Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

1 Corinthians

11

1Sede meus imitadores, como também eu o sou de Cristo.
1Jo'can ut nak lâex chetzolak êrib cuiq'uin xban nak lâin xintzol cuib riq'uin li Cristo.
2Ora, eu vos louvo, porque em tudo vos lembrais de mim, e guardais os preceitos assim como vo-los entreguei.
2Ex inhermân, c'ajo' nasaho' sa' inch'ôl nak ninjultico' êre ut yôquex chixbânunquil li tijleb xexintzol cui'.
3Quero porém, que saibais que Cristo é a cabeça de todo homem, o homem a cabeça da mulher, e Deus a cabeça de Cristo.
3Abanan cuan chic c'a' re ru nacuaj xyebal êre. A'an a'in: li bêlomej, a'an najolomin re li rixakil ut li Cristo, a'an najolomin re li cuînk ut li Dios, a'an najolomin re li Cristo.
4Todo homem que ora ou profetiza com a cabeça coberta desonra a sua cabeça.
4Cui junak cuînk inc'a' narisi lix punit nak na-oc chi tijoc ut nak na-oc chixyebal râtin li Dios, li jun a'an inc'a' naxq'ue xlok'al li Cristo.
5Mas toda mulher que ora ou profetiza com a cabeça descoberta desonra a sua cabeça, porque é a mesma coisa como se estivesse rapada.
5Ut cui junak ixk inc'a' naxtz'ap lix jolom nak tâtijok ut nak tixye râtin li Dios, li ixk a'an naxc'ut xxutân lix bêlom. Chanchaneb li ixk li besbileb chixjunil li rismal xjolom.
6Portanto, se a mulher não se cobre com véu, tosquie-se também; se, porém, para a mulher é vergonhoso ser tosquiada ou rapada, cubra-se com véu.
6Jo'can nak cui li ixk inc'a' naxtz'ap xjolom, chixbesak chixjunil li rismal xjolom. Ut cui inc'a' naraj xbesbal li rismal xjolom xban nak naxc'oxla nak xutânal chok' re, k'axal us chok' re li ixk a'an cui tixtz'ap lix jolom.
7Pois o homem, na verdade, não deve cobrir a cabeça, porque é a imagem e glória de Deus; mas a mulher é a glória do homem.
7Inc'a' us nak tixtz'ap xjolom li cuînk xban nak li cuînk yîbanbil jo' li rilobâl li Dios ut naxc'ut xlok'al li Dios. A'ut li ixk naxc'ut xlok'al lix bêlom.
8Porque o homem não proveio da mulher, mas a mulher do homem;
8Li cuînk inc'a' quiyo'obtesîc chak xban li Dios riq'uin li ixk; aban li ixk quiyo'obtesîc chak riq'uin li cuînk.
9nem foi o homem criado por causa da mulher, mas sim, a mulher por causa do homem.
9Ut li cuînk inc'a' quiyo'obtesîc sa' xc'aba' li ixk. Li ixk ban quiyo'obtesîc sa' xc'aba' li cuînk.
10Portanto, a mulher deve trazer sobre a cabeça um sinal de submissão, por causa dos anjos.
10Jo'can nak li ixk tixtz'ap lix jolom ut a'an retalil chiruheb li ángel nak li cuînk cuan xcuanquil sa' xbên.
11Todavia, no Senhor, nem a mulher é independente do homem, nem o homem é independente da mulher.
11Chiru li Kâcua' mâ jun cuan xcuanquil chi moco li cuînk chi moco li ixk xban nak juntak'êteb chiru li Dios.
12pois, assim como a mulher veio do homem, assim também o homem nasce da mulher, mas tudo vem de Deus.
12Ut jo' nak li ixk quiyo'obtesîc riq'uin li cuînk, jo'can ajcui' li cuînk nayo'la riq'uin li ixk. Li cuînk jo' ajcui' li ixk yo'obtesinbileb xban li Dios jo' ajcui' chixjunil li c'a'ak re ru cuan.
13julgai entre vós mesmos: é conveniente que uma mulher com a cabeça descoberta ore a Deus?
13¿C'a'ru nequec'oxla lâex? ¿Ma us nak li ixk tâtijok chiru li Dios cui inc'a' tixtz'ap lix jolom?
