1Saß jun li cutan eb laj Israel queßoc chixcuechßinquil rix li Kâcuaß xban li chßaßajquilal li cuanqueb cuiß. Li Kâcuaß quirabi li cßaßru yôqueb chixyebal. Cßajoß nak quijoskßoß saß xbêneb. Quixtakla chak li xam ut eb li muhebâleb li cuanqueb toj chire queßcßat.
1 Borey binde te danga jancekoyaŋ, hal a mana kaan Rabbi se. Rabbi mo maa r'a ka te bine. Kala Rabbi danjo di i game ra, ka ŋwa gata caso gaa.
2Eb laj Israel queßxjap re chixtzßâmanquil xtenkßanquileb chiru laj Moisés. Ut laj Moisés quixtzßâma xtenkßanquileb chiru li Kâcuaß ut li xam quichup.
2 Waato kaŋ borey hẽ Musa gaa, Musa mo na adduwa te Rabbi gaa. Kala danjo bu.
3Joßcan nak li naßajej aßan queßxqßue Tabera chokß xcßabaß xban nak li naßajej aßan quicßateß xban li xam li quixtakla chak li Dios.
3 A na maa daŋ nango din gaa ka ne a se: Tabera, _kaŋ a feerijo ga ti tonyaŋ|_, zama noodin no Rabbi danjo di i game ra.
4Saß xyânkeb laj Israel cuanqueb li jalaneb xtenamit. Eb aßan junes châbil tzacaêmk teßraj xtzacanquil. Ut eb laj Israel queßoc cuißchic chi cuechßînc ut queßxye: Cuan ta ani tâqßuehok katib re takatzaca.
4 Marga kaasumanta kaŋ go i banda sintin ka bini, hala Israyla izey ye ka hẽ ka ne: «May no g'iri no ham iri ma ŋwa?
5Najulticoß ke nak chi mâtan katzaca chak li car aran Egipto ut katzaca chak li pepino, li melón, li puerro, li cebolla ut li ânx.
5 Iri go ga fongu nda hamisa kaŋ iri goro ka ŋwa Misira ra yaamo, da labtanda, nda kanay, da albasan kayna, nd'ibeero, da tafarnuwa.
6Ut anakcuan arin yôco chi câmc xban katzßocajic. Mâcßaß chic naru nakatzaca xban nak caßaj cuiß maná cuan, chanqueb.
6 Amma sohõ iri biney go ga suugu. Hay kulu mana cindi kaŋ iri moy ga di kala day Manna* wo.»
7Li maná chanchan riyajil li culantro ut kßan xbonol chanchan xkßol cheß.
7 Manna din mo ga to haamo gure beeray gaa. A alhaalo mo go danga deeli cine.
8Eb li cristian queßxmol li maná. Cuan li queßxqueß chiruheb xcaß ut cuan li tenbil queßxbânu re. Nequeßxchik saß chßîchß ucßal ut cuan li nequeßxyîb chokß xcaxlan cua. Ut lix sahil chanchan li châbil aceite.
8 Borey ga koy k'a kumna ka fufu nda tondiyaŋ, wala i m'a duru humburu ra, k'a hina kusuyaŋ ra. I g'a te maasa mo. A tabayaŋ mo ga hima ji taji.
9Nak natßaneß li xchußque chi kßek saß li naßajej li cuanqueb cuiß lix muhebâleb, natßaneß ajcuiß li maná.
9 Saaya kaŋ harandaŋ ga zumbu gata boŋ cin ra no, Maana mo ga zumbu a banda.
10Laj Moisés quirabi nak li junjûnk cabal laj Israel yôqueb chi yâbac chire lix muhebâleb. Li Kâcuaß cßajoß nak quijoskßoß riqßuineb. Ut laj Moisés incßaß quicuulac chiru.
10 Musa mo maa kaŋ borey goono ga hẽ i almayaaley kulu ra, i boro fo kulu nga kuuru fuwo meyo gaa. Kala Rabbi bine tun i se gumo-gumo. A mana kaan Musa se mo.
