1Ao Senhor teu Deus não sacrificarás boi ou ovelha em que haja defeito ou qualquer deformidade; pois isso é abominação ao senhor teu Deus.
1Mêmayeja chiru li Kâcuaß lê Dios li bôyx malaj ut li carner li cuanqueb xpaltil. Xicß naril li Kâcuaß li mayej li cuan xpaltil.
2Se no meio de ti, em alguma das tuas cidades que te dá o Senhor teu Deus, for encontrado algum homem ou mulher que tenha feito o que é mau aos olhos do Senhor teu Deus, transgredindo o seu pacto,
2Mâre cuânk junak cuînk malaj ixk saß eb li tenamit li tixqßue êre li Kâcuaß li tixkßet li contrato ut tâmâcobk chiru li Kâcuaß
3que tenha ido e servido a outros deuses, adorando-os, a eles, ou ao sol, ou � lua, ou a qualquer astro do exército do céu (o que não ordenei),
3riqßuin xlokßoninquil li jalanil dios, malaj li sakße, li po ut li chahim chi ac xye êre li Kâcuaß nak incßaß têbânu.
4e isso te for denunciado, e o ouvires, então o inquirirás bem; e eis que, sendo realmente verdade que se fez tal abominação em Israel,
4Cui lâex têrabi resil li cßaßru yôqueb chixbânunquil, tento nak têtzßil rix chi us re rilbal ma yâl nak yôqueb chixbânunquil li mâusilal aßan saß li tenamit Israel.
5então levarás �s tuas portas o homem, ou a mulher, que tiver cometido esta maldade, e apedrejarás o tal homem, ou mulher, até que morra.
5Cui yâl, têcßam li cuînk malaj ut li ixk aßan chirix li tenamit ut têcuti chi pec toj retal tâcâmk.
6Pela boca de duas ou de três testemunhas, será morto o que houver de morrer; pela boca duma só testemunha não morrerá.
6Abanan tento nak cuânk cuib malaj oxib tâyehok re nak cuan xmâc. Incßaß naru tâcamsîk cui jun ajcuiß li tâyehok nak cuan xmâc.
7A mão das testemunhas será a primeira contra ele, para matá-lo, e depois a mão de todo o povo; assim exterminarás o mal do meio de ti.
7Li ani teßyehok re nak cuan xmâc, aßaneb li xbên li teßcutuk re chi pec. Chirix aßan, eb li jun chßol chic teßxcut chi pec. Chi joßcaßin têrisi saß êyânk li naßleb li incßaß us.
8Se alguma causa te for difícil demais em juizo, entre sangue e sangue, entre demanda e demanda, entre ferida e ferida, tornando-se motivo de controvérsia nas tuas portas, então te levantarás e subirás ao lugar que o Senhor teu Deus escolher;
8Cui cuan li nimla chßaßajquil li incßaß naru têrak âtin saß xbên, usta camsînc, usta pletic malaj ut cuechßînc, têcßameb li cristian saß li naßajej li quixsicß ru li Kâcuaß lê Dios.
9virás aos levitas sacerdotes, e ao juiz que houver nesses dias, e inquirirás; e eles te anunciarão a sentença da juízo.
9Texxic riqßuineb laj tij xcomoneb li ralal xcßajol laj Leví ut texxic riqßuin laj rakol âtin. Eb aßan teßxtzßil rix lê chßaßajquilal ut teßxye êre cßaßru têbânu.
10Depois cumprirás fielmente a sentença que te anunciarem no lugar que o Senhor escolher; e terás cuidado de fazer conforme tudo o que te ensinarem.
10Abanan tento nak têbânu li cßaßru nequeßxye eb aßan saß li naßajej li tixsicß ru li Dios. Cheqßue retal nak têbânu chixjunil li cßaßru teßxye êre.
11Conforme o teor da lei que te ensinarem, e conforme o juízo que pronunciarem, farás da palavra que te disserem não te desviarás, nem para a direita nem para a esquerda.
11Checßûluban saß êchßôl li chakßrab li teßxcßut chêru ut lê tijbal xbaneb. Têbânu chi tzßakal re ru li cßaßru teßxye êre.
12O homem que se houver soberbamente, não dando ouvidos ao sacerdote, que está ali para servir ao Senhor teu Deus, nem ao juiz, esse homem morrerá; assumirá de Israel o mal.
