Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

2 Kings

4

1Ora uma dentre as mulheres dos filhos dos profetas clamou a Eliseu, dizendo: Meu marido, teu servo, morreu; e tu sabes que o teu servo temia ao Senhor. Agora acaba de chegar o credor para levar-me os meus dois filhos para serem escravos.
1Cuan jun li ixk quicam xbêlom. Lix bêlom, aßan profeta nak quicuan. Li ixk quicuulac riqßuin li profeta Eliseo ut quixye re: —Kâcuaß, lin bêlom quicam. Lâat nacanau nak aßan quixxucua ru li Dios. Abanan cuan xcßas. Ut li cuînk li cuan cuiß lix cßas yô chixpatzßbal li kacßas. Aßan târaj xcßambaleb lin yum cuib chokß xmôs chokß rêkaj li kacßas, chan.
2Perguntou-lhe Eliseu: Que te hei de fazer? Dize-me o que tens em casa. E ela disse: Tua serva não tem nada em casa, senão uma botija de azeite.
2Quichakßoc laj Eliseo ut quixye re: —¿Cßaßru târûk tinbânu re nak tatintenkßa? ¿Cßaßru cuan âcue saß lâ cuochoch? chan. Ut li ixk quixye: —Mâcßaß cuan cue. Jun chßina cuc ajcuiß chi aceite cuan cuiqßuin, chan.
3Disse-lhe ele: Vai, pede emprestadas vasilhas a todos os teus vizinhos, vasilhas vazias, não poucas.
3Laj Eliseo quixye re: —Ayu riqßuineb chixjunileb lâ cuechcabal ut tâtoßoni nabalak li cuc yamyo xsaß.
4Depois entra, e fecha a porta sobre ti e sobre teus filhos; deita azeite em todas essas vasilhas, e põe � parte a que estiver cheia.
4Tat-oc saß lâ cuochoch ut tâtzßap âcuib aran âcuochbeneb lâ cocßal. Ut tânujobresiheb li cuc li xatoßoni riqßuin li aceite li cuan saß lâ chßina cuc. Ut nak ac xanujtesiheb li junjûnk, tâqßueheb jun pacßal, chan laj Eliseo.
5Então ela se apartou dele. Depois, fechada a porta sobre si e sobre seus filhos, estes lhe chegavam as vasilhas, e ela as enchia.
5Ut li ixk qui-el riqßuin laj Eliseo ut cô. Quixtzßap rib saß li rochoch rochbeneb lix cocßal. Ut qui-oc chixnujtesinquileb li cuc riqßuin li aceite. Ut lix cocßal yôqueb chixnumsinquil li cuc re tixnujtesi.
6Cheias que foram as vasilhas, disse a seu filho: Chega-me ainda uma vasilha. Mas ele respondeu: Não há mais vasilha nenhuma. Então o azeite parou.
6Nak ac xnujtesiheb chixjunil li cuc, quixye re jun reheb lix cocßal: —Cßam chak junak chic li cuc, chan re. Ut li al quixye re: —Mâcßaß chic cuc, chan. Ut saß ajcuiß li hônal aßan quixcanab êlc li aceite saß lix chßina cuc.
7Veio ela, pois, e o fez saber ao homem de Deus. Disse-lhe ele: Vai, vende o azeite, e paga a tua dívida; e tu e teus filhos vivei do resto.
7Ut li ixk cô cuißchic riqßuin li profeta Eliseo ut quixye re cßaßru quicßulman. Ut laj Eliseo quixye re: —Ayu. Cßayi li aceite ut toj lâ cßas chiru lix tzßak. Ut li joß qßuial chic li tâelaßânk tâcanâk chokß êre re xnumsinquil li cutan junjûnk, chan.
8Sucedeu também certo dia que Eliseu foi a Suném, onde havia uma mulher rica que o reteve para comer; e todas as vezes que ele passava por ali, lá se dirigia para comer.