11Joßcan nak laj Moisés quixye re li Kâcuaß: —¿Cßaßut nak nacabânu ra cue lâin? Lâin laj cßanjel châcuu. ¿Cßaßru inmâc châcuu nak yôcat chixqßuebal li îk saß inbên re xcßambal li tenamit aßin?
11 Musa binde ne Rabbi se: «Sabaabu woofo se no ni na ay, ni tamo taabandi? Ifo se mo no ay mana du gaakuri ni jine, kaŋ ni ga borey wo kulu jaraw dake ay boŋ?
12¿Ma lâin ta biß xyucuaßeb? Ut, ¿ma lâin ta biß xnaßeb nak tâye cue nak tincßameb chi kßalkßo joß nequeßkßalûc li cocßal li toj nequeßtußuc? ¿Ma tento nak toj lâin tincßamok reheb saß li naßajej li cayechißi reheb lix xeßtônil yucuaßeb?
12 Ay no ka borey wo kulu gunde jare? Wala ay no k'i hay? Hala ni ma ne ay se: M'i sambu ni gande ra ka jare, mate kaŋ cine baaba ga zanka naanandi jare, hal i ma koy ka to laabo kaŋ ni ze d'a i kaayey se din ra.
13¿Bar tintau tib lâin re tinqßue reheb li tenamit aßin? Junes cuechßînc ut xpatzßbal xtibeb nequeßxbânu.
13 Man gaa no ay ga du ham ay ma no borey wo kulu se? Zama i goono ga hẽ ay gaa ka ne: ‹M'iri no ham iri ma ŋwa!›
14Lâin incßaß chic nincuy cßamoc be chiruheb chixjunileb li tenamit aßin injunes. Aßin jun nimla îk chokß cue lâin.
14 Ay si hin borey wo kulu ka jare, zama i tiŋa bisa ay.
15Cui lâat yôcat chixbânunquil cue chi joßcaßin, kßaxal us cui tâcuisi lin yußam cui yâl nak niquinâra, re nak incßaß chic yôkin chi cßuluc nabal raylal, chan laj Moisés.
15 Da yaadin no ni ga te ay se, ay ga ni ŋwaaray m'ay wi me fo, d'ay du gaakuri ni jine. Ma si naŋ ay ma soobay ka di ay masiiba.»
16Abanan li Kâcuaß quichakßoc ut quixye re: —Chßutubeb lajêb xcâcßâlak li cuînk li nacanau ruheb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel. Aßaneb li cuanqueb xcuanquil. Ut tâcßameb chiru li tabernáculo ut tinêroybeni âcuochbeneb.
16 Kala Rabbi ne Musa se: «Ma boro wayye margu ay do, Israyla arkusuyaŋ, kaŋ yaŋ ni g'i bay arkusu beeri yaŋ no borey do, kaŋ i jine boroyaŋ no. Ma kand'ey kubayyaŋ hukumo do, i ma kay noodin ni banda.
17Lâin tincubek chak ut tinâtinak âcuiqßuin. Ut tinqßue lin musikß reheb joß quinqßue âcue lâat re nak tateßxtenkßa chixcßambaleb xbe li tenamit aßin. Chi joßcan incßaß tâcanâk saß âbên âjunes lâat li îk aßin.
17 Ay mo ga zumbu ka salaŋ ni se noodin. Ay ga sambu Biya kaŋ go ni boŋ din gaa, k'a dake i boŋ. Ngey mo ma borey jarawo jare ni banda, hala ni bumbo ma s'a jare, ni hinne.
18Tâye ajcuiß reheb chixjunileb nak teßxsantobresi ribeb xban nak cuulaj tinqßue lix tibeb re teßxtzaca. Lâin xcuabi nak yôqueb chi cuechßînc ut yôqueb chixyebal: Us raj cuan ta tib re takatzaca. Us nak cuanco chak Egipto, chanqueb. Joßcan nak anakcuan tinqßue lix tibeb re teßxtzaca.
18 Ma ne mo jama se: Wa araŋ boŋ fay waani hala suba, araŋ ga ham ŋwa mo. Zama araŋ hẽ Rabbi hangey ra ka ne: ‹May no g'iri no ham iri ma ŋwa? Zama iri goro baani Misira.› Woodin sabbay se no Rabbi g'araŋ no ham, araŋ g'a ŋwa mo.
