1Segui o amor; e procurai com zelo os dons espirituais, mas principalmente o de profetizar.
1Jo'can nak ninye êre, cheq'uehak êch'ôl chi rahoc ut chesic'ak lê mâtan li naxq'ue li Santil Musik'ej. Li mâtan li k'axal lok', a'an xyebal resil li c'a'ru yô chi xc'utbal chêru li Dios.
2Porque o que fala em língua não fala aos homens, mas a Deus; pois ninguém o entende; porque em espírito fala mistérios.
2Li ani naâtinac sa' jalanil âtin inc'a' naâtinac riq'uin li rech cristianil. Riq'uin ban li Dios naâtinac. Ut mâ ani nata'oc ru li c'a'ru naxye. Riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej naxye lix yâlal li inc'a' natauman ru.
3Mas o que profetiza fala aos homens para edificação, exortação e consolação.
3Ut li ani naxye resil li nac'ute' chiru xban li Dios, li jun a'an naxtenk'aheb li rech aj pâbanelil sa' lix pâbâleb. Naxch'olob xyâlal chiruheb ut naxc'ojobeb xch'ôl.
4O que fala em língua edifica-se a si mesmo, mas o que profetiza edifica a igreja.
4Li ani naâtinac sa' jalanil âtin naxtenk'a rib xjunes rib. Abanan li ani naxch'olob xyâlal li râtin li Dios, li jun a'an naxtenk'aheb li rech aj pâbanelil sa' lix pâbâleb.
5Ora, quero que todos vós faleis em línguas, mas muito mais que profetizeis, pois quem profetiza é maior do que aquele que fala em línguas, a não ser que também intercede para que a igreja receba edificação.
5Nacuaj raj nak chêjunilex tex-âtinak ta sa' jalanil âtin li inc'a' natauman ru. Abanan k'axal cui'chic nacuaj raj nak chêjunilex têye resil reheb lê ras êrîtz'in sa' lê râtinobâl c'a'ru quic'ute' chêru xban li Dios. K'axal us nak têye li râtin li Dios sa' lê râtinobâl chiru li âtinac sa' jalanil âtin li inc'a' natauman ru. Abanan cui junak naâtinac sa' jalanil âtin, tento nak tâjalmânk ru li râtin re nak eb laj pâbanel te'xtau ru li c'a'ru tixye ut te'tenk'âk xban.
6E agora, irmãos, se eu for ter convosco falando em línguas, de que vos aproveitarei, se vos não falar ou por meio de revelação, ou de ciência, ou de profecia, ou de doutrina?
6Ex inhermân, ¿c'a'ru tâoc cui' êre nak tincuulak êriq'uin ut tinâtinak êriq'uin sa' jalanil âtin li inc'a' natauman ru? Mâc'a' aj e. Abanan cui tinâtinak êriq'uin sa' lê râtinobâl, texintenk'a nak tinch'olob xyâlal chêru jo' quic'ute' chicuu xban li Dios. Ut tâc'anjelak chêru cui tinye êre li râtin li Dios ut tinye êre c'a'ru tâc'ulmânk jo' tz'îbanbil sa' li Santil Hu.
7Ora, até as coisas inanimadas, que emitem som, seja flauta, seja cítara, se não formarem sons distintos, como se conhecerá o que se toca na flauta ou na cítara?
7Ut jo'can ajcui' li c'a'ak re ru inc'a' yo'yo jo' li xôlb ut li arpa. Cui inc'a' nach'e'man chi tz'akal inc'a' nac'utun li c'a'ru yô chixyâbasinquil ut mâc'a' rajbal nak nach'e'man.
8Porque, se a trombeta der sonido incerto, quem se preparará para a batalha?
8Ut nak tâyâbasîk li trompeta re xbokbaleb li soldado, cui inc'a' ch'olch'o ru lix yâb, ¿ma te'xcauresi ta bi' rib chi xic chi pletic?
9Assim também vós, se com a língua não pronunciardes palavras bem inteligíveis, como se entenderá o que se diz? porque estareis como que falando ao ar.
9Ut jo'can ajcui' lâex cui inc'a' nequex-âtinac chi tz'akal re ru, ¿chanru nak tâtaumânk ru li c'a'ru yôquex chixyebal? Yal na-oso' sa' ik' ut mâc'a' rajbal li têye.