8Saß jun li cutan li profeta Eliseo quinumeß saß li tenamit Sunem. Ut aran cuan jun li ixk nim xcuanquil. Li ixk aßan quirelaji ru laj Eliseo re tâxic chi cuaßac saß rochoch. Joßcan nak rajlal nak nanumeß saß li tenamit aßan, laj Eliseo naxic saß li rochoch li ixk chi cuaßac.
9E ela disse a seu marido: Tenho observado que este que passa sempre por nós é um santo homem de Deus.
9Ut li ixk quixye re lix bêlom, —Lâin ninqßue retal nak li cuînk li nanumeß rajlal chi cuaßac kiqßuin, aßan jun xsantil profeta li Dios.
10Façamos-lhe, pois, um pequeno quarto sobre o muro; e ponhamos-lhe ali uma cama, uma mesa, uma cadeira e um candeeiro; e há de ser que, quando ele vier a nós se recolherá ali.
10Lâin nintzßâma châcuu nak takayîb junak xnaßaj takekß saß xbên li cab. Ut takaqßue junak cuarib chi saß, ut junak mêx, junak silla ut junak lámpara. Ut aran tâhilânk li profeta nak tâcßulûnk, chan li ixk.
11Sucedeu que um dia ele chegou ali, recolheu-se �quele quarto e se deitou.
11Quicuulac xkßehil nak quinumeß cuißchic aran laj Eliseo. Qui-oc saß li cab aßan ut aran quicana chi cuârc.
12Então disse ao seu moço Geazi: Chama esta sunamita. Ele a chamou, e ela se apresentou perante ele.
12Quixye re laj Giezi lix môs nak tâxic chixbokbal li ixk. Ut li ixk cô riqßuin.
13Pois Eliseu havia dito a Geazi: Dize-lhe: Eis que tu nos tens tratado com todo o desvelo; que se há de fazer por ti? Haverá alguma coisa de que se fale por ti ao rei, ou ao chefe do exército? Ao que ela respondera: Eu habito no meio do meu povo.
13Laj Eliseo quixye re laj Giezi: —Patzß re li ixk cßaßru târûk takabânu re takatenkßa chokß rêkaj li usilal naxbânu ke. ¿Ma tinâtinak riqßuin li rey malaj ut li nataklan saß xbêneb li soldado re nak teßxbânu usilal re? chan laj Eliseo. Laj Giezi quixbânu li quitaklâc cuiß xban laj Eliseo ut li ixk quixye re: —Lâin us cuanquin arin saß xyânkeb li cuech tenamitil, chan.
14Então dissera ele: Que se há de fazer, pois por ela? E Geazi dissera: Ora, ela não tem filho, e seu marido é velho.
14Ut li profeta Eliseo quixye cuißchic re laj Giezi: —¿Cßaßru târûk tinbânu re xtenkßanquil? chan. Laj Giezi quixye re: —Li ixk aßan mâ jun xcocßal cuan ut lix bêlom, aßan ac tîx chic, chan.
15Pelo que disse ele: Chama-a. E ele a chamou, e ela se pôs � porta.
15Li profeta Eliseo quixye re: —Bok chak li ixk, chan. Quicuulac ut li ixk ut quixakli chire li oquebâl.
16E Eliseu disse: Por este tempo, no ano próximo, abraçarás um filho. Respondeu ela: Não, meu senhor, homem de Deus, não mintas � tua serva.
16Ut laj Eliseo quixye re: —Joßcaßin saß jun chihab lâat ac cuan chic junak âcßulaßal têlom yôkat chixkßalunquil, chan. Ut li ixk quixye re: —Kâcuaß, lâat xprofeta li Dios. Bânu usilal, minâbalakßi, chan.
17Mas a mulher concebeu, e deu � luz um filho, no tempo determinado, no ano seguinte como Eliseu lhe dissera.
17Abanan quicßulman joß quixye li profeta Eliseo. Saß li chihab jun chic quiyoßla jun xcßulaßal têlom li ixk aßan.
