¹Zedekia bel a lal pattung laiin kum sawmnih leh kum khata upa ahi a; Jerusalem ah kum sawm leh kum khat a lala; a nu min Hamutal ahia, Libna khuaa Jeremia tanu ahi.

¹Zedechia avea douăzeci şi unu de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.

²Huan, Jehoiakim hih bangbangin TOUPA mitmuhin thil gilou a hih hi.

²El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim.

³TOUPA a heh mahmah jiakin Jerusalem leh Juda gamah a maa kipan a paih khiakna khopin thil a hontungtaa; Huchiin Zedekia Babulon kumpipa tungah a helta hi.

³Şi lucrul acesta s'a întîmplat din pricina mîniei Domnului împotriva Ierusalimului şi împotriva lui Iuda, pe cari voia să -i lepede dela Faţa Lui. Şi Zedechia s'a răsculat împotriva împăratului Babilonului.

⁴Huan, vai a hawm kum kuana ah hichi a honghia, kha sawmna, huai kha ni sawm niin Babulon kumpipa Nebukadnezzar leh a sepaih hon tenteng Jerusalem dou dingin a hongkuan ua, buk a bawl khumta ua; a kim ah kulh a bawlta uhi.

⁴În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadneţar, împăratul Babilonului, cu toată oştirea lui, împotriva Ierusalimului; au tăbărît înaintea lui, şi au ridicat şanţuri de apărare dejur împrejurul lui.

⁵Huchiin kumpipa Zedekia kum sawm leh khatna tanin khopi umin a omta hi.

⁵Cetatea a stat împresurată pînă în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia.

⁶Kha lina, huai kha ni kuana ah khopia kial a hongna mahmah taa, gam mipite adingin nekding mahmah a omta kei hi.

⁶În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, aşa că poporul ţării nu mai avea pîne de loc.

⁷Huchiiin khopi kulh bang a sun vang ua, kidou mi tengteng a tai mang ua, kumpipa huana bang nih kikala kongpi pawtin, janin khopi akipan a taikhia ua; (Kaldai mite khopia om ahi uhi).

⁷Atunci s'a făcut o spărtură în cetate; şi toţi oamenii de război au fugit, şi au ieşit din cetate noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lîngă grădina împăratului, pe cînd înconjurau Haldeii cetatea. Fugarii au apucat pe drumul cîmpiei.

⁸Himahleh Kaldan sepaihten kumpipa a delh ua, Jeriko phaizang ah Zedekia a pha ua, sepaih hon tengtengte a kiang akipan a dalh zak uh.

⁸Dar oastea Haldeilor a urmărit pe împărat, şi au ajuns pe Zedechia în cîmpiile Ierihonului, dupăce toată oştirea lui se risipise dela el.

⁹Huchiin Zedekia a man ua, Babulon kumpipa kiangah Hamath gama Riblah khua ah a paipihta ua; huan, aman a tungah vai a hawm a.

⁹Au pus mîna pe împărat, şi l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla, în ţara Hamatului; şi el a rostit o hotărîre împotriva lui.

¹⁰Huan, Babulon kumpipan Zedekia tapate a mitmuh ngeiin a thata; Riblah ah Juda heutu tengteng leng a that lai hi

¹⁰Împăratul Babilonul a pus să junghie pe fiii lui Zedechia în faţa lui; a pus să taie la Ribla şi pe toate căpeteniile lui Iuda.

¹¹Huan, Zedekia mit a khelkhiak saka, Babulon ah a paipihtaa; a sih ni tanin tan in ah a koih hi.

¹¹Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia, şi a pus să -l lege cu lanţuri de aramă. Apoi împăratul Babilonului l -a dus la Babilon, şi l -a ţinut în temniţă pînă în ziua morţii lui.

¹²Huan, Babulon kumpipa Nebukadnezzar kum sawm leh kuana, kha ngana, huai kha ni sawmna ah kumpipa vengpa pawl heutu, Babulon kumpipa maa ding sek, Nebuzaradan Jerusalem ah a hongluta.