10Há, por exemplo, tantas espécies de vozes no mundo, e nenhuma delas sem significação.
10Yâl nak q'uila pây chi âtinobâl cuan sa' ruchich'och' ut chixjunil cuan xyâlal ut natauman ru.
11Se, pois, eu não souber o sentido da voz, serei estrangeiro para aquele que fala, e o que fala será estrangeiro para mim.
11Abanan cui lâin inc'a' nintau ru li râtinobâl junak, li jun a'an mâc'a' rajbal nak yôk chi âtinac cuiq'uin ut mâc'a' ajcui' rajbal nak yôkin chi âtinac riq'uin.
12Assim também vós, já que estais desejosos de dons espirituais, procurai abundar neles para a edificação da igreja.
12Lâex nequeraj xc'ulbal li mâtan naxq'ue li Santil Musik'ej. Abanan lâin ninye êre chesic'ak li mâtan li natenk'an reheb chixjunileb laj pâbanel.
13Por isso, o que fala em língua, ore para que a possa interpretar.
13Ut li ani cuan xmâtan chi âtinac sa' jalanil âtin, li inc'a' natauman ru, chixtz'âmahak chiru li Dios re nak târûk tixye xyâlal li c'a'ru quixye sa' li jalanil âtin re nak târûk tixch'olob xyâlal chiruheb li rech aj pâbanelil.
14Porque se eu orar em língua, o meu espírito ora, sim, mas o meu entendimento fica infrutífero.
14Cui lâin tintijok sa' jalanil âtin lin musik' tâtijok ut lâin inc'a' nintau ru li c'a'ru tinye chi moco tixtenk'aheb li cuech aj pâbanelil.
15Que fazer, pois? Orarei com o espírito, mas também orarei com o entendimento; cantarei com o espírito, mas também cantarei com o entendimento.
15¿C'a'ru tinbânu chi jo'canan? Tintijok riq'uin lin musik' chi inc'a' tintau ru li tinye ut tento ajcui' nak tintijok riq'uin lin c'a'ux re nak tâtaumânk ru li c'a'ru tinye. Ut tinbichânk riq'uin lin musik' chi inc'a' tintau ru li tinye ut tinbichânk ajcui' riq'uin lin c'a'ux re nak tâtaumânk ru li c'a'ru tinye.
16De outra maneira, se tu bendisseres com o espírito, como dirá o amém sobre a tua ação de graças aquele que ocupa o lugar de indouto, visto que não sabe o que dizes?
16Cuan li inc'a' neque'xtau ru lix yâlal chirix li jalanil âtin. Cui yôcat chixlok'oninquil li Dios ca'aj cui' riq'uin lâ musik', eb a'an inc'a' te'xtau ru li tâye xban nak yôcat chi âtinac sa' jalanil âtin. ¿Chan put ru nak te'xye "jo'can taxak" cui inc'a' neque'xtau ru li yôcat chixyebal?
17Porque realmente tu dás bem as graças, mas o outro não é edificado.
17Yâl nak yôcat chixlok'oninquil li Dios, abanan li jun chic inc'a' tâtenk'âk xban lâ tij xban nak inc'a' naxtau ru li c'a'ru yôcat chixyebal.
18Dou graças a Deus, que falo em línguas mais do que vós todos.
18Ninbantioxi chiru li Dios nak nabal sut ninâtinac sa' jalanil âtin. Lâex inc'a' quex-âtinac nabal sut sa' jalanil âtin jo' lâin.
19Todavia na igreja eu antes quero falar cinco palavras com o meu entendimento, para que possa também instruir os outros, do que dez mil palavras em língua.
19Aban lâin ninye nak sa' xyânkeb laj pâbanel k'axal us raj nak tinye cuib oxibak chi âtin li te'xtau ru re nak tebintzol chi tz'akal chiru nak tinye lajêbak mil chi âtin sa' jalanil âtin ut inc'a' te'xtau ru li tinye.
20Irmãos, não sejais meninos no entendimento; na malícia, contudo, sede criancinhas, mas adultos no entendimento.
20Ex inhermân, chanchanakex li c'ula'al xban nak eb li c'ula'al inc'a' neque'xbânu li mâusilal. Abanan mexc'oxlac jo' neque'c'oxlac li coc'al. Tz'akalak ban re ru lê c'a'ux xban nak moco coc'alex ta chic.
