¹¶ Ko nga whakatauki a Horomona tama a Rawiri, kingi o Iharaira;

¹Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,

²E mohiotia ai te whakaaro nui, te ako; e kitea ai nga kupu o te matauranga;

²pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;

³E riro mai ai te ako a te ngakau mahara, te tika, te whakawa, te mea ano e rite ana;

³pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;

⁴Hei hoatu i te ngakau tupato ki nga kuware, i te matauranga, i te ngarahu pai ki te taitamariki;

⁴ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă, -

⁵Kia whakarongo ai te tangata whakaaro nui, kia nui ake ai tona mohio; kia whiwhi ai te tangata tupato ki nga whakaaro mohio:

⁵să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă-

⁶E mohio ai ia ki te whakatauki, ki te kupu whakarite, ki nga kupu a nga whakaaro nui, ki a ratou korero whakapeka.

⁶pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tîlc.

⁷¶ Ko te wehi ki a Ihowa te timatanga o te matauranga; e whakahawea ana te whakaarokore ki te whakaaro nui, ki te ako.

⁷Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.

⁸Whakarongo, e taku tama, ki te ako a tou papa, kaua hoki e whakarerea te ture a tou whaea;

⁸Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!

⁹Ka waiho hoki ena hei pare ataahua mo tou matenga, hei mekameka whakapaipai mo tou kaki.

⁹Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gîtul tău.

¹⁰¶ E taku tama, ki te whakawaia koe e te hunga hara, kaua e whakaae.

¹⁰Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei!

¹¹Ki te mea ratou, Tatou ka haere, ka whakapapa atu, ka whakaheke toto; kia whanga puku tatou, he mea takekore, mo te tangata harakore:

¹¹Dacă-ţi vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;

¹²Horomia oratia ratou e tatou, peratia me ta te rua tupapaku; ka riro tinana ratou, ka pera me te hunga e heke atu ana ki te poka:

¹²haidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;

¹³Ka kitea e tatou nga taonga utu nui katoa, ka whakakiia o tatou whare ki ta tatou e pahua ai:

¹³vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă;

¹⁴Maka mai tou wahi ki roto ki to matou; kia kotahi te putea ma tatou katoa.

¹⁴vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` -

¹⁵E taku tama, kaua e haere tahi i te ara me ratou; kaiponuhia tou waewae i to ratou huarahi;

¹⁵fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!

¹⁶E rere ana hoki o ratou waewae ki te kino, e hohoro ana ratou ki te whakaheke toto.

¹⁶Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge.

¹⁷He maumau hoki te hora o te kupenga ki te tirohanga a tetahi manu.

¹⁷Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;

¹⁸Ko ratou, he whakaheke i o ratou toto ano i whakapapa ai ratou; he whakamate i a ratou ano i piri ai ratou.

¹⁸căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.

¹⁹Ka pena nga huarahi o te hunga apo taonga; ko te ora ano o ona rangatira e tangohia.

¹⁹Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

²⁰¶ E hamama ana te whakaaro nui i te huarahi; e puaki ana tona reo i nga waharoa;

²⁰Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:

²¹E karanga ana ia i te tino wahi whakaminenga; i te wahi tuwhera o nga kuwaha, i roto i te pa, e puaki ana ana kupu;

²¹strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:

²²E te hunga kuware, kia pehea ake te roa o to koutou aroha ki te kuwaretanga? O te hiahia ranei o te hunga whakahi ki to ratou whakahi? O te whakakino ranei a te hunga wairangi ki te matauranga?

²²,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?

²³Tahuri mai ki taku ako: na ka ringihia e ahau toku wairua ki a koutou, ka whakaaturia aku kupu ki a koutou.

²³Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele...

²⁴I karanga atu hoki ahau, heoi kihai koutou i pai mai; i totoro atu toku ringa, a kihai tetahi i whai whakaaro mai;

²⁴Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mîna şi nimeni ia seama,

²⁵Heoi whakakahoretia iho e koutou toku whakaaro katoa, kihai hoki i aro ki taku ako:

²⁵fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,

²⁶Mo reira ka kata ahau i te ra o to koutou aitua; ka tawai ina pa te pawera ki a koutou.

²⁶de aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza,

²⁷Ina tae mai to koutou pawera ano he tupuhi, a ka pa mai to koutou aitua ano he paroro; ina tae mai te pouri me te ngakau mamae ki a koutou.

²⁷cînd vă va apuca groaza ca o furtună, şi cînd vă va învălui nenorocirea ca un vîrtej, cînd va da peste voi necazul şi strîmtorarea.

²⁸Ko reira ratou karanga ai ki ahau, a e kore ahau e whakahoki kupu atu; ka rapu nui ratou i ahau, otiia e kore ahau e kitea e ratou:

²⁸Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.

²⁹Mo ratou i kino ki te matauranga; kihai hoki i whiriwhiria e ratou te wehi ki a Ihowa;

²⁹Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului,

³⁰Kihai i aro mai ki oku whakaaro; whakahawea ana ratou ki taku kupu riri katoa.

³⁰pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.

³¹Na reira ka kai ratou i nga hua o to ratou nei ara, ka whakakiia ano hoki ki nga mea i titoa e ratou.

³¹De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.

³²Ko te tahuritanga atu hoki o nga kuware hei patu i a ratou; ko te ngakau warea ano hoki o nga wairangi hei huna i a ratou.

³²Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;

³³Ko te tangata ia e rongo ana ki ahau, ka au tona noho, ka tea hoki i te wehi ki te kino.

³³dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.