1Abihomak lâex li cuanquex saß najtil tenamit. Qßuehomak retal li oc cue chixyebal. Nak toj mâjiß ninyoßla li Kâcuaß quixsicß chak cuu chi cßanjelac chiru. Nak toj mâjiß ninyoßla ac naxnau ani incßabaß.
2Quixqßue innaßleb re tinnau âtinac chi châbil. Chanchanin jun li chßîchß kßes rußuj. Aßan qui-iloc cue re nak mâcßaß tincßul. Quinixcauresi chi us. Chanchanin li tzimaj li kßes rußuj cuan saß rochochil.
3Li Dios quixye cue: —At Israel, lâat tatcßanjelak chicuu. Lâat tatcßutbesînk re inlokßal, chan.
4Abanan lâin quincßoxla nak yôquin chi cßanjelac chi mâcßaß rajbal. Saß inchßôl lâin nak yôquin chixchoybal inmetzßêu chi mâcßaß aj e. Abanan, li Dios naxnau ma us ma incßaß yôquin chixbânunquil. Aßan tâqßuehok re lin kßajcâmunquil.
5Li Kâcuaß quiqßuehoc cue chi yoßlâc riqßuin lin naß re nak tinsukßisiheb cuißchic riqßuin laj Israel, li ralal xcßajol laj Jacob. Chiru li Kâcuaß lin Dios lâin cuan inlokßal ut li Kâcuaß lin Dios naqßuehoc inmetzßêu.
6Li Kâcuaß quixye cue: —Mâcuaß caßaj cuiß aßin li cßanjel tâbânu. Tinqßue ban chic jun li cßanjel âcue kßaxal lokß. Mâcuaß caßaj cuiß xtenkßanquileb li ralal xcßajol laj Jacob tâbânu re nak teßsukßîk cuißchic cuiqßuin. Tatinqßue aj ban cuiß chokß xcutan xsakeneb li mâcuaßeb aj Israel ut lâat tatyehok resil li colba-ib reheb li cuanqueb saß chixjunil li ruchichßochß.—
7Li Dios santo, laj Colol reheb laj Israel quixye re li jun li xicß qui-ileß xbaneb li xnînkal ru tenamit ut quitzßektânâc xbaneb usta quicßanjelac chiruheb: —Eb li rey tateßril ut teßxqßue âlokßal. Eb li cuanqueb saß xcuanquil teßxcuikßib ribeb châcuu. Teßxqßue âlokßal xban nak lâin xinsicßoc âcuu. Lâin tîc inchßôl ut ninbânu li cßaßru ninye. Lâin lix santil Dioseb laj Israel.—
8Joßcaßin naxye li Kâcuaß li nimajcual Dios: —Saß xkßehil lâin tinsume lâ tij. Saß xkßehil li colba-ib lâin tintenkßânk âcue. Lâin tin-ilok âcue ut tatinqßue chixxakabanquil lin contrato riqßuineb lin tenamit. Tatinqßue cuißchic chi cuânc saß lâ naßaj ut tâcßameb cuißchic lin tenamit saß xnaßajeb.
9Tâcuachßabeb li chapchôqueb ut tâcutanobresi lix beheb li cuanqueb saß kßojyîn. Lâat tat-ilok reheb joß nak li pastor narileb lix carner nak naxqßueheb chi ichajibc chire li be ut saß li pachßayaß saß eb li cocß bol.
10Incßaß chic teßtzßocâk chi moco tâchakik reheb, ut lix tikcual li sakße incßaß tâchßißchßißînk reheb xban nak li Jun li na-uxtânan ruheb tixberesiheb ut tixcßameb cuan cuiß li yußam haß.
11Lâin tintîcobresiheb li be saß eb li tzûl ut tinyîbeb li nînki be re teßnumekß cuiß lin tenamit, chan li Dios.
12Cuan li teßchâlk chak saß najtil tenamit. Teßchâlk saß li norte ut saß li oeste ut teßchâlk ajcuiß saß li naßajej Sinim.
13At choxa, jap âcue xban xsahil âchßôl. At ruchichßochß, chisahokß âchßôl. Ut lâex tzûl chisahokß saß êchßôl xban nak li Kâcuaß tixcßojob cuißchic xchßôleb lix tenamit ut târil cuißchic xtokßobâl ruheb nak yôqueb chi cßuluc raylal.