12Cui cuan junak naxkßetkßeti rib chiruheb laj tij ut laj rakol âtin ut incßaß tixbânu li teßxye eb aßan li yôqueb chi cßanjelac chiru li Kâcuaß lê Dios, tento nak tâtenebâk câmc saß xbên aßan. Tento nak têrisi li mâusilal saß êyânk lâex aj Israel.
13E todo o povo, ouvindo isso, temerá e nunca mais se ensoberbecerá.
13Chixjunileb li tenamit teßrabi resil li tâcßulmânk ut teßxucuak. Ut ma ani chic tixkßetkßeti rib chiruheb laj tij ut laj rakol âtin.
14Quando entrares na terra que o Senhor teu Deus te dá, e a possuíres e, nela habitando, disseres: Porei sobre mim um rei, como o fazem todas as nações que estão em redor de mim;
14Nak tex-oc saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß, nak ac xerêchani ut cuânkex chic aran, mâre têye, “Takaj junak karey re tâtaklânk saß kabên joß eb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam li kanaßaj”, chaßkex.
15porás certamente sobre ti como rei aquele que o Senhor teu Deus escolher. Porás um dentre teus irmãos como rei sobre ti; não poderás pôr sobre ti um estrangeiro, homem que não seja de teus irmãos.
15Naru têxakab lê rey, abanan li rey li têxakab, tento nak li Kâcuaß lê Dios tâsicßok ru saß êyânk. Incßaß naru têxakab junak chi taklânc saß êbên cui mâcuaß êrech tenamitil.
16Ele, porém, não multiplicará para si cavalos, nem fará voltar o povo ao Egito, para multiplicar cavalos; pois o Senhor vos tem dito: Nunca mais voltareis por este caminho.
16Li rey li têxakab incßaß naru nak cuânk nabalak xcacuây. Chi moco târûk tixtaklaheb li tenamit chixsicßbal xtzßakob lix cacuây saß li tenamit Egipto xban nak li Kâcuaß quixye nak incßaß chic naru texsukßîk saß li naßajej aßan.
17Tampouco multiplicará para si mulheres, para que o seu coração não se desvie; nem multiplicará muito para si a prata e o ouro.
17Chi moco naru tâcuânk nabalak rixakil xban nak naru naxjal lix naßleb xbaneb. Chi moco naru nacuan nabalak x-oro ut nabalak xplata.
18Será também que, quando se assentar sobre o trono do seu reino, escreverá para si, num livro, uma cópia desta lei, do exemplar que está diante dos levitas sacerdotes.
18Nak tâoc saß xcuanquil li rey tixtakla xtzßîbanquil saß junak hu retalil li chakßrab li cuan riqßuineb laj levita aj tij re nak junelic cuânk riqßuin.
19E o terá consigo, e nele lerá todos os dias da sua vida, para que aprenda a temer ao Senhor seu Deus, e a guardar todas as palavras desta lei, e estes estatutos, a fim de os cumprir;
19Li chakßrab aßan cuânk riqßuin ut rajlal cutan târil xsaß joß najtil yoßyo re nak tixtzol rib chixxucuanquil ru li Kâcuaß lix Dios ut re ajcuiß nak tixbânu lix taklanquil joß ajcuiß li cßaßru tzßîbanbil saß li chakßrab.Incßaß tixnimobresi rib chiruheb li rech tenamitil. Ut incßaß tixcanab xbânunquil li cßaßru naxye li chakßrab. Tixqßue ban xchßôl chixbânunquil chi tzßakal re ru saß êyânk lâex aj Israel re nak najt tâcuânk saß lix cuanquil joß eb ajcuiß li ralal xcßajol.
20para que seu coração não se exalte sobre seus irmãos, e não se aparte do mandamento, nem para a direita nem para a esquerda; a fim de que prolongue os seus dias no seu reino, ele e seus filhos, no meio de Israel.
20Incßaß tixnimobresi rib chiruheb li rech tenamitil. Ut incßaß tixcanab xbânunquil li cßaßru naxye li chakßrab. Tixqßue ban xchßôl chixbânunquil chi tzßakal re ru saß êyânk lâex aj Israel re nak najt tâcuânk saß lix cuanquil joß eb ajcuiß li ralal xcßajol.