1Aw tangte na maa a luan khiak zoizoina ding un, van botkekin hongkum suk teitei lechin aw.
1,,O! de ai despica cerurile, şi Te-ai pogorî, s'ar topi munţii înaintea Ta,
2Nam chih na maa a linna ding un nang hondoute kianga na min theihsak nadingin, meiin sing neen a kuangsaka, meiin tui a sousak bangin!
2ca de un foc care aprinde vreascurile, ca de un foc care face apa să dea în clocot! Ţi-ar cunoaşte atunci vrăjmaşii Numele, şi ar tremura neamurile înaintea Ta!
3Ka lamet louh uh thil mulkimhuai na hih laiin na hong suka, tangte maah a luangkhe zoizoi uhi.
3Cînd ai făcut minuni la cari nu ne aşteptam, Te-ai pogorît, şi munţii s'au zguduit înaintea Ta,
4Nidanglaia kipanin miten, nangkia loungal, amaute ngak dinga, sepsak jelpa Pathian lah a thei ngeikei ua, bilin lah a za ngei kei ua, mitin leng a mu ngei sam kei hi.
4cum niciodată nu s'a pomenit, nici nu s'a auzit vorbindu-se, şi cum nici n'a văzut vreodată ochiul aşa ceva: anume ca un alt dumnezeu afară de Tine să fi făcut asemenea lucruri pentru cei ce se încred în El.
5Nang jaw, nuam taka oma diktat taka hihmi, na lampitea nang hontheigigete, na don jela; ngaiin, nang na hihiam, kou thil ka hihkhial ua; huaite-ah sawtpi ka naomta ua, huchiin hotdamin ka om thei lai ding uam?
5Tu ieşi înaintea celor ce împlinesc cu bucurie dreptatea, celor ce umblă în căile Tale, şi îşi aduc aminte de Tine. Dar Te-ai mîniat, pentrucă am păcătuit: vom suferi noi vecinic, sau putem fi mîntuiţi?
6Mi nin bangin kana om vekta ngal ua, ka diktatna teng uh leng puansilh nin bang ahi: ka vek un nah bangin ka vuai ua; ka thulimlouhnate un huih bangin a honmut mang jel hi.
6Toţi am ajuns ca nişte necuraţi, şi toate faptele noastre bune sînt ca o haină mînjită. Toţi sîntem ofiliţi ca o frunză, şi nelegiuirile noastre ne iau ca vîntul.
7Huchiin na min lou-a, nang honlen dinga kihihhalh kuamah himhim a om kei uh: kou akipanin na mai na selta ngala, ka thulimlouhnate uh zangin non mangsakta hi.
7Nu este nimeni care să cheme Numele Tău, sau care să se trezească şi să se alipească de Tine: de aceea ne-ai ascuns Faţa Ta, şi ne laşi să pierim din pricina nelegiuirilor noastre.``
8Tuin jaw, aw TOUPA, nang ka pa uh na hi; kou bellei ka hi ua; nang kou honvelpa na hi; huchiin ka vek un na khut suak ka hi uh.
8Dar, Doamne, Tu eşti Tatăl nostru; noi sîntem lutul, şi Tu olarul, care ne-ai întocmit: sîntem cu toţii lucrarea mînilor Tale.
9TOUPA aw, heh lo kenla, thulimlouhnate leng khantawnin theigige sam ken: ngaiin hehpihtakin hon en inla, ka vek un nangmah mite ka hi uhi.
9Nu Te mînia prea mult, Doamne, şi nu-Ţi aduce aminte în veci de nelegiuire! Priveşte dar, spre noi, căci toţi sîntem poporul Tău.
10Na khopi siangthoute gamdai a hong suak ua, Zion lah gamdai a hong suak a, Jerusalem lah mun nawtsiat a hong hita hi.
10Cetăţile Tale cele sfinte sînt pustii; Sionul este pustiu, Ierusalimul o pustietate!
11Ka in siangthou uleh ka in kilawm tak uh, ka pipute un nang a honna phat jelna uh, meia hal ahi; ka thil deihhuaite tengteng ulah hihsiatin a omvekta ngala.TOUPA aw, huai thilte-ah na kidek thei sin ahia? Na dai nilouhin non hihgenthei nilouh sin ahia?
11Casa noastră cea sfîntă şi slăvită, în care părinţii noştri cîntau laudele Tale, a ajuns pradă flacărilor, şi tot ce aveam mai scump a fost pustiit.
12TOUPA aw, huai thilte-ah na kidek thei sin ahia? Na dai nilouhin non hihgenthei nilouh sin ahia?
12După toate acestea, Te vei opri Tu, Doamne? Vei tăcea Tu oare şi ne vei întrista nespus de mult?``