1Moisés, com os anciãos de Israel, deu ordem ao povo, dizendo: Guardai todos estes mandamentos que eu hoje vos ordeno.
1Laj Moisés rochbeneb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel, quixye reheb li tenamit: —Chebânu chixjunil li chakßrab li oc cue chixyebal êre anakcuan.
2E no dia em que passares o Jordão para a terra que o Senhor teu Deus te dá, levantarás umas pedras grandes e as caiarás.
2Nak lâex texnumekß jun pacßal li nimaß Jordán re tex-oc saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios, saß li cutan aßan têxakab li nînki pec ut têboneb riqßuin chun.
3E escreverás nelas todas as palavras desta lei, quando tiveres passado para entrar na terra que o Senhor teu Deus te dá, terra que mana leite e mel, como o Senhor, o Deus de teus pais, te prometeu.
3Ut têtzßîba chiru chixjunil li chakßrab ut li tijleb aßin nak ac xex-oc saß li châbil naßajej li na-el cuiß chi us li acuîmk, li tixqßue êre li Kâcuaß lix Dioseb lê xeßtônil yucuaß, joß quixye êre.
4Quando, pois, houverdes passado o Jordão, levantareis no monte Ebal estas pedras, como eu hoje vos ordeno, e as caiareis.
4Nak ac xexnumeß jun pacßal li nimaß Jordán, têxakabeb li pec joß yôquin chixyebal êre anakcuan ut têboneb riqßuin chun.
5Também ali edificarás um altar ao Senhor teu Deus, um altar de pedras; não alçarás ferramenta sobre elas.
5Têyîb jun li artal aran re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios. Incßaß têrocsi li chßîchß re xyîbanquil li artal.
6De pedras brutas edificarás o altar do Senhor teu Deus, e sobre ele oferecerás holocaustos ao Senhor teu Deus.
6Têyîb li artal re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios riqßuineb li pec li incßaß setbil riqßuin chßîchß. Ut saß li artal aßan têqßue li mayej li têcßat re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios.
7Também sacrificarás ofertas pacíficas, e ali comerás, e te alegrarás perante o Senhor teu Deus.
7Ut aran ajcuiß têqßue lê mayej re xcßambal êrib saß usilal riqßuin li Dios ut têtzaca ut tâsahokß saß êchßôl chiru li Kâcuaß lê Dios.
8Naquelas pedras escreverás todas as palavras desta lei, gravando-as bem nitidamente.
8Têtzßîba chi châbil chiru li pec aßin li chakßrab li xinqßue êre, chan.
9Falou mais Moisés, e os levitas sacerdotes, a todo o Israel, dizendo: Guarda silêncio, e ouve, ó Israel! hoje vieste a ser o povo do Senhor teu Deus.
9Ut laj Moisés, rochbeneb laj tij quixye reheb laj Israel: —Lâex aj Israel, abihomak li cßaßru tinye êre ut cheqßuehak retal. Anakcuan lâex chic lix tenamit li Kâcuaß lê Dios.
10Portanto obedecerás � voz do Senhor teu Deus, e cumprirás os seus mandamentos e os seus estatutos, que eu hoje te ordeno.
10Joßcan nak tento nak têbânu li cßaßru tixye êre ut têbânu li cßaßru naxye saß li chakßrab li yôquin chixqßuebal êre anakcuan.
11Nesse mesmo dia Moisés deu ordem ao povo, dizendo:
11Saß li cutan aßan laj Moisés quixye reheb laj Israel:
12Quando houverdes passado o Jordão, estes estarão sobre o monte Gerizim, para abençoarem o povo: Simeão, Levi, Judá, Issacar, José e Benjamim;
12—Nak ac xexnumeß jun pacßal li nimaß Jordán, aßineb li xtêpaleb laj Israel li teßxaklîk saß li tzûl Gerizim chixyebal resil li rosobtesinquileb li tenamit: eb li ralal xcßajol laj Simeón, eb li ralal xcßajol laj Leví, eb li ralal xcßajol laj Judá, eb li ralal xcßajol laj Isacar, eb li ralal xcßajol laj José ut eb li ralal xcßajol laj Benjamín.
13e estes estarão sobre o monte Ebal para pronunciarem a maldição: Rúben, Gade, Aser, Zebulom, Dã e Naftali.
13Ut aßineb li xtêpaleb laj Israel li teßxaklîk saß li tzûl Ebal chixyebal resil li xtzßektânanquileb li tenamit: eb li ralal xcßajol laj Rubén, eb li ralal xcßajol laj Gad, eb li ralal xcßajol laj Aser, eb li ralal xcßajol laj Zabulón, eb li ralal xcßajol laj Dan ut eb li ralal xcßajol laj Neftalí.
14E os levitas dirão em alta voz a todos os homens de Israel:
14Ut eb laj levita teßâtinak chi cau xyâb xcuxeb ut teßxye