14Não vos ensina a própria natureza que se o homem tiver cabelo comprido, é para ele uma desonra;
14Ac nequenau nak ac re li cuînk nak inc'a' tixcanab chi chamoc' li rismal xjolom. Xutânal chok' re li cuînk cui naxcanab chi chamoc' li rismal xjolom.
15mas se a mulher tiver o cabelo comprido, é para ela uma glória? Pois a cabeleira lhe foi dada em lugar de véu.
15Abanan li ixk a'an xlok'al nak cham li rismal xjolom xban nak q'uebil re xban li Dios re xtz'apbal lix jolom.
16Mas, se alguém quiser ser contencioso, nós não temos tal costume, nem tampouco as igrejas de Deus.
16Ut cui cuan junak êre naraj cuech'înc chirix a'in, lâin tinye re a'an nak lâo li apóstol jo' ajcui' eb laj pâbanel c'aynako chixbânunquil chi jo'can yalak bar.
17Nisto, porém, que vou dizer-vos não vos louvo; porquanto vos ajuntais, não para melhor, mas para pior.
17Nacuaj ajcui' xyebal êre nak cuan li inc'a' us yôquex chixbânunquil. Nak nequech'utub êrib chixlok'oninquil li Dios mâcua' li us nequebânu. A' chic li inc'a' us nequebânu.
18Porque, antes de tudo, ouço que quando vos ajuntais na igreja há entre vós dissensões; e em parte o creio.
18Li xbên tinye êre, a'an a'in: xcuabi resil nak inc'a' junaj lê ch'ôl ut junes xcuech'inquil êrib nequebânu nak nequech'utub êrib chi lok'onînc re xjulticanquil lix camic li Jesucristo. Ut lâin ninc'oxla nak mâre yâl ajcui' li c'a'ru xcuabi.
19E até importa que haja entre vós facções, para que os aprovados se tornem manifestos entre vós.
19Nak nacuan li cuech'înc ib sa' êyânk, riq'uin a'an nac'utun ani li tz'akal aj pâbanel ut ani inc'a'.
20De sorte que, quando vos ajuntais num lugar, não é para comer a ceia do Senhor;
20Lâex nequech'utub êrib chi tzacânc ut nequeye nak yôquex chixbânunquil li lok'onînc. Abanan mâcua' chic xjulticanquil lix camic li Kâcua' nequebânu. A' ban chic lê re nequebânu.
21porque quando comeis, cada um toma antes de outrem a sua própria ceia; e assim um fica com fome e outro se embriaga.
21Cuan li neque'xsêba rib chixc'ulbal lix cua ut inc'a' neque'xc'oxla li jun ch'ol chic. Xban a'an cuan li nabal neque'tz'ak ut cuan li neque'cala ut cuan li neque'cana chi te'tz'ocâk xban nak inc'a' neque'tz'ak.
22Não tendes porventura casas onde comer e beber? Ou desprezais a igreja de Deus, e envergonhais os que nada têm? Que vos direi? Louvar-vos-ei? Nisto não vos louvo.
22¿Ma mâc'a' ta bi' êrochoch bar textzacânk cui' nak nequebânu chi jo'can? Yôquex chixtz'ektânanquileb lê rech aj pâbanelil ut yôquex chixc'utbal xxutâneb li mâc'a' cuanqueb re. ¿C'a'ru tinye êre? ¿Ma tinye êre nak us yôquex chixbânunquil? Mâ jok'e tinye nak us yôquex.
23Porque eu recebi do Senhor o que também vos entreguei: que o Senhor Jesus, na noite em que foi traído, tomou pão;
23Ac xinc'ut chêru lix yâlal li cua'ac re xjulticanquil lix camic li Jesucristo. A'an ajcui' li quixc'ut chicuu li Kâcua'. Sa' ajcui' li k'ojyîn nak toj mâji' quik'axtesîc li Kâcua' Jesucristo quixchap li caxlan cua.
24e, havendo dado graças, o partiu e disse: Isto é o meu corpo que é por vós; fazei isto em memória de mim.