18Tendo o menino crescido, saiu um dia a ter com seu pai, que estava com os segadores.
18Nak ac nim chic li chßina al cô saß cßalebâl riqßuin lix yucuaß bar yôqueb cuiß chi sicßoc trigo.
19Disse a seu pai: Minha cabeça! minha cabeça! Então ele disse a um moço: Leva-o a sua mae.
19Nak cuan rochben lix yucuaß saß junpât quixjap re ut quixye: —¡Ra injolom! ¡Ra injolom! chan. Ut li yucuaßbej quixye re lix môs: —Cßam li chßina al riqßuin lix naß, chan.
20Este o tomou, e o levou a sua mãe; e o menino esteve sobre os joelhos dela até o meio-dia, e então morreu.
20Ut li môs quixkßalu li chßina al ut quixcßam riqßuin lix naß. Lix naß quixkßalu li chßina al, ut quixchunub chi ruch raß toj quicuulac cuaßleb ut quicam.
21Ela subiu, deitou-o sobre a cama do homem de Deus e, fechando sobre ele a porta, saiu.
21Li naßbej quixcßam li chßina camenak toj saß xcaß tasalil li cab saß li naßajej li queßxyîb chokß re li profeta ut quixyocob saß li cuarib. Chirix aßan qui-el ut quixtzßap li puerta.
22Então chamou a seu marido, e disse: Manda-me, peço-te, um dos moços e uma das jumentas, para que eu corra ao homem de Deus e volte.
22Quixbok lix bêlom ut quixye re: —Takla junak li môs chicuix ut junak li bûr re tinxic saß junpât riqßuin lix profeta li Dios. Chirix aßan tinsukßîk chak, chan.
23Disse ele: Por que queres ir ter com ele hoje? Não é lua nova nem sábado. E ela disse: Tudo vai bem.
23Lix bêlom quixpatzß re: —¿Cßaßut nak tatxic riqßuin li profeta anakcuan? Anakcuan moco toj xyoßla li po chi moco hilobâl cutan, chan. Li rixakil quixye re: —Matcßoxlac chirix aßan, chan.
24Então ela fez albardar a jumenta, e disse ao seu moço: Guia e anda, e não me detenhas no caminhar, senão quando eu to disser.
24Li ixk quixtakla xyîbanquil rix li bûr ut quitakeß chirix. Quixye re li môs: —Lâat tatcßamok be chi junpât ut mâ bar tatxaklîk toj tinye âcue lâin, chan.
25Partiu pois, e foi ter com o homem de Deus, ao monte Carmelo; e sucedeu que, vendo-a de longe o homem de Deus, disse a Geazi, seu moço: Eis aí a sunamita;
25Cô ut li ixk riqßuin lix profeta li Dios saß li tzûl Carmelo. Toj cuan chak chi najt nak qui-ileß xban lix profeta li Dios. Laj Eliseo quixye re laj Giezi lix môs: —Cueß chak li ixk Sunem xtenamit.
26corre-lhe ao encontro e pergunta-lhe: Vais bem? Vai bem teu marido? Vai bem teu filho? Ela respondeu: Vai bem.
26Ayu. Cßul chak ut tâpatzß re ma sa saß xchßôl aßan ut ma sa saß xchßôl lix bêlom joß ajcuiß li chßina al, chan laj Eliseo. Li ixk quixye re laj Giezi nak saheb saß xchßôl.
27Chegando ela ao monte, � presença do homem de Deus, apegou- se-lhe aos pés. Chegou-se Geazi para a retirar, porém, o homem de Deus lhe disse: Deixa-a, porque a sua alma está em amargura, e o Senhor mo encobriu, e não mo manifestou.
27Nak li ixk quicuulac saß li tzûl cuan cuiß li profeta Eliseo, quixcuikßib rib chiru, ut quixchap li rok. Laj Giezi quirisi raj, abanan li profeta quixye re: —Canab cuan. ¿Ma incßaß nacacuil nak kßaxal ra saß xchßôl? Ut li Kâcuaß toj mâjiß naxye cue cßaßru xcßul, chan li profeta.