14Eb li cuanqueb Sión yôqueb chixyebal: —Li Kâcuaß xoxcanab kajunes. Li kaDios xosach saß xchßôl, chanqueb.
15Li Dios quixye: —¿Ma nasach ta biß saß xchßôl lix cßulaßal junak naßbej? ¿Ma tixcanab ta biß xrâbal? Usta li naßbej nasach saß xchßôl lix cßulaßal, lâin incßaß texsachk saß inchßôl.
16Junelic ban cuânkex saß inchßôl. Chanchan nak tzßîbanbil lê cßabaß saß li cuukß. Junelic cuan saß inchßôl li tzßac li sutsu cuiß lê tenamit.
17Eb li teßcuaclesînk cuißchic re lê tenamit saß junpât teßcßulûnk. Ut li queßsachoc êru ut queßpoßoc re lê tenamit teßêlelik.
18Ilon châjun sutam. Qßue retal nak eb li tenamit yôqueb chi sukßîc cuißchic saß xtenamiteb. Relic chi yâl lâin li yoßyôquil Dios ninye âcue nak tâsahokß saß âchßôl chirilbal eb li tenamit nak teßxchßutub cuißchic ribeb saß lix tenamiteb. Aßan jun lokßal chokß âcue. Chanchan nak tâqßuehekß xsahob ru li tukß ix li oc re chi sumlâc.
19Usta xsacheß ru lâ tenamit ut xtzßektânâc lâ chßochß, abanan teßnabalokß cuißchic li tenamit ut incßaß chic tâtzßaklok li naßajej chokß reheb. Ut eb li xeßsachoc âcuu teßcuânk chi najt.
20Ut eb li cocßal li xeßyoßla nak yôcat chixcßulbal li raylal teßxye âcue, “Incßaß tzßakal li naßajej aßin chokß ke. Qßue junak kanaßaj nim re tocuânk cuiß,” chaßakeb.
21Ut lâat tâye saß âchßôl, “¿Bar xeßchal chak li tenamit aßin? Lâin ra saß inchßôl xban nak lin tenamit xcana chi mâcßaß chic cristian chi saß. Xintzßektânâc ut quincßameß saß jalan naßajej. Quincanabâc injunes. Ut ¿bar xeßchal chak eb li tenamit aßin?”
22Aßan aßin li naxye li nimajcual Dios: —Lâin tinye reheb li xnînkal ru tenamit nak teßxqßueheb chi sukßîc cuißchic lê tenamit. Tinye reheb nak teßxtaklaheb lê ralal êcßajol. Chanchan pakonbil teßxbânu reheb nak teßxtakla cuißchic saß lix tenamiteb.
23Eb li rey ut eb li reina chanchanakeb lix naß xyucuaßeb lâ tenamit. Eb li jalan tenamit teßxcubsi ribeb châcuu. Teßxcuikßib ribeb châcuu re xqßuebal âlokßal. Ut lâat tânau nak lâin li Kâcuaß ut eb li cauheb xchßôl cuiqßuin incßaß teßchßinânk xchßôleb.
24¿Ma târûk ta biß tâmakßekß chiru junak cuînk cau rib li cßaßru târêchani saß li plêt? ¿Ma târûk ta biß tâcolekß li prêx chiru laj ilol re li kßaxal joskß?
25Li Kâcuaß naxye: —Aßan aßin li tâcßulmânk. Eb li cuanqueb chi prêxil teßmakßekß chiruheb li soldado. Ut li cßaßru quirêchani li kßaxal joskß tâmakßekß chiru. Lâin tinpletik riqßuineb li nequeßpletic âcuiqßuin ut lâin tincolok reheb lâ tenamit.Lâin tinqßueheb chixcamsinquil ribeb chi ribileb rib li queßrahobtesin âcue. Chanchan nak teßcalâk xban li camsînc xeßxbânu. Ut chixjunileb li tenamit teßxnau nak lâin li Kâcuaß, li nacoloc âcue. Teßxnau nak lâin lix Dios laj Jacob ut cau cuib.—
26Lâin tinqßueheb chixcamsinquil ribeb chi ribileb rib li queßrahobtesin âcue. Chanchan nak teßcalâk xban li camsînc xeßxbânu. Ut chixjunileb li tenamit teßxnau nak lâin li Kâcuaß, li nacoloc âcue. Teßxnau nak lâin lix Dios laj Jacob ut cau cuib.—