1Então disse o Senhor a Samuel: Até quando terás dó de Saul, havendo-o eu rejeitado, para que não reine sobre Israel? Enche o teu vaso de azeite, e vem; enviar-te-ei a Jessé o belemita, porque dentre os seus filhos me tenho provido de um rei.
1Li Kâcuaß quixye re laj Samuel: —¿Joß najtil chic rahak âchßôl chirix laj Saúl? Lâin incßaß chic nacuaj tâcuânk chokß rey. Tâqßue li aceite saß li xucub ut tatxic aran Belén riqßuin laj Isaí xban nak lâin xinsicß ru jun reheb li ralal re tâoc chokß rey, chan li Kâcuaß.
2Disse, porém, Samuel: Como irei eu? pois Saul o ouvirá e me matará. Então disse o Senhor: Leva contigo uma bezerra, e dize: Vim para oferecer sacrifício ao Senhor:
2Laj Samuel quixye: —At Kâcuaß, lâin incßaß naru ninbânu aßan. Cui laj Saúl târabi resil, tinixcamsi, chan. Li Dios quixye re: —Tâcßam jun li chßina bâc nak tatxic. Ut tâye re laj Saúl nak xic âcue chi mayejac chicuu.
3E convidarás a Jessé para o sacrifício, e eu te farei saber o que hás de fazer; e ungir-me-ás a quem eu te designar.
3Nak tatcuulak Belén, tâye re laj Isaí nak tâxic châcuix nak tâqßue li mayej. Lâin tincßut châcuu cßaßru tâbânu. Li ani tinye âcue lâin, tâqßue li aceite saß xjolom retalil nak aßan tâoc chokß rey, chan li Dios.
4Fez, pois, Samuel o que dissera o Senhor, e veio a Belém; então os anciãos da cidade lhe saíram ao encontro, tremendo, e perguntaram: É de paz a tua vinda?
4Ut laj Samuel quixbânu joß quiyeheß re xban li Kâcuaß. Quicuulac saß li tenamit Belén. Ut eb li nequeßcßamoc be saß li tenamit queßel chixcßulbal chi yôqueb xxiu ut queßxpatzß re: —¿Ma saß usilal xatchal saß li katenamit? chanqueb.
5Respondeu ele: É de paz; vim oferecer sacrifício ao Senhor. Santificai-vos, e vinde comigo ao sacrifício. E santificou ele a Jessé e a seus filhos, e os convidou para o sacrifício.
5Laj Samuel quixye: —Saß usilal xinchal. Lâin tinmayejak chiru li Kâcuaß. Santobresihomak êrib ut texxic chicuix, chan. Ut laj Samuel quixsantobresi laj Isaí ut eb li ralal ut quixye reheb nak teßxic chirix nak tâmayejak.
6E sucedeu que, entrando eles, viu a Eliabe, e disse: Certamente está perante o Senhor o seu ungido.
6Nak queßcuulac saß li naßajej li cuan cuiß laj Samuel, laj Samuel quiril laj Eliab ut quixye saß xchßôl: —Relic chi yâl li cuînk aßin, aßan li sicßbil ru xban li Dios, chan.
7Mas o Senhor disse a Samuel: Não atentes para a sua aparência, nem para a grandeza da sua estatura, porque eu o rejeitei; porque o Senhor não vê como vê o homem, pois o homem olha para o que está diante dos olhos, porém o Senhor olha para o coraçao.
7Ut li Dios quixye re: —Mâcuaß li rilobâl tâqßue retal, chi moco lix najtil rok. Aßan mâcuaß li sicßbil ru inban. Lâin mâcuaß riqßuin li rilobâl ninsicß ruheb joß nequeßxbânu li cuînk. Li cuînk naril chanru na-iloc junak. Abanan lâin nacuil chanru lix naßleb, chan li Dios.
8Depois chamou Jessé a Abinadabe, e o fez passar diante de Samuel, o qual disse: Nem a este escolheu o Senhor.
8Ut laj Isaí quixbok laj Abinadab li ralal jun chic ut quixxakab chiru laj Samuel. Ut laj Samuel quixye: —Chi moco aßin li sicßbil ru xban li Dios, chan.
9Então Jessé fez passar a Samá; Samuel, porém, disse: Tampouco a este escolheu o Senhor.
9Ut laj Isaí quixbok laj Sama li ralal jun chic. Ut laj Samuel quixye cuißchic: —Chi moco aßin li sicßbil ru xban li Dios, chan.
10Assim fez passar Jessé a sete de seus filhos diante de Samuel; porém Samuel disse a Jessé: O Senhor não escolheu a nenhum destes.
10Ut laj Isaí quixcßuteb cuukub li ralal chiru laj Samuel. Abanan laj Samuel quixye re nak mâ jun reheb aßan li sicßbileb ru xban li Dios.
11Disse mais Samuel a Jessé: São estes todos os teus filhos? Respondeu Jessé: Ainda falta o menor, que está apascentando as ovelhas. Disse, pois, Samuel a Jessé: Manda trazê-lo, porquanto não nos sentaremos até que ele venha aqui.
11Ut quixye re: —¿Ma caßaj eb cuiß aßin lâ cualal? chan. Laj Isaí quixye: —Cuan chic jun li îtzßinbej. Aßan li yô chak chi iloc reheb li carner, chan. Ut laj Samuel quixye re: —Takla xbokbal chi junpât xban nak incßaß tocuaßak cui toj mâjiß nacßulun, chan.
