Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

2 Kings

18

1Ora, sucedeu que, no terceiro ano de Oséias, filho de Elá, rei de Israel, começou a reinar Ezequias, filho de Acaz, rei de Judá.
1Yô rox chihab roquic chokß xreyeb laj Israel laj Oseas li ralal laj Ela nak laj Ezequías li ralal laj Acaz qui-oc chokß xreyeb laj Judá.
2Tinha vinte e cinco anos quando começou a reinar, e reinou vinte e nove anos em Jerusalém. O nome de sua mãe era Abi, filha de Zacarias.
2b xcaßcßâl chihab cuan re laj Ezequías nak qui-oc saß xcuanquil. Belêb xcaßcßâl chihab quicuan chokß rey aran Jerusalén. Lix naß, aßan lix Abi, lix rabin laj Zacarías.
3Ele fez o que era reto aos olhos do Senhor, conforme tudo o que fizera Davi, seu pai.
3Laj Ezequías quixbânu li us chiru li Dios joß quixbânu laj David lix xeßtônil yucuaß.
4Tirou os altos, quebrou as colunas, e deitou abaixo a Asera; e despedaçou a serpente de bronze que Moisés fizera (porquanto até aquele dia os filhos de Israel lhe queimavam incenso), e chamou-lhe Neüstã.
4Laj Ezequías quixjuqßui li naßajej najt xteram li nequeßxlokßoni cuiß li yîbanbil dios. Quixjori li nînki jalam ûch Asera xcßabaß. Ut quixpuqßui li yîbanbil dios. Ut quixjori ajcuiß li cßantiß yîbanbil riqßuin bronce li quixyîb laj Moisés xban nak eb laj Israel yôqueb chixcßatbal lix incienso chiru. Nehustán quiqßueheß chokß xcßabaß li cßantiß aßan.
5Confiou no Senhor Deus de Israel, de modo que depois dele não houve seu semelhante entre todos os reis de Judá, nem entre os que foram antes dele.
5Laj Ezequías quixcßojob xchßôl riqßuin li Kâcuaß Dios li nequeßxlokßoni eb laj Israel. Saß xyânkeb chixjunileb li rey li queßcuan Judá mâ jun tîc xchßôl joß laj Ezequías, chi moco li queßcuan xbên cua chi moco li queßcuan mokon.
6Porque se apegou ao Senhor; não se apartou de o seguir, e guardou os mandamentos que o Senhor ordenara a Moisés.
6Chi anchal xchßôl quixpâb li Dios ut mâ jun sut quixkßet li râtin. Quixbânu ban chixjunil li quixye saß li chakßrab li quiqßueheß re laj Moisés xban li Kâcuaß.
7Assim o Senhor era com ele; para onde quer que saísse prosperava. Rebelou-se contra o rei da Assíria, e recusou servi-lo.
7Li Kâcuaß cuan riqßuin ut quirosobtesi. Ut us qui-el chixjunil li quixbânu. Laj Ezequías incßaß quixqßue rib rubel xcuanquil lix reyeb laj Asiria chi moco quixbânu li cßaßru quixye.
8Feriu os filisteus até Gaza e os seus termos, desde a torre dos atalaias até a cidade fortificada.
8Ut quinumta saß xbêneb laj filisteo ut quirêchani chixjunil lix naßajeb. Quirêchani li naßajej li naticla cuan cuiß li tenamit Gaza ut nacuulac toj saß lix nubâl li naßajej Judá li cuanqueb cuiß li cab li queßxyîb re xcolbaleb rib joß ajcuiß li cab najt xteram li queßxcßacßale cuiß lix tenamiteb.
9No quarto ano do rei Ezequias que era o sétimo ano de Oséias, filho de Elá, rei de Israel, Salmanasar, rei da Assíria, subiu contra Samária, e a cercou
9Ac yô chic xcuuk chihab roquic chokß xreyeb laj Israel laj Oseas li ralal laj Ela nak quicuulac chi pletic riqßuineb laj Salmanasar lix reyeb laj Asiria. Queßxsut li tenamit Samaria ut queßoc chi pletic riqßuineb. Aßin quicßulman nak yô xcâ chihab roquic chokß rey laj Ezequías aran Judá.
10e, ao fim de três anos, tomou-a. No ano sexto de Ezequias, que era o ano nono de Oséias, rei de Israel, Samária foi tomada.
10Oxib chihab quixpleti rix li tenamit Samaria toj retal quirêchani. Yô chic xbele chihab roquic laj Oseas chokß xreyeb laj Israel nak laj Salmanasar quirêchani li tenamit Samaria. Aßin quicßulman nak ac yô chic xcuak chihab roquic laj Ezequías chokß rey aran Judá.