¹²În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, -a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, care era în slujba împăratului Babilonului.

¹³Huan, TOUPA in leh kumpipa in a hala, Jesrusalem in tengteng toh, in thupi chitengte meiin a hal hi.

¹³El a ars casa Domnului, casa împăratului, şi toate casele casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari.

¹⁴Huan, kaldai sepaih hon tengteng, kumpipa vengpa pawl heutu kianga omten Jerusalem kulhte a kimin a hihchim vek uh.

¹⁴Toată ostea Haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărîmat de asemenea toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.

¹⁵Huchiin vengpa pawl heutu Nebuzaradanin mipi laka genthei pawl pente khopia nutsiatte, Babulon kumpipa kianga kipesate leh mi khutsiam omsun tengtengte toh salin a pi vekta hi.

¹⁵Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat prinşi de război o parte din cei mai săraci din popor, pe aceia din popor cari rămăseseră în cetate, pe ceice se supuseseră împăratului Babilonului, cealaltă rămăşiţă a mulţimii.

¹⁶Himahleh vengpa pawl heutu Nebuzaradanin gama mi genthei pen khenkhatte grep huan kemmi leh vengmi dingin a nusia hi.

¹⁶Totuş Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat ca vieri şi ca plugari pe unii din cei mai săraci din ţară.

¹⁷Huan, TOUPA ina dal khuamte leh a kingaknate, dal maiphiatkuang lian TOUPA inate Kaldai miten a hihtam gawp ua, dal tengteng Babulon ah a la uhi.

¹⁷Haldeii au sfărîmat stîlpii de aramă cari erau în casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, şi toată arama lor au dus -o în Babilon.

¹⁸Belte leng, vutluah te, khawnvak mihsakna te, maiphiatkuangte, sikkeute, dal tuiumbelsuan tengteng a zat sekte uh a la vek uh.

¹⁸Au luat oalele, lopeţile, cuţitele, potirele, ceştile şi toate uneltele de aramă cu cari se făcea slujba.

¹⁹Noute leng, meivu koih nate, maiphiatkuangte, belte, khawnvak koihnate, sikkeute leh belbulte; dangkaenga bawl huai dangkasikin vengmi pawl heutuin a la vek hi.

¹⁹Căpetenia străjerilor a mai luat şi lighenele, tămîietoarele, potirele, cenuşarele, sfeşnicele, ceştile şi paharele, tot ce era de aur şi ce era de argint.

²⁰Khuam nih, dala bawl bawngtal sawm leh nih, maiphiatnakuang kingakna, kumpipa Solomonin TOUPA in adia a bawl, hiai tuiumbelsuan tengteng dal bel kikima teh ahi kei hi.

²⁰Cei doi stîlpi, marea, şi cei doisprezece boi de aramă cari slujeau drept temelie, şi cari -i făcuse împăratul Solomon pentru Casa Domnului, toate aceste unelte de aramă aveau o greutate care nu se putea cîntări.

²¹Huan, khuamte khuam khat san dan, tong sawm leh tong giat ahi-a, tong sawm leh tong nihin a kimvel zou phet ahi; a sah dan zung za delh ahia, a sung a hawm hi.

²¹Înălţimea unuia din stîlpi era de optsprezece coţi, şi un fir de doisprezece coţi îl cuprindea; era gol şi gros de patru degete;

²²Huan, a tungah dal lu bawk a oma, a lu bawk san dan tong nga ahia, a lu bawk kimvelin dal ngena zep leh pomgranet ahia; khuam nih inleng hichimah bangin pomgranet a nei hi.

²²deasupra lui era un coperiş de aramă, şi înălţimea unui coperiş era de cinci coţi; împrejurul coperişului era o reţea şi rodii, toate de aramă; tot aşa era şi al doilea stîlp, şi avea şi el rodii.

²³Huan, a sikah pomgranet sawmkua leh guk a oma, a kima a zepna pomgranet tengteng za khat ahi.

²³Erau nouăzeci şi şase de rodii de fiecare parte, şi toate rodiile dimprejurul reţelei erau în număr de o sută.