12Jessé mandou buscá-lo e o fez entrar. Ora, ele era ruivo, de belos olhos e de gentil aspecto. Então disse o Senhor: Levanta-te, e unge-o, porque é este mesmo.
12Ut laj Isaí quixtakla xbokbal li îtzßinbej. Li al aßan cßajoß xchakßal ru ut cau rib. Chßinaßus na-iloc. Ut li Kâcuaß quixye re laj Samuel: —Qßue li aceite saß xjolom xban nak aßan aßin li sicßbil ru inban, chan.
13Então Samuel tomou o vaso de azeite, e o ungiu no meio de seus irmãos; e daquele dia em diante o Espírito do Senhor se apoderou de Davi. Depois Samuel se levantou, e foi para Ramá.
13Ut laj Samuel quixchap li xucub ut quixqßue li aceite saß xjolom chiruheb chixjunileb li ras. Li al aßan aj David xcßabaß. Chalen saß li hônal aßan lix musikß li Kâcuaß quicuan riqßuin laj David. Ut chirix aßan laj Samuel quisukßi cuißchic saß li tenamit Ramá.
14Ora, o Espírito do Senhor retirou-se de Saul, e o atormentava um espírito maligno da parte do Senhor.
14Ut incßaß chic quicuan lix musikß li Dios riqßuin laj Saúl. Li Dios quixtakla jun li mâus aj musikßej chixchßißchßißinquil.
15Então os criados de Saul lhe disseram: Eis que agora um espírito maligno da parte de Deus te atormenta;
15Eb lix môs queßxye re laj Saúl: —Qßue retal, at rey. Li Dios quixqßue jun li mâus aj musikßej re tatxchßißchßißi.
16dize, pois, Senhor nosso, a teus servos que estão na tua presença, que busquem um homem que saiba tocar harpa; e quando o espírito maligno da parte do Senhor vier sobre ti, ele tocara com a sua mão, e te sentirás melhor.
16Lâat naru nacaye ke lâo aj cßanjel châcuu nak takasicß junak li cuînk naxnau xchßeßbal li arpa. Nak tâchâlk li mâus aj musikßej châchßißchßißinquil, li cuînk aßan tixchßeß li arpa, ut li mâus aj musikßej tixcanab âchßißchßißinquil ut tâcßojlâk cuißchic âchßôl, chanqueb.
17Então disse Saul aos seus servos: Buscai-me, pois, um homem que toque bem, e trazei-mo.
17Joßcan nak laj Saúl quixye reheb: —Ayukex biß ut têsicß chak junak li cuînk naxnau chi us xchßeßbal li arpa. Ut cßamomak chak cuiqßuin, chan.
18Respondeu um dos mancebos: Eis que tenho visto um filho de Jessé, o belemita, que sabe tocar bem, e é forte e destemido, homem de guerra, sisudo em palavras, e de gentil aspecto; e o Senhor é com ele.
18Jun reheb lix môs quixye re: —Laj Isaí li cuan aran Belén cuan jun li ralal naxnau xchßeßbal li arpa. Li al aßan cau rib ut naxnau pletic ut naxnau âtinac. Cßajoß chakßal ru. Ut li Dios cuan riqßuin, chan.
19Pelo que Saul enviou mensageiros a Jessé, dizendo: Envia-me Davi, teu filho, o que está com as ovelhas.
19Joßcan nak laj Saúl quixtaklaheb lix takl riqßuin laj Isaí ut queßxye re: —Li rey Saúl naraj nak tâtakla chak riqßuin laj David lâ cualal li nacßacßalen reheb li carner, chanqueb.
20Jessé, pois, tomou um jumento carregado de pão, e um odre de vinho, e um cabrito, e os enviou a Saul pela mão de Davi, seu filho.
20Ut laj Isaí quixtakla laj David riqßuin laj Saúl. Ut quixtakla ajcuiß nabal li caxlan cua, li vino ut jun li chibât toj sâj chokß re laj Saúl. Ut quixtakla ajcuiß jun li bûr li tâîkânk re chixjunil.
21Assim Davi veio e se apresentou a Saul, que se agradou muito dele e o fez seu escudeiro.
21Ut laj David cô riqßuin laj Saúl ut quicana chi cßanjelac chiru. Laj Saúl quixra laj David ut quixye nak aßan li tâcßamok re lix chßîchß re pletic.
22Então Saul mandou dizer a Jessé: Deixa ficar Davi ao meu serviço, pois achou graça aos meus olhos.
22Laj Saúl quixtakla xyebal re laj Isaí: —Bânu usilal cue. Canâk laj David cuiqßuin xban nak aßan naqßuehoc xsahil inchßôl, chan.Joßcan nak laj David quicana riqßuin laj Saúl. Nak li Dios naxtakla chak li mâus aj musikßej chixchßißchßißinquil, laj David naxchap lix arpa ut naxchßeß chiru. Ut li mâus aj musikßej naxcanab xchßißchßißinquil ut nacßojla cuißchic xchßôl laj Saúl.
23E quando o espírito maligno da parte de Deus vinha sobre Saul, Davi tomava a harpa, e a tocava com a sua mão; então Saul sentia alívio, e se achava melhor, e o espírito maligno se retirava dele.
23Joßcan nak laj David quicana riqßuin laj Saúl. Nak li Dios naxtakla chak li mâus aj musikßej chixchßißchßißinquil, laj David naxchap lix arpa ut naxchßeß chiru. Ut li mâus aj musikßej naxcanab xchßißchßißinquil ut nacßojla cuißchic xchßôl laj Saúl.