28Então disse ela: Pedi eu a meu senhor algum filho? Não disse eu: Não me enganes?
28Li ixk quixye re: —¿Ma xintzßâma ta biß incßulaßal âcue? ¿Ma incßaß ta biß xinye âcue nak incßaß tinâbalakßi? chan.
29Ao que ele disse a Geazi: Cinge os teus lombos, toma o meu bordão na mão, e vai. Se encontrares alguém, não o saúdes; e se alguém te saudar, não lhe respondas; e põe o meu bordão sobre o rosto do menino.
29Laj Eliseo quixye re laj Giezi: —Yîb âcuib ut tatxic saß rochoch li ixk. Cßam lin xukß. Cui ani tââtinânk âcue, mâsume. Tîc ban tatxic. Ut tâqßue lin xukß saß xnakß ru li chßina al, chan.
30A mãe do menino, porém, disse: Vive o senhor, e vive a tua alma, que não te hei de deixar. Então ele se levantou, e a seguiu.
30Ut lix naß li chßina al quixye re laj Eliseo: —Saß xcßabaß li nimajcual Dios ut saß âcßabaß lâat lâin ninye âcue nak incßaß tinsukßîk saß cuochoch cui lâat incßaß tatxic chirilbal lin cßulaßal, chan.
31Geazi foi adiante deles, e pôs o bordão sobre o rosto do menino; porém não havia nele voz nem sentidos. Pelo que voltou a encontrar-se com Eliseu, e o informou, dizendo: O menino não despertou.
31Ut laj Eliseo cô rochben li ixk. Laj Giezi ac cô chi ubej. Nak quicuulac quixqßue lix xukß li profeta Eliseo saß xnakß ru li chßina al, abanan li chßina al incßaß quicßulun xchßôl. Joßcan nak laj Giezi cô chixcßulbal laj Eliseo ut quixye re nak li chßina al incßaß qui-aj ru.
32Quando Eliseu chegou � casa, eis que o menino jazia morto sobre a sua cama.
32Nak quicuulac saß rochoch li ixk, li profeta Eliseo quixtau li chßina al jiljo saß lix cuarib. Camenak chic.
33Então ele entrou, fechou a porta sobre eles ambos, e orou ao Senhor.
33Quixtzßap li puerta ut quicana xjunes riqßuin li camenak. Ut quitijoc chiru li Kâcuaß Dios.
34Em seguida subiu na cama e deitou-se sobre o menino, pondo a boca sobre a boca do menino, os olhos sobre os seus olhos, e as mãos sobre as suas mãos, e ficou encurvado sobre ele até que a carne do menino aqueceu.
34Chirix aßan laj Eliseo quixhupub rib saß xbên li camenak. Quixqßue lix tzßûmal re saß xtzßûmal re li chßina al, joß ajcuiß li xnakß ru ut eb li rukß. Nak huphu saß xbên, li chßina al qui-oc chi kßixnocß.
35Depois desceu, andou pela casa duma parte para outra, tornou a subir, e se encurvou sobre ele; então o menino espirrou sete vezes, e abriu os olhos.
35Laj Eliseo quicuacli ut yô chi bêc saß li naßajej li cuan cuiß li chßina al. Aßan quixhupub cuißchic rib saß xbên. Li chßina camenak qui-atßisimac cuukub sut ut chirix aßan quixte li xnakß ru.
36Eliseu chamou a Geazi, e disse: Chama essa sunamita. E ele a chamou. Quando ela se lhe apresentou, disse ele :Toma o teu filho.
36Laj Eliseo quixbok laj Giezi ut quixye re nak tixbok lix naß li chßina al. Ut laj Giezi quixbok li ixk. Nak qui-oc li ixk, laj Eliseo quixye re: —Cueß lâ chßina yum, chan.
37Então ela entrou, e prostrou-se a seus pés, inclinando-se � terra; e tomando seu filho, saiu.