11Depois o rei da Assíria levou Israel cativo para a Assíria, e os colocou em Hala, e junto ao Habor, rio de Gozã, e nas cidades dos medos;
11Ut eb laj Israel queßchapeß ut queßcßameß Asiria. Cuan li quixcanabeb saß li naßajej Halah ut cuan ajcuiß li quixcanabeb saß li naßajej Habor li cuan nachß riqßuin li nimaß Gozán. Ut cuan ajcuiß li quixcanabeb saß eb li tenamit li cuanqueb Medo.
12porquanto não obedeceram � voz do senhor seu Deus, mas violaram o seu pacto, nada ouvindo nem fazendo de tudo quanto Moisés, servo do Senhor, tinha ordenado.
12Joßcaßin queßxcßul laj Israel li cuanqueb Samaria xban nak incßaß queßxbânu li quixye li Kâcuaß Dios. Queßxkßet ban li contrato. Incßaß queßxpâb li cßaßru quixye laj Moisés laj cßanjel chiru li Dios, chi moco queßxbânu li cßaßru quixye.
13No ano décimo quarto do rei Ezequias, subiu Senaqueribe, rei da Assíria, contra todas as cidades fortificadas de Judá, e as tomou.
13Yô câlaju chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Ezequías nak laj Senaquerib lix reyeb laj Asiria qui-oc chi pletic riqßuineb laj Judá saß eb li tenamit li cuanqueb cuiß li cab li nequeßxcol cuiß ribeb. Laj Senaquerib quirêchaniheb li tenamit aßan saß li plêt.
14Pelo que Ezequias, rei de Judá, enviou ao rei da Assíria, a Laquis, dizendo: Pequei; retira-te de mim; tudo o que me impuseres suportarei. Então o rei da Assíria impôs a Ezequias, rei de Judá, trezentos talentos de prata e trinta talentos de ouro.
14Joßcan nak laj Ezequías lix reyeb laj Judá quixtakla xyebal re lix reyeb laj Asiria li cuan saß li tenamit Laquis: —Incßaß us xinbânu lâin. Chex-êlk saß li katenamit ut lâin tintoj âcue joß nimal tâpatzß, chan. Ut lix reyeb laj Asiria quixye re laj Ezequías nak tixtakla cuib ciento quintal li plata ut jun may quintal li oro.
15Assim deu Ezequias toda a prata que se achou na casa do Senhor e nos tesouros da casa do rei.
15Ut li rey Ezequías quixtakla chixjunil li plata li cuan saß lix templo li Kâcuaß ut quixtakla ajcuiß li cuan saß li rochoch li rey.
16Foi nesse tempo que Ezequias, rei de Judá, cortou das portas do templo do Senhor, e dos umbrais, o ouro de que ele mesmo os cobrira, e o deu ao rei da Assíria.
16Ut quirisi ajcuiß li oro li quixletz chiruheb lix puertil lix templo li Kâcuaß joß ajcuiß li oro li quixletz chiru lix marquileb li puertas. Ut li oro aßan quixtakla re lix reyeb laj Asiria.
17Contudo este enviou de Laquis Tartã, Rabe-Sáris e Rabsaqué, com um grande exército, ao rei Ezequias, a Jerusalém; e subiram, e vieram a Jerusalém. E, tendo chegado, pararam ao pé do aqueduto da piscina superior, que está junto ao caminho do campo do lavandeiro.
17Lix reyeb laj Asiria quixtaklaheb oxibeb li cuînk nînkeb xcuanquil aran Jerusalén chi pletic riqßuin laj Ezequías. Aßaneb aßin: laj Tartán, laj Rabsaris ut laj Rabsaces. Ut quixtaklaheb ajcuiß jun chßûtal li soldado chirixeb. Nak queßcuulac Jerusalén, queßcana saß li be li nequeßcßanjelac cuiß eb laj puchßunel. Li naßajej aßan cuan chire li rok haß li nanumeß cuiß li haß li nachal saß li pila li cuan toj takecß.
18Havendo eles chamado o rei, saíram-lhes ao encontro Eliaquim, filho de Hilquias, o mordomo, e Sebna, o escrivão, e Joá, filho de Asafe, o cronista.
18Eb li oxib chi cuînk li nînkeb xcuanquil queßxtakla xbokbal li rey Ezequías. Oxib li cuînk li nequeßtenkßan re laj Ezequías queßcôeb chi âtinac riqßuineb. Aßaneb aßin li oxib chi cuînk: laj Eliaquim, li ralal laj Hilcías, li na-iloc re li palacio; laj Sebna laj tzßîb; ut laj Joa, li ralal laj Asaf, li najolomin re li nequeßxococ re li hu.
19E Rabsaqué lhes disse: Dizei a Ezequias: Assim diz o grande rei, o rei da Assíria: Que confiança é essa em que te estribas?