21Está escrito na lei: Por homens de outras línguas e por lábios de estrangeiros falarei a este povo; e nem assim me ouvirão, diz o Senhor.
21Jo'ca'in tz'îbanbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios najter chirixeb laj Israel: Eb lin tenamit inc'a' neque'raj rabinquil li cuâtin. Jo'can nak sa' jalan âtinobâl tincuâtinaheb. Tintakla jalan xtenamit chixyebal li cuâtin reheb. Abanan chi moco chi jo'can tine'rabi, chan li Kâcua'. (Isa. 28:11-12)
22De modo que as línguas são um sinal, não para os crentes, mas para os incrédulos; a profecia, porém, não é sinal para os incrédulos, mas para os crentes.
22Riq'uin a âtin a'in nakanau nak li mâtan re âtinac sa' jalan âtinobâl, a'an q'uebil jo' retalil lix cuanquilal li Dios chiruheb li mâcua'eb aj pâbanel. Ut li mâtan re xyebal li c'a'ru naxc'utbesi li Dios, a'an q'uebil re xtenk'anquileb laj pâbanel.
23Se, pois, toda a igreja se reunir num mesmo lugar, e todos falarem em línguas, e entrarem indoutos ou incrédulos, não dirão porventura que estais loucos?
23Nak eb laj pâbanel te'xch'utub ribeb ut cui chixjunileb te'oc chi âtinac sa' jalan âtin inc'a' natauman ru, cui te'oc aran li mâcua'eb aj pâbanel malaj te'oc aran li inc'a' neque'xtau ru li na'leb a'in, te'xye nak lôqueb ru.
24Mas, se todos profetizarem, e algum incrédulo ou indouto entrar, por todos é convencido, por todos é julgado;
24Abanan cui eb laj pâbanel te'xch'olob xyâlal li c'a'ru quiyehe' reheb xban li Dios, nak tox-oc sa' xyânkeb junak mâcua' aj pâbanel malaj li toj mâji' naxtau ru lix yâlal a'an, li jun a'an tixq'ue retal nak a'an aj mâc ut tixq'ue ajcui' retal li c'a'ru yô chirabinquil.
25os segredos do seu coração se tornam manifestos; e assim, prostrando-se sobre o seu rosto, adorará a Deus, declarando que Deus está verdadeiramente entre vós.
25Li Dios tixc'ut chiru chi tz'akal c'a'ru cuan sa' xch'ôl. Ut li jun a'an tixcuik'ib rib ut tixlok'oni li Dios ut tixye nak relic chi yâl li Dios cuan sa' xyânkeb laj pâbanel.
26Que fazer, pois, irmãos? Quando vos congregais, cada um de vós tem salmo, tem doutrina, tem revelação, tem língua, tem interpretação. Faça-se tudo para edificação.
26Ex hermân, a'an a'in li nacuaj xyebal êre. Nak têch'utub êrib chixlok'oninquil li Dios, jalan jalânk têbânu chêjûnkalex. Cuan tixc'am chak junak bich; cuan li tâq'uehok na'leb; cuan li tâyehok re li quic'ute' chiru xban li Dios; cuan li tâyehok junak na'leb riq'uin jalanil âtin ut cuan ajcui' li tâjalok ru li tâyemânk sa' li jalanil âtin. Abanan chixjunil li têbânu, chebânuhak re xtenk'anquileb laj pâbanel chi q'uîc sa' lix pâbâleb.
27Se alguém falar em língua, faça-se isso por dois, ou quando muito três, e cada um por sua vez, e haja um que interprete.
27Cui cuanqueb li te'raj âtinac sa' jalanil âtin, naru neque'âtinac cuibak malaj oxibak ut chixjûnkaleb te'âtinak. Ut cuânk ajcui' junak chic li tâjalok ru li te'xye.
28Mas, se não houver intérprete, esteja calado na igreja, e fale consigo mesmo, e com Deus.
28Abanan cui mâ ani naru tâjalok ru li jalanil âtin, inc'a' te'âtinak sa' jalanil âtin sa' li ch'utubaj ib. Yal sa' xch'ôleb ban te'âtinak chiru li Dios.
29E falem os profetas, dois ou três, e os outros julguem.