19Ut moco jun cutan ta ajcuiß tinqßueheb chi tißoc tib. Chi moco cuib cutan, chi moco ôb, chi moco lajêb cutan, chi moco junmay cutan.
19 Manti zaari folloŋ no araŋ g'a ŋwa bo, wala jirbi hinka, wala jirbi gu, wala jirbi way, wala jirbi waranka.
20Tinqßueheb ban chi tißoc tib chi cuulaj cuulaj chiru jun po toj retal teßnujak ut teßxaßcuak xban xqßuial li teßxtzaca. Teßyibok chic xban nak incßaß chic teßraj ru. Tinbânu reheb chi joßcan xban nak xineßxtzßektâna ut xban ajcuiß nak quineßxcuechßi ut queßxye nak kßaxal us raj cui incßaß xeßel Egipto, chan li Kâcuaß.
20 Amma hala handu fo kubante, kal a ma fatta araŋ niine funey ra, a ma ciya araŋ se fanta hari. Zama araŋ donda Rabbi kaŋ go araŋ game ra, ka hẽ a jine, ka ne: ‹Ifo se no iri fatta Misira?› »
21Ut laj Moisés quixye re li Kâcuaß: —Lâin yôquin chi cßamoc be chiru cuakib ciento mil chi cuînk ut lâat nacaye nak tâqßueheb chi tißoc tib chiru jun po.
21 Kala Musa ne: «Borey kaŋ yaŋ game ra ay go, i ga to sooje zambar iddu hala sorro zangu. Ni mo ne ni g'i no ham i ma ŋwa handu fo kubante.
22¿Ma cuan ta biß nabalak li carner ut li cuacax re takacamsi ut takaqßue chixtiuheb? ¿Ma tâtzßaklok ta biß reheb cui ta takaqßue chixtiuheb chixjunil li car li cuanqueb saß li palau? chan laj Moisés.
22 Mate no? I ma feeji kuru nda haw kuru yaŋ wi i se, hala a ma wasa i se? Wala i ma teeku ham kulu margu care banda, a ga wasa i se, wala?»
23Ut li Kâcuaß quichakßoc ut quixye re laj Moisés: —¿Ma nacacßoxla lâat nak mâcßaß incuanquil chixbânunquil aßin? Anakcuan tâcuil ma tâuxmânk tana li cßaßru xinye malaj ut incßaß, chan li Kâcuaß.
23 Rabbi na Musa hã ka ne: «Rabbi kamba kuuyaŋo gaze no, wala? Day sohõ ni ga di hal ay sanno ga te ni do, wala a si te.»
24Ut laj Moisés quixye reheb li tenamit cßaßru quixye li Kâcuaß. Quixchßutubeb lajêb xcâcßâl li nequeßcßamoc be ut quixxakabeb chixjun sutam li tabernáculo.
24 Musa mo fatta ka Rabbi sanney ci jama se, ka jama arkusu beeri wayya margu, k'i kayandi hukumo windanta.
25Ut li Kâcuaß quicube chak saß jun li chok ut quiâtinac riqßuin laj Moisés. Ut quixqßue lix musikß reheb li lajêb xcâcßâl li cuînk li nequeßcßamoc be joß li cuan riqßuin laj Moisés. Nak li musikß cuan riqßuineb, queßoc chi âtinac joß profetas. Abanan incßaß chic quicßulman chi joßcan mokon.
25 Rabbi mo zumbu buru yuuma ra, ka salaŋ a se. A sambu Biya kaŋ go Musa boŋ din gaa, k'a no arkusu wayya din se. A ciya mo, saaya kaŋ Biya zumbu i boŋ, i na annabitaray te, amma sorro folloŋ no.
26Cuib reheb li lajêb xcâcßâl li cuînk incßaß queßcôeb cuan cuiß li tabernáculo. Queßcana ban saß lix muhebâleb. Aßaneb laj Eldad ut laj Medad. Ut li musikß qui-oc riqßuineb usta incßaß queßel saß lix muhebâleb ut queßâtinac joß profeta.
