din banda, Yesu furo hi ra ka kaa Magdala laabo ra.