24Ut nak quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi li caxlan cua ut quixye reheb: Tzacahomak. A'an a'in lin tibel rahobtesinbil sa' êc'aba' lâex. Chebânuhak li caxlan cua a'in re xjulticanquil li usilal xinbânu êre, chan.
25Semelhantemente também, depois de cear, tomou o cálice, dizendo: Este cálice é o novo pacto no meu sangue; fazei isto, todas as vezes que o beberdes, em memória de mim.
25Ut nak que'rake' chi cua'ac quixchap ajcui' li sec' ut quixye: Li uc'a a'in, a'an retalil li Ac' Contrato riq'uin li Dios. Tâxakabânk re xcuanquil xban lin quiq'uel tâhoyek'. Rajlal nak têruc' xsa' li sec' a'in, chebânuhak re xjulticanquil lin camic sa' êc'aba' lâex, chan li Jesús.
26Porque todas as vezes que comerdes deste pão e beberdes do cálice estareis anunciando a morte do Senhor, até que ele venha.
26Jo'can nak ninye êre rajlal nak têtzaca a caxlan cua a'in ut têruc' xsa' li sec' a'in, têjultica xcamic li Cristo. Chebânuhak a'an toj tâc'ulûnk cui'chic li Kâcua' Jesucristo.
27De modo que qualquer que comer do pão, ou beber do cálice do Senhor indignamente, será culpado do corpo e do sangue do Senhor.
27Jo'can ut li ani tixcua' li caxlan cua ut târuc' li uc'a re xjulticanquil lix camic li Kâcua' Jesucristo ut inc'a' naxq'ue xlok'al li Cristo, li jun a'an yô chi mâcobc chiru li Kâcua' ut yô chixtz'ektânanquil xcuanquil lix camic li Kâcua' Jesucristo.
28Examine-se, pois, o homem a si mesmo, e assim coma do pão e beba do cálice.
28Jo'can ut li junjûnk tento tixq'ue retal ma tîc lix yu'am sa' lix pâbâl nak toj mâji' naxc'ul li caxlan cua ut li uc'a.
29Porque quem come e bebe, come e bebe para sua própria condenação, se não discernir o corpo do Senhor.
29Li ani naxc'ul li caxlan cua ut li uc'a chi inc'a' naxq'ue xcuanquil lix camic li Kâcua' Jesucristo, tojba mâc naxbok sa' xbên.
30Por causa disto há entre vós muitos fracos e enfermos, e muitos que dormem.
30A'in ut xyâlal nak nabal yajeb ut mâc'a'eb xmetz'êu sa' êyânk ut cuanqueb ajcui' ac xe'cam.
31Mas, se nós nos julgássemos a nós mesmos, não seríamos julgados;
31Abanan cui nakec'a kib nak tîc li kayu'am nak nakatzaca inc'a' tento nak li Kâcua' tixrak âtin sa' kabên.
32quando, porém, somos julgados pelo Senhor, somos corrigidos, para não sermos condenados com o mundo.
32Ut nak narakman âtin sa' kabên xban li Kâcua' nocok'use' re nak inc'a' tz'ektânanbilako kochbeneb li inc'a' neque'pâban.
33Portanto, meus irmãos, quando vos ajuntais para comer, esperai uns pelos outros.
33Jo'can ut ex inhermân, nak têch'utub êrib chixbânunquil li lok'onînc re xjulticanquil lix camic li Kâcua' Jesucristo, cheroybeni êrib chi ribil êrib re nak sa' comonil têbânu.Cui cuan junak sa' êyânk tâtz'ocâk, chicua'ak chak sa' rochoch re nak inc'a' têbok raylal sa' êbên nak têch'utub êrib. Toj cuan chic c'a'ak re ru inc'a' xinye êre. Nak tincuulak chêrilbal tinch'olob xyâlal chêru li toj mâji' xinye êre.
34Se algum tiver fome, coma em casa, a fim de que não vos reunais para condenação vossa. E as demais coisas eu as ordenarei quando for.
34Cui cuan junak sa' êyânk tâtz'ocâk, chicua'ak chak sa' rochoch re nak inc'a' têbok raylal sa' êbên nak têch'utub êrib. Toj cuan chic c'a'ak re ru inc'a' xinye êre. Nak tincuulak chêrilbal tinch'olob xyâlal chêru li toj mâji' xinye êre.