37Li naßbej quixcut rib chi rok laj Eliseo. Chirix aßan quixcßam lix chßina yum ut qui-el aran.
38Eliseu voltou a Gilgal. E havia fome na terra; e os filhos dos profetas estavam sentados na sua presença. E disse ao seu moço: Põe a panela grande ao lume, e faze um caldo de ervas para os filhos dos profetas.
38Chirix aßan laj Eliseo quisukßi Gilgal. Saß eb li cutan aßan yô li cueßej. Jun chßûtal chi profeta queßxchßutub ribeb riqßuin. Laj Eliseo quixye re lix môs: —Qßue li nimla ucßal saß xam ut yîb lix tzacaêmkeb, chan.
39Então um deles saiu ao campo a fim de apanhar ervas, e achando uma parra brava, colheu dela a sua capa cheia de colocíntidas e, voltando, cortou-as na panela do caldo, não sabendo o que era.
39Jun reheb li profeta cô saß cßalebâl chixsicßbal li ichaj re tixchik. Quixtau jun tôn li pim cuan ru. Chanchan cßum. Quixsicß nabal li ru ut quixcßam saß lix tßicr. Quixseti ut quixqßue saß li ucßal, usta incßaß quixnau cßaßru aßan.
40Assim tiraram de comer para os homens. E havendo eles provado o caldo, clamaram, dizendo: ç homem de Deus, há morte na panela! E não puderam comer.
40Nak quiyâloß li tzacaêmk queßoc chi tzacânc. Nak queßxyal queßxjap re ut queßxye: —At xprofeta li Dios, li tzacaêmk aßin veneno xsaß, chanqueb. Ut incßaß chic queßxtzaca.
41Ele, porém, disse: Trazei farinha. E deitou-a na panela, e disse: Tirai para os homens, a fim de que comam. E já não havia mal nenhum na panela.
41Li profeta Eliseo quixye reheb: —Cßamomak chak caßchßinak li cßaj, chan. Nak queßxqßue re, quixcut saß li ucßal ut quixye re lix môs: —Qßue lix tzacaêmkeb, chan. Ut nak queßxyal queßxqßue retal nak mâcßaß rêcß. Châbil chic.
42Um homem veio de Baal-Salisa, trazendo ao homem de Deus pães das primícias, vinte pães de cevada, e espigas verdes no seu alforje. Eliseu disse: Dá ao povo, para que coma.
42Saß jun chic li cutan jun li cuînk quicuulac riqßuin laj Eliseo. Chalenak chak saß li tenamit Baal-salisa. Quixcßam junmay li caxlan cua yîbanbil riqßuin li xbên ru li cebada ut quixcßam ajcuiß li xbên ru li trigo. Quixsi re laj Eliseo. Laj Eliseo quixye re lix môs nak tixqßue reheb li tenamit re teßcuaßak.
43Disse, porém, seu servo: Como hei de pôr isto diante de cem homens? Ao que tornou Eliseu: Dá-o ao povo, para que coma; porque assim diz o Senhor: Comerão e sobejará.
43Lix môs quixye re: —¿Chanru nak tebinqßue chi cuaßac li jun ciento chi cuînk? ¿Ma tâtzßaklok ta biß aßin? chan. Abanan laj Eliseo quixye re: —Qßueheb chi cuaßac. Li Kâcuaß quixye cue nak teßcuaßak chixjunileb ut toj cuan tâelaßânk, chan.Joßcan nak li môs quixqßue li tzacaêmk reheb. Ut qui-uxman joß quixye li Kâcuaß. Chixjunileb li profetas queßcuaßac ut toj cuan li qui-elaßan.
44Então lhos pôs diante; e comeram, e ainda sobrou, conforme a palavra do Senhor.
44Joßcan nak li môs quixqßue li tzacaêmk reheb. Ut qui-uxman joß quixye li Kâcuaß. Chixjunileb li profetas queßcuaßac ut toj cuan li qui-elaßan.