¹¶ Ko nga whakatauki a Horomona. He tama whakaaro nui, ka koa te papa: tena he tama kuware, he utanga nui mo tona whaea.

¹Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.

²¶ Kahore he rawa o nga taonga o te kino: ma te tika ia te oranga ake i te mate.

²Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

³E kore a Ihowa e tuku i te wairua o te tangata tika kia hemokai: ka pana atu ia e ia te hiahia o te hunga kino.

³Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

⁴¶ He rawakore te tukunga iho o te ringa ngehe: ma te ringa kakama ia ka hua te taonga.

⁴Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.

⁵¶ He kohi raumati ta tama ngakau mahara: he whakama ia te rawa a tama moe ngahuru.

⁵Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

⁶¶ He manaaki kei te tumuaki o te tangata tika: he arita ia kei te waha o te tangata kino, taupoki ai.

⁶Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.

⁷¶ Ka manaakitia te maharatanga ki te tangata tika; ka pirau ia te ingoa o te hunga kino.

⁷Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -

⁸¶ He ngakau whakaaro, ka tahuritia te whakahau: he ngutu wairangi, ka hinga.

⁸Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

⁹¶ Ko te tangata haere tika, e haere ora ana: ko te tangata parori ke ona ara, ka mohiotia ia.

⁹Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -

¹⁰¶ Ma te whakakini o te kanohi ka puta ai te pouri: ko te ngutu wairangi ia, ka hinga.

¹⁰Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

¹¹¶ He puna ora te mangai o te tangata tika; tena ko te mangai o te hunga kino, ka taupokina tera e te mahi nanakia.

¹¹Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -

¹²¶ Ko to te mauahara he whakaoho i nga totohe; ko te aroha he hipoki i nga he katoa.

¹²Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

¹³¶ E kitea te whakaaro nui ki nga ngutu o te tangata matau; ko te rakau ia te mea mo te tuara o te ngakaukore.

¹³Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

¹⁴¶ Rongoa ai te hunga whakaaro nui i te matauranga: he whakangaromanga ia kei te hori tonu, te mangai o te wairangi.

¹⁴Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

¹⁵¶ Ko ona rawa te pa kaha o te tangata taonga: tena ko te hunga kore taonga, hei whakangaromanga to ratou rawakore.

¹⁵Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

¹⁶¶ Ko te mahi a te tangata tika e ahu ana ki te ora: ko nga hua o te kino ki te hara.

¹⁶Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -

¹⁷¶ Kei te ara ki te ora te tangata e pupuri ana i te kupu ako; ko te tangata ia e kore e pai kia riria tona he, ka kotiti ke.

¹⁷Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

¹⁸¶ Ko te tangata e huna ana i te mauahara he ngutu teka: a he kuware te tangata e whakapuaki ana i te ngautuara.

¹⁸Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -

¹⁹¶ E kore nga kupu maha e hapa i te kino; he mahara nui ia te tangata he ngutu kokopi nei ona.

¹⁹Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

²⁰¶ He hiriwa pai rawa te arero o te tangata tika; ko te ngakau o te hunga kino, he hauwarea rawa.

²⁰Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -

²¹He tokomaha e whangaia ana e nga ngutu o te tangata tika; ka mate ia te hunga kuware, he kore no te ngakau mahara.

²¹Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

²²¶ Ka hua te taonga i ta Ihowa manaaki: kahore hoki e kinakitia e ia ki te pouri.

²²Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -

²³¶ Hei takaro ma te wairangi te mahi he; ma te tangata matau ia ko te whakaaro nui.

²³Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

²⁴¶ Ko ta te tangata kino i wehi ai ka tae ano ki a ia; a, ko ta te hunga tika i hiahia ai, ka homai.

²⁴Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -

²⁵Pahure rawa ake te tukauati kua kore te hunga kino: tena ko te tangata tika he turanga pumau tera.

²⁵Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

²⁶¶ He winika ki nga niho, he paowa ki nga kanohi: koia ano te mangere ki ona kaiunga.

²⁶Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -

²⁷¶ Ko te wehi ki a Ihowa e whakaroa ana i nga ra: ka whakapotoa mai ia nga tau o te hunga kino.

²⁷Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -

²⁸Tumanako atu te hunga tika, koa iho; tumanako atu te hunga kino, ngaro iho.

²⁸Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -

²⁹¶ He kaha mo te tangata tika ta Ihowa ara; he whakangaromanga ia mo nga kaimahi i te kino.

²⁹Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -

³⁰E kore te tangata tika e whakangaueuetia a ake ake; e kore ia e nohoia e te hunga kino te whenua.

³⁰Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -

³¹¶ Ko te mangai o te tangata tika hua ana te whakaaro nui; ka tapahia ia te arero whanoke.

³¹Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -

³²E mohio ana nga ngutu o te tangata tika ki nga mea ka manakohia; he whanoke ia e whakapuakina ana e te mangai o te hunga kino.

³²Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.