19Laj Rabsaces quixye reheb: —Joßcaßin tâye re li rey Ezequías: “Aßan aßin li naxtakla xyebal âcue lix reyeb laj Asiria li nim xcuanquil: ¿Ani aj iqßuin cßojcßo âchßôl?
20Dizes (são, porém, palavras vãs): Há conselho e poder para a guerra. Em quem, pois, agora confias, que contra mim te revoltas?
20Mâre nacacßoxla nak riqßuin âtinac naru tâcol âcuib chicuu. ¿Ma aßan tâqßuehok xcacuil âchßôl nak nacacßoxla? ¿Ani aj iqßuin cau âchßôl nak incßaß nacatxucuac chicuu?
21Estás confiando nesse bordão de cana quebrada, que é o Egito; o qual, se alguém nele se apoiar, entrar-lhe-á pela mão e a traspassará; assim é Faraó, rei do Egito para com todos os que nele confiam.
21Lâo nakanau nak lâat cßojcßo âchßôl saß xbêneb laj Egipto. Eb laj Egipto moco cauheb ta rib. Chanchaneb li caxlan ajl. Cui tâchap chokß re âxukß, tixhop lâ cuukß. Li ani tixcßojob xchßôl saß xbên laj faraón, lix reyeb laj Egipto, ra tixcßul.
22Se, porém, me disserdes: No Senhor nosso Deus confiamos; porventura não é esse aquele cujos altos e altares Ezequias tirou dizendo a Judá e a Jerusalém: Perante, este altar adorareis em Jerusalém?
22Mâre lâex têye cue nak cßojcßo êchßôl riqßuin li Kâcuaß lê Dios. ¿Ma incßaß ta biß isinbil saß êyânk chixjunileb li artal xban li rey Ezequías? ¿Ma mâcuaß ta biß aßan quiyehoc reheb laj Judá ut laj Jerusalén nak chiru jun ajcuiß li artal teßlokßonînk aran Jerusalén?
23Ora pois faze uma aposta com o meu senhor, o rei da Assíria: dar-te-ei dois mil cavalos, se tu puderes dar cavaleiros para eles.
23Joßcan nak lâin nintzßâma chêru nak takacßûb ru junak li naßleb. Lâin tinqßue êre cuib mil li cacuây ut lâex têril ma têtau li ani têtaklaheb chirixeb.
24Como, então, poderias repelir um só príncipe dos menores servos de meu senhor, quando estás confiando no Egito para obteres carros e cavaleiros?
24Lâat incßaß tâcuy pletic riqßuin jun reheb lin soldado usta aßan incßaß cau rib. ¿Ma nequecßoxla nak laj faraón tixqßue êcarruaje ut tixqßueheb li soldado li teßxic chirix cacuây?
25Porventura teria eu subido sem o Senhor contra este lugar para o destruir? Foi o Senhor que me disse: sobe contra esta terra e a destrói.
25¿Ma mâcuaß ta biß li Kâcuaß xtaklan chak cue saß li naßajej aßin chi pletic? ¿Ma xinchal ta biß chixsachbal ru yal injunes?” chan.
26Então disseram Eliaquim, filho de Hilquias, e Sebna, e Joá, a Rabsaqué: Rogamos-te que fales aos teus servos em aramaico, porque bem o entendemos; e não nos fales na língua judaica, aos ouvidos do povo que está em cima do muro.
26Tojoßnak laj Eliaquim li ralal laj Hilcías ut laj Sebna ut laj Joa queßxye re laj Rabsaces: —Nakatzßâma châcuu nak toâcuâtina saß li âtinobâl arameo xban nak lâo nakatau ru li âtin aßan. Moâcuâtina saß li râtinobâleb laj Judá xban nak chixjunileb li tenamit li cuanqueb saß xbên li tzßac yôqueb chirabinquil li yôcat chixyebal, chan.
27Rabsaqué, porém, lhes disse: Porventura mandou-me meu senhor para falar estas palavras a teu senhor e a ti, e não aos homens que estão sentados em cima do muro que juntamente convosco hão de comer o seu excremento e beber a sua urina ?
27Abanan laj Rabsaces quixye reheb: —Lâin incßaß xintaklâc chak chi âtinac caßaj cuiß riqßuin lê rey, chi moco caßaj cuiß êriqßuin lâex. Xintaklâc ban chi âtinac riqßuineb li cuanqueb saß xbên li tzßac. Tâcuulak xkßehil nak eb aßan joß ajcuiß lâex têlou êcßot ut têrucß lê chuß, chan.
28Então pondo-se em pé, Rabsaqué clamou em alta voz, na língua judaica, dizendo: Ouvi a palavra do grande rei, do rei da Assíria.
