1¶ Ko nga kupu a Kingi Remuera; ko te poropititanga i whakaakona ai ia e tona whaea.
1Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.
2He aha, e taku tama? He aha, e te tama a toku kopu? A he aha, e te tama a aku kupu taurangi?
2Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
3Kaua e hoatu tou kaha ki nga wahine, ou ara hoki ki te mea whakangaro o nga kingi.
3Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
4Ehara ma nga kingi, e Remuera, ehara ma nga kingi te inu waina; ehara hoki ma nga rangatira te mea, Kei hea he wai kaha?
4Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;
5Kei inu ratou, a ka wareware ki te ture, a ka whakapeau ke i te whakawa o te tangata e tukinotia ana.
5ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
6Hoatu he wai kaha ma te tangata e tata ana te marere, he waina hoki ki nga wairua pouri:
6Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;
7Tukua ia kia inu, kia wareware ai ki tona rawakore, a kore ake he mahara ki ona mate.
7ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -
8Kia puaki tou mangai mo te wahangu, i te whakawakanga o te hunga katoa kua waiho mo te mate.
8Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
9Kia puaki tou mangai, whakaritea te whakawa i runga i te tika, tohea te tohe a te ware, a te rawakore.
9Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
10¶ Ko wai e kite i te wahine e u ana tona pai? Ko tona utu hoki kei runga noa atu i to nga rupi.
10Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
11Ka whakapono te ngakau o tana tane ki a ia, a kahore ona hapanga i te taonga.
11Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
12He pai tana e mea ai ki a ia, kahore hoki he kino, i nga ra katoa e ora ai ia.
12Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
13E kimi ana ia i te huruhuru hipi, i te muka, a ka ngakau nui te mahi a ona ringa.
13Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
14Ko tona rite kei nga kaipuke o nga kaihokohoko; e mauria mai ana e ia tana kai i tawhiti.
14Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
15E maranga ana hoki ia i te mea e po tonu ana, a hoatu ana e ia he kai ma tona whare, he mahi hoki e rite ana ma ana kotiro.
15Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16E whakaaroaro ana ia ki tetahi mara, a ka hokona e ia: whakatokia ana e ia he mara waina, he hua na ona ringa.
16Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -
17E whitiki ana ia i tona hope ki te kaha, e mea ana i ona takakau kia pakari.
17Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
18Ka kite ia he pai tana i hokohoko ai: e kore tana rama e mate i te po.
18Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
19Ka totoro atu ona ringa ki te mea takai miro, ka pupuri ona ringa ki te pou muka.
19Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
20Ka wherahia tona ringa ki te ware; ae ra, ka totoro atu ona ringa ki te rawakore.
20Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
21E kore ia e wehi i te hukarere mo tona whare; no te mea kua kakahuria tona whare katoa ki te ngangana.
21Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
22Oti ake i a ia te whatuwhatu he whariki mona; he rinena pai, he papura ona kakahu.
22Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
23E mohiotia ana tana tane i nga kuwaha, ina noho tahi ia ki nga kaumatua o te whenua.
23Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
24E hanga ana e ia he rinena pai, a hokona atu ana; e hoatu ana e ia he whitiki ki nga kaihoko.
24Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
25He kaha, he honore ona kakahu; a e kata ana ia ki nga ra o muri atu.
25Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
26He nui ona whakaaro ina puaki tona mangai; kei tona arero te ture o te atawhai.
26Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
27Ka ata tirohia e ia nga ara o tona whare, e kore ano ia e kai i te taro o te mangere.
27Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
28Ka whakatika ana tamariki, a he kupu manaaki ta ratou mona; Tana tane hoki, ka whakamoemiti ano ia ki a ia, ka mea:
28Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:
29He tokomaha nga tamahine i u te pai o ta ratou mahi, otiia hira ake tau i a ratou katoa.
29,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``
30He mea teka noa te manako, he mea horihori te ataahua: tena ko te wahine e wehi ana i a Ihowa, ko ia e whakamoemititia.
30Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31Hoatu ki a ia o nga hua o ona ringa; a ma ana mahi ia e whakamoemiti i nga kuwaha.
31Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii