¹Huan, na thil gelh thute ujaw: Pasal adingin numei khoih louh a hoih hi.

¹Cu privire la lucrurile despre cari mi-aţi scris, eu cred că este bine ca omul să nu se atingă de femeie.

²Himahleh, kingaihnate a om nak jiakin pasal chihin amah ji chiat nei henla, numei chihin leng amah pasal chiat nei heh.

²Totuş, din pricina curviei, fiecare bărbat să-şi aibă nevasta lui, şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul ei.

³Pasalin a ji kiangah a tan ding hunhun pia hen; huchi bangmahin jiin leng a pasal kiangah a tan ding hunhun pe sam heh.

³Bărbatul să-şi împlinească faţă de nevastă datoria de soţ; şi tot aşa să facă şi nevasta faţă de bărbat.

⁴Jiin amah pumpi tungah thu a neikeia, a pasalin thu a nei jaw hi; huchi bamgmahin pasalin leng amah pumpi tungah thu a neikeia, a jiin thu a nei jaw hi.

⁴Nevasta nu este stăpînă pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpîn peste trupul lui, ci nevasta.

⁵Thum dinga na kipiak theihna ding uleh, na kikholh nawn theihna ding ua sawt lou kal adia pha na sak tuaktuak keingal uleh a kuamahmah kijang sak kei un, huchilou injaw na kidek zoh louh jiak un Setanin a honkhem khading hi.

⁵Să nu vă lipsiţi unul pe altul de datoria de soţi, decît doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea; apoi să vă împreunaţi iarăş, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpînirii voastre.

⁶Himahleh, hiai thu thupe danin ka gen keia, phal lam thuin ka gen jaw ahi.

⁶Lucrul acesta îl spun ca o îngăduinţă; nu fac din el o poruncă.

⁷Himahleh, mi tengteng keimah bang taka a om vek uh ka deih ahi. A hihhangin michih Pathian kianga kipan thilpiak amau muh lam a nei chiat uh ahi, khatin lam tuamin, khatin lamdangin.

⁷Eu aş vrea ca toţi oamenii să fie ca mine; dar fiecare are dela Dumnezeu darul lui: unul într'un fel, altul într'altul.

⁸Himahleh lengkulte leh meithaite kiangah hichiin ka chi ahi: Keimah bang takin om le uh amau din a hoih ding hi.

⁸Celor neînsuraţi şi văduvelor, le spun că este bine pentru ei să rămînă ca mine.

⁹Kidek theihna a neih kei ua lelah kiteng uheh; huk sangin kiten a hoih ngala.

⁹Dar dacă nu se pot înfrîna, să se căsătorească; pentrucă este mai bine să se căsătorească decît să ardă.

¹⁰Huan, kitengsate kiangah thu ka pia, keimah bel hilouin, Toupa piak ahi jaw; Jiin a pasal khen kei heh;

¹⁰Celor căsătoriţi, le poruncesc nu eu, ci Domnul, ca nevasta să nu se despartă de bărbat.

¹¹A khen vanglak leh pasal nei nawn louin om vanglak heh, a hihkeileh, a pasal toh mah kituak nawn uheh; huan pasalin a ji ma kei heh.

¹¹(Dacă este despărţită, să rămînă nemăritată, sau să se împace cu bărbatul ei.) Şi nici bărbatul să nu-şi lase nevasta.

¹²Mi dang kiangah ahihleh Toupa hi louin keimahin ka gen: Unau kuapeuhin ji, ginglou mi kitenpih leh, aman a kianga om gige a ut leh, ma kei heh.

¹²Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: Dacă un frate are o nevastă necredincioasă, şi ea voieşte să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea.

¹³Huan, numei pasal ginglou kitenpihin, a pasalin a kianga om gige a ut leh, ma kei heh.

¹³Şi dacă o femeie are un bărbat necredincios, şi el voieşte să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei.

¹⁴Pasal ginglou mi tuh a ji jiakin hihsiangthouin a om a, ji ginglou mi leng a pasal jiakin hihsiangthouin a om sam ahi; huchi hita keilah, na tate uh a siangthou kei ding uhi; himahleh a siangthou na-uhi.

¹⁴Căci bărbatul necredincios este sfinţit prin nevasta credincioasă şi nevasta necredincioasă este sfinţită prin fratele; altmintrelea, copiii voştri ar fi necuraţi, pe cînd acum sînt sfinţi.

¹⁵Himahleh, a gingloupenin a khen leh, khen mai heh, huchi bangah jaw unaupa hiam, unaunu hiam, hen a hita kei ding. Pathianin lemna ah a honsam ahi ngala.

¹⁵Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sînt legaţi: Dumnezeu ne -a chemat să trăim în pace.

¹⁶Ji aw, na pasal na hotdam ding leh ding louh bangchin na theia eita? Pasal aw, na ji na hotdam ding leh ding louh bangchin na theia eita?

¹⁶Căci ce ştii tu, nevastă, dacă îţi vei mîntui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mîntui nevasta?

¹⁷Abang abang hileh, Toupan mi chih kianga a piak bang chiat leh, Pathian in mi chih a sap laia a omdan bang chiatin om heh. Huchibangin saptuam pawl tengteng ah ka hikip hi.

¹⁷Încolo, fiecare să rămînă în starea în care l -a aşezat Domnul, şi în care l -a chemat Dumnezeu. Aceasta este rînduiala pe care am aşezat -o în toate Bisericile.

¹⁸Zeksum sate sap a om u hia? Zeksum lou honghi tuan kei uheh. Zeksum loua om sap a om u hia? Zeksum tuan dah uheh.

¹⁸Dacă cineva a fost chemat pe cînd era tăiat împrejur, să rămînă tăiat împrejur. Dacă cineva a fost chemat pe cînd era netăiat împrejur, să nu se taie împrejur.

¹⁹Pathian thupiakte zuih lel louhngal zeksum i chih bangmah ahi keia, zeksum louh leng bangmah ahi kei hi.

¹⁹Tăierea împrejur nu este nimic, şi netăierea împrejur nu este nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu.

²⁰Mi chih sapa a om lai ua a tan ngeina uah om chiat u heh.

²⁰Fiecare să rămînă în chemarea pe care o avea cînd a fost chemat.

²¹Sikha hi saa sap na hi hia? Khawksa tuan ken. Na hongsuahtak theih leh, sen sukin.

²¹Ai fost chemat cînd erai rob? Să nu te nelinişteşti de lucrul acesta; dar dacă poţi să ajungi slobod, foloseşte-te.

²²Sikha saa om Toupa sap tuh Toupa sikha suakta ahi ngala; huchimah bangin suakta saa sap tuh Kris sikha ahi hi.

²²Căci robul chemat în Domnul, este un slobozit al Domnului. Tot aşa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos.

²³Mana lei na hita uh; mihingte sikha ah lut kei un.

²³Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Nu vă faceţi dar robi oamenilor.

²⁴Unaute aw, mi chih sapa a om lai bangbangin, huaiah Pathian kiangah om gige hen.

²⁴Fiecare, fraţilor, să rămînă cu Dumnezeu în starea în care era cînd a fost chemat.

²⁵Huan, nungak siangthou lam thu ajaw Toupa thupiak himhim ka neikei; himahleh, muanhuaia omdingin Toupa kianga kipan zahngaihna mu ka hih jiakin ka ngaihtuah dan ka gen ding.

²⁵Cît despre fecioare, n'am o poruncă din partea Domnului. Le dau însă un sfat, ca unul care am căpătat dela Domnul harul să fiu vrednic de crezare.

²⁶Huchiin, tulai haksatna jiaka hiai tuh hoihin ka gingta ahi, mi a om ngeia a om gige.

²⁶Iată dar ce cred eu că este bine, avînd în vedere strîmtorarea de acum: este bine pentru fiecare să rămînă aşa cum este.

²⁷Zi-a hen louh na hi hia? Kisut khiak tumken. Zi-a ehn louh na hi hia? Zi zong ken.

²⁷Eşti legat de o nevastă? Nu căuta să fii deslegat. Nu eşti legat de o nevastă? Nu căuta nevastă.

²⁸Himahleh, ji na neih leh thil na hih khial kei hi, nungak siangthou inleng pasal a neih leh thil a hihkhial sam kei hi. A hihhangin, hichi bang miten sa ah gimna a thuak ding uhi; Himahleh ken jaw honthuak sak louh ka ut hi.

²⁸Însă, dacă te însori, nu păcătuieşti. Dacă fecioara se mărită, nu păcătuieşte. Dar fiinţele acestea vor avea necazuri pămînteşti, şi eu aş vrea să vi le cruţ.

²⁹Ahihhangin, unaute aw, hiai ka chi ahi: hun seh a tomta; ji neite neilou banga a om theihna ding un;

²⁹Iată ce vreau să spun, fraţilor: de acum vremea s'a scurtat. Spun lucrul acesta, pentruca ceice au neveste, să fie ca şi cum n'ar avea;

³⁰Kapte kap lou banga a om theihna ding un, leh kipakte kipak lou banga a om theihna ding un;

³⁰cei ce plîng, ca şi cum n'ar plînge; cei ce se bucură ca şi cum nu s'ar bucura; cei ce cumpără, ca şi cum n'ar stăpîni;

³¹Khovel zangte zang lojen loua a om theihna ding un: hiaa khovel omdan lah a mangthang ngitnget ahi ngala.

³¹cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca şi cum nu s'ar folosi de ea; căci chipul lumii acesteia trece.

³²Lungjinna neiloua na om uh kon deih hi. Zi neilou pasalin Toupa lungkimsak dingdan, Toupa lam thilte a limsak;

³²Dar eu aş vrea ca voi să fiţi fără griji. Cine nu este însurat, se îngrijeşte de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului.

³³Zinei pasalin bel a ji lungkimsak dingdan, khovel lam thilte a limsaka.

³³Dar cine este însurat, se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă nevestei.

³⁴A lunglutna a kikhen hi. Huan pasal neilou numei hiam nungak hiamin pumpi leh kha sianthou dingdan, Toupa lam thilte a limsak; pasalnei numeiin bel a pasal lungkimsak dingdan, khovel lam thilte a limsak.

³⁴Tot aşa, între femeia măritată şi fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijeşte de lucrurile Domnului, ca să fie sfîntă şi cu trupul şi cu duhul; iar cea măritată se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei.

³⁵Nou phattuamna dingin hiai ka gen ahi; na tung ua khamna nga hilouin, navaka na omna ding uleh Toupa kianga na kipiakna uh bukimna dingin ahi jaw.

³⁵Vă spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă prind într'un laţ, ci pentru ceeace este frumos, şi ca să puteţi sluji Domnului fără piedici.

³⁶Kuapeuhin a zikham tunga gamta diklou hi-a a kigintaka, a lung-gulhna a let ngala, a kul leh, hoih a sak bangin hih hen aw: kiteng uhen, khelhna ahi kei.

³⁶Dacă crede cineva că este ruşinos pentru fata lui să treacă de floarea vîrstei, şi nevoia cere aşa, să facă ce vrea: nu păcătuieşte; să se mărite.

³⁷Himahleh kuapeuh lungtang kiptak pu-a loutheilou khopa kulna nei hilou, amah kithuzohmiin khama koih kinken a tup chinten leh a hih hoih ding.

³⁷Dar cine a luat o hotărîre tare, şi nu este nevoit ci este slobod să lucreze cum vrea, şi a hotărît în inima lui să-şi păstreze pe fiică-sa fecioară, face bine.

³⁸Huchiin, a khamnu kitenpihpan ahih hoih; huan zi neilou dia amah kikhamain a hih hoih zo ding.

³⁸Astfel, cine îşi mărită fata, bine face, şi cine n'o mărită, mai bine face.

³⁹Zi jaw a pasal a dam laiteng hen ahi; himahleh, a pasal a sih aleh, a deih peuh a nei thei ding a, ahihhangin Toupa a om mi ahi ding ahi.Himahleh, kei ngaihdan in, a om ngeiin om gige leh nuam a sa zo ding; ken Pathian Kha nei samin ka kithei hi.

³⁹O femeie măritată este legată de lege cîtă vreme îi trăieşte bărbatul; dar dacă -i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul.

⁴⁰Himahleh, kei ngaihdan in, a om ngeiin om gige leh nuam a sa zo ding; ken Pathian Kha nei samin ka kithei hi.

⁴⁰Dar, după părerea mea, va fi mai fericită dacă rămîne aşa cum este. Şi cred că şi eu am Duhul lui Dumnezeu.