1En salme av David, da han flydde for Absalom, sin sønn.
1(Un psalm al lui David, făcut cu prilejul fugii lui dinaintea fiului său Absalom.) Doamne, ce mulţi sînt vrăjmaşii mei! Ce mulţime se scoală împotriva mea!
2Herre, hvor mange mine fiender er! Mange reiser sig imot mig.
2Cît de mulţi zic despre mine: ,,Nu mai este scăpare pentru el la Dumnezeu!`` -
3Mange sier til min sjel: Det er ingen frelse for ham hos Gud. Sela*. / {* et musikalsk uttrykk.}
3Dar, Tu, Domane, Tu eşti scutul meu, Tu eşti slava mea, şi Tu îmi înalţi capul!
4Men du, Herre, er et skjold omkring mig, min ære og den som opløfter mitt hode!
4Eu strig cu glasul meu către Domnul, şi El îmi răspunde din muntele Lui cel sfînt.
5Høit ropte jeg til Herren, og han svarte mig fra sitt hellige berg. Sela.
5Mă culc, adorm, şi mă deştept iarăş, căci Domnul este sprijinul meu.
6Jeg la mig og sov inn, jeg våknet; for Herren støtter mig.
6Nu mă tem de zecile de mii de popoare, cari mă împresoară de toate părţile.
7Jeg frykter ikke for titusener av folk, som har lagt sig mot mig rundt omkring.
7Scoală-Te, Doamne! Scapă-mă, Dumnezeule! Căci Tu baţi peste obraz pe toţi vrăjmaşii mei, şi zdrobeşti dinţii celor răi.
8Reis dig, Herre, frels mig, min Gud! For du har slått alle mine fiender på kinnbenet, du har sønderbrutt de ugudeliges tenner.
8La Domnul este scăparea: binecuvîntarea Ta să fie peste poporul Tău.
9Herren hører frelsen til; over ditt folk være din velsignelse! Sela.