26 Amma i boro wayya din ra, boro hinka goro gata ra. Afo maa Eldad, afa mo maa Medad. I go hantumantey ra, amma i mana fatta ka koy hukumo do. Biya din zumbu i boŋ hal i na annabitaray te gata ra.
27Jun li sâj cuînk cô saß junpât riqßuin laj Moisés ut quixye re: —Laj Eldad ut laj Medad yôqueb chi yehoc râtin profeta saß li naßajej li cuanqueb cuiß lix muhebâleb, chan.
27 Kala arwasu fo zuru ka koy ka ci Musa se ka ne: «Eldad da Medad go ga annabitaray te gata ra!»
28Laj Josué li ralal laj Nun cuan aran. Aßan li natenkßan re laj Moisés chalen saß xsâjilal. Quixye re laj Moisés: —At kâcuaß Moisés, tâye reheb nak teßxcanab âtinac, chan.
28 Nun ize Yasuwa, (Musa saajawkwa nooya za a go zanka) a tu ka ne: «Ay jine bora Musa, m'i gaay!»
29Abanan laj Moisés quixye re: —¿Ma x-oc chi cakocß lâ chßôl chicuix? Us raj cui li Kâcuaß tixqßue lix musikß reheb chixjunileb lix tenamit re nak chixjunileb teßyehok râtin profeta, chan.
29 Amma Musa ne a se: «Ni goono ga canse ay sabbay se, wala? Doŋ day Rabbi jama kulu ma ciya annabiyaŋ*. Rabbi ma nga Biya zumandi i boŋ!»
30Chirix aßan laj Moisés ut eb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel queßsukßi saß lix muhebâleb.
30 Musa binde fatta ka koy gata ra, nga nda Israyla arkusu beeray.
31Ut li Kâcuaß quixtakla chak saß li este jun li cacuil ikß li quixcßam chak nabaleb laj tônkß li queßchal chak saß xjayal li palau. Yôqueb chi rupupic chixjun sutam li naßajej li cuanqueb cuiß lix muhebâleb. Jun metro xteram li yôqueb chi rupupic. Cuanqueb chi nachß ut cuanqueb toj chi najt joß xnajtil nequeßbêc chiru jun cutan.
31 Woodin banda, haw fo fun Rabbi do ka faaru. A kande darfandayaŋ kaŋ fun teeko do haray, k'i taŋ gata boŋ, sanda zaari fo diraw ne-haray, ya-haray mo zaari fo diraw, gata casey gaa. I go laabo se beene sanda kambe kar hinka.
32Chixjunil li cutan ut chixjunil li kßojyîn aßan ut li cutan jun chic yôqueb chixchapbaleb laj tônkß eb laj Israel. Li ani quixxoc caßchßin ajcuiß quixxoc lajêb tûb li xul. Ut queßxcanab saß chßochß chixjun sutam li naßajej re teßchakik.
32 Kala borey tun ka kay zaaro din kulu, da cino din kulu, d'a suba mo zaaro kulu. I na darfandayaŋ di. Bora kaŋ mana iboobo di, a koy du tono way cindi gu. I n'i yandi gata windanta kulu ngey boŋ se.
33Toj yôqueb ajcuiß chi xtiubal xtibel laj tônkß nak quichal xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb laj Israel. Joßcan nak quixtakla jun li yajel saß xbêneb ut nabaleb queßcam.
33 Amma, waato kaŋ hamo go i hinjey game ra, za i man'a kaama jina, Rabbi dukur jama se. Rabbi na borey kar mo da balaaw bambata fo.
34Joßcan nak li naßajej aßan queßxqßue “Kibrot-hataava” chokß xcßabaß xban nak aran queßxmuk li tenamit li queßcam xban nak junes cuaßac queßxcßoxla.Nak queßel Kibrot-hataava, eb laj Israel queßcôeb toj saß li naßajej Hazerot ut aran queßcana.
34 I na noodin maa daŋ Binikomey Saarayey, zama noodin no i na borey kaŋ yaŋ bini din fiji.
35Nak queßel Kibrot-hataava, eb laj Israel queßcôeb toj saß li naßajej Hazerot ut aran queßcana.
35 Jama dira za Binikomey Saarayey ka koy to Hazerot. I goro Hazerot ra.