29Cheq'ueheb chi âtinac cuibak malaj oxibak li profeta li neque'yehoc resil li c'a'ru quic'ute' chiruheb xban li Dios, ut li jun ch'ol chic te'tz'ilok âtin chirix re xnaubal ma riq'uin na li Dios xchal chak li xe'xye.
30Mas se a outro, que estiver sentado, for revelada alguma coisa, cale-se o primeiro.
30Ut cui cuan c'a'ru tâc'utek' xban li Dios chiru li ani c'ojc'o aran sa' li ch'utubaj ib, li jun a'an tixtz'âma chiru li yô chi âtinac nak tixye li c'a'ru xc'ute' chiru xban li Dios. Ut li ani yô chi âtinac chixq'uehak xna'aj re tââtinak.
31Porque todos podereis profetizar, cada um por sua vez; para que todos aprendam e todos sejam cosolados;
31Chêjunjûnkalex târûk têye li c'a'ru xc'ute' chêru xban li Dios re nak chixjunileb laj pâbanel te'xtzol rib ut tâcacuûk xch'ôleb sa' lix pâbâleb.
32pois os espíritos dos profetas estão sujeitos aos profetas;
32Cui yâl nak li Dios xc'utuc chêru li c'a'ru têye, li Dios textenk'a chiroybeninquil jok'e tex-oc chi âtinac re nak chi jo'can chêjunjûnkalex tex-âtinak.
33porque Deus não é Deus de confusão, mas sim de paz. Como em todas as igrejas dos santos,
33Li Dios inc'a' naraj nak tâcuânk li po'oj ib sa' xyânkeb laj pâbanel. Naraj ban nak cuânk li tuktûquil usilal sa' xyânkeb.
34as mulheres estejam caladas nas igrejas; porque lhes não é permitido falar; mas estejam submissas como também ordena a lei.
34Eb li ixk inc'a' te'âtinak sa' li ch'utubaj ib re xlok'oninquil li Dios. Te'xpâb a'in xban nak jo'can tz'îbanbil sa' lix chak'rabeb laj judío. Jo'ca'in na-uxman sa' xyânkeb chixjunileb laj pâbanel yalak bar.
35E, se querem aprender alguma coisa, perguntem em casa a seus próprios maridos; porque é indecoroso para a mulher o falar na igreja.
35Cui cuan c'a' re ru te'raj xnaubal che'xpatz'ak reheb lix bêlom nak te'cuulak sa' rochocheb ut a'an tixch'olob xyâlal. Xutânal chok' reheb cui tââtinak junak ixk sa' xyânkeb nak ch'utch'ûqueb chixlok'oninquil li Dios.
36Porventura foi de vós que partiu a palavra de Deus? Ou veio ela somente para vós?
36Chijulticok' êre nak mâcua'ex lâex quextiquiban chak re li râtin li Dios. Ac cuan ajcui' chalen chak junxil. Ut moco ca'aj cui' ta lâex quex-abin re.
37Se alguém se considera profeta, ou espiritual, reconheça que as coisas que vos escrevo são mandamentos do Senhor.
37Mâre cuan sa' êyânk li naxc'oxla nak a'an profeta malaj naxc'oxla nak cuan jun chic xmâtan q'uebil re xban li Santil Musik'ej. Cui jo'can naxc'oxla, chixnauhak nak li yôquin chixtz'îbanquil sa' li hu a'in, a'an ajcui' li chak'rab q'uebil cue xban li Dios.
38Mas, se alguém ignora isto, ele é ignorado.
38Ut cui cuan junak inc'a' naxpâb li yôquin chixtz'îbanquil, lâex inc'a' ajcui' têpâb li c'a'ru tixye a'an.
39Portanto, irmãos, procurai com zelo o profetizar, e não proibais o falar em línguas.
39Jo'can ut ex inhermân, cheq'uehak êch'ôl chixch'olobanquil xyâlal li c'a'ru quic'ute' chêru xban li Dios ut mêram chiru li ani naraj âtinac sa' jalanil âtin.Abanan li c'a'ru têbânu nak têch'utub êrib, chebânuhak chixjunil chi tz'akal re ru ut sa' xyâlal.
40Mas faça-se tudo decentemente e com ordem.
40Abanan li c'a'ru têbânu nak têch'utub êrib, chebânuhak chixjunil chi tz'akal re ru ut sa' xyâlal.