28Ut chirix aßan, quixakli ut quixjap re chixyebal saß li râtinobâleb laj Judá: —Abihomak chêjunilex li cßaßru naxye êre lix reyeb laj Asiria, li nim xcuanquil.
29Assim diz o rei: Não vos engane Ezequias; porque não vos poderá livrar da minha mão;
29Joßcaßin xtakla chak xyebal êre li rey li nim xcuanquil: Mêqßue êrib chixbalakßi laj Ezequías. Aßan incßaß târûk texcol saß cuukß lâin.
30nem tampouco vos faça Ezequias confiar no Senhor, dizendo: Certamente nos livrará o Senhor, e esta cidade não será entregue na mão do rei da Assíria.
30Mâre laj Ezequías tixye êre, “Cßojobomak êchßôl riqßuin li Kâcuaß. Relic chi yâl li Kâcuaß tâcolok ke. Aßan incßaß toxkßaxtesi saß rukß lix reyeb laj Asiria” chaßak êre. Mêpâb li cßaßru tixye êre nak texkßunbesi.
31Não deis ouvidos a Ezequias; pois assim diz o rei da Assíria: Fazei paz comigo, e saí a mim; e coma cada um da sua vide e da sua figueira, e beba cada um a água da sua cisterna;
31Mêpâb li râtin laj Ezequías. Aßan aßin li naxye êre lix reyeb laj Asiria, “Cßamomak êrib saß usilal cuiqßuin. Cui têcßam êrib saß usilal cuiqßuin, chi jûnkal têtzaca li ru lê uvas ut têtzaca li ru lê higo ut naru ajcuiß têrucß li haß li na-el saß lê jul haß,
32até que eu venha, e vos leve para uma terra semelhante � vossa, terra de trigo e de mosto, terra de pão e de vinhas, terra de azeite de oliveiras e de mel; para que vivais e não morrais. Não deis ouvidos a Ezequias, quando vos envenena, dizendo: O Senhor nos livrará.
32toj retal nak texincßam chi cuânc saß junak chic naßajej kßaxal châbil joß lê naßaj. Aran na-el nabal li uvas ut na-el nabal li trigo. Cuânk êvino ut cuânk êcaxlan cua. Cuânk nabal li olivos ut li aceite joß ajcuiß li xyaßal cab. Cui têbânu li cßaßru ninye lâin, sa chic texcuânk ut incßaß texcâmk. Mêpâb li cßaßru naxye laj Ezequías xban nak yô chêbalakßinquil nak naxye êre nak li Kâcuaß tâcolok êre.
33Porventura os deuses das nações puderam livrar, cada um a sua terra, das mãos do rei da Assíria?
33¿Ma cuan ta biß junak dios quixcol ta lix tenamit saß rukß lix reyeb laj Asiria?
35Dentre todos os deuses das terras, quais são os que livraram a sua terra da minha mão, para que o Senhor livre Jerusalém da minha mão?
34¿Bar cuan lix dioseb li tenamit Hamat ut Arfad? ¿Bar cuan lix dioseb li tenamit Sefarvaim ut Hena ut Iva? ¿Ma queßxcol ta biß li tenamit Samaria saß cuukß lâin?
36Que é feito dos deuses de Hamate e de Arpade? Que é feito dos deuses de Sefarvaim, de Hena e de Iva? porventura livraram Samária da minha mão?O povo, porém, ficou calado, e não lhe respondeu uma só palavra, porque o rei ordenara, dizendo: Não lhe respondais.
35¿Ma cuan ta biß junak dios saß li naßajej aßin li quixcuy xcolbal lix tenamit saß cuukß lâin? ¿Chanru nak li Kâcuaß Dios tixcol li tenamit Jerusalén saß cuukß?” chan li rey.—
37Então Eliaquim, filho de Hilquias, o mordomo, e Sebna, o escrivão, e Joá, filho de Asafe, o cronista, vieram a Ezequias com as vestes rasgadas, e lhe fizeram saber as palavras de Rabsaqué.
36Eb laj Judá mâ jun âtin queßxye xban nak li rey quixye reheb nak incßaß teßsumênk.Ut laj Eliaquim, li ralal laj Hilcías, li na-iloc re li palacio ut laj Sebna laj tzßîb joß ajcuiß laj Joa li ralal laj Asaf, li najolomin reheb li nequeßxococ re li hu, queßxpej li rakßeb ut queßcôeb riqßuin laj Ezequías ut queßxye re chixjunil li quixye laj Rabsaces.
37Ut laj Eliaquim, li ralal laj Hilcías, li na-iloc re li palacio ut laj Sebna laj tzßîb joß ajcuiß laj Joa li ralal laj Asaf, li najolomin reheb li nequeßxococ re li hu, queßxpej li rakßeb ut queßcôeb riqßuin laj Ezequías ut queßxye re chixjunil li quixye laj Rabsaces.