²⁴Huan, vengpa pawl heutuin siampu lian Serai leh siampu nihna, Zephani leh kongkhak ngakmi thumte a mana:

²⁴Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei uşieri.

²⁵Huan, kidou mite tunga heutu dia seh leh mi sagih, kumpipa melmu sek mi, khopi-a omte leh sepaihheutu gelhmi, gam mite min kempa leh gam mipi laka mi sawmguk, khopi-a naomte khopi akipanin a pi khia hi.

²⁵Şi din cetate a luat pe un famen care avea supt poruncca lui pe oamenii de război, şapte oameni din ceice făceau parte din sfetnicii împăratului şi cari au fost găsiţi în cetate, apoi pe logofătul căpeteniei oştirii, care era însărcinat să scrie la oaste poporul din ţară, şi şasezeci de oameni din poporul ţării, cari se aflau în cetate.

²⁶Huan, Nebuzaradan, vengpa pawl heutuin amau a pia, Babulon kumpipa kiangah Riblah ah a hontuna.

²⁶Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i -a luat, şi i -a dus la împăratul Babilonului la Ribla.

²⁷Huan, Babulon kumpipan Hamath gama Riblah ah amau a bawleka, a hihlum vek hi. Huchiin Juda nam a gam ua kipanin sala pi mangin a omta.

²⁷Împăratul Babilonului i -a lovit şi i -a omorît la Ribla în ţara Hamatului. Astfel a fost dus rob Iuda departe de ţara lui.

²⁸Hiaite Nebukadnezzarin mipi sala a pite ahi uh: kum sagihnaah Juda sangthum leh sawmnih leh thum;

²⁸Iată poporul pe care l -a dus Nebucadneţar în robie: în al şaptelea an: trei mii douăzeci şi trei de Iudei;

²⁹Nebukadnezzat kum sawm leh giatnaah Jerusalem akipanin mi za giat leh sawmthum leh nih salin api,

²⁹în al optsprezecelea an al lui Nebucadneţar, a luat din Ierusalim opt sute treizeci şi doi de inşi;

³⁰Nebukadnezzar kum sawmnih leh kum thumna ah Nebuzaradan ventu pawl heutuin mi za sagih leh sawmli leh zaguk ahi uh.

³⁰în al douăzeci şi treilea an al lui Nebucadneţar, Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat şapte sute patruzeci şi cinci de Iudei; de toţi: patru mii şase sute de inşi.

³¹Huan, Juda kumpipa Jehoiakin saltan kum sawmthum leh kum sagihna, a kha sawm leh kha nihna, huai kha ni sawmnih leh ni nga geihin hichi a honghia, Babulon kumpipa Evil-merodakin a vaihawm kum khatnaah, Juda kumpipa Jehoiakin lutang a dopkang saka, suangkulh akipan a pi khia;

³¹În al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci şi cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul întîi al domniei lui, a înălţat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, şi l -a scos din temniţă.

³²A kiangah hoih takin a paua, Babulona a kianga om Kumpipate tutphah sanga sangin laltutphah a tun saka.

³²I -a vorbit cu bunătate, şi i -a aşezat scaunul lui de domnie mai pe sus de scaunul de domnie al împăraţilor cari erau cu el la Babilon.

³³Huan a suangkulh puansilhte a kikhengsaka, a damsung ni tengteng a maah a nein a tata jel hi.Huan amah vakna ding a damsing ni tengteng, a sih ni tanin a ni teng tantuan Babulon kumpipain a pe gige hi.

³³A pus să -i schimbe hainele de temniţă, şi Ioiachin a mîncat totdeauna la masa împăratului în tot timpul vieţii sale.

³⁴Huan amah vakna ding a damsing ni tengteng, a sih ni tanin a ni teng tantuan Babulon kumpipain a pe gige hi.

³⁴Împăratul Babilonului a purtat grijă necontenit de hrana lui zilnică, pînă în ziua morţii lui, în tot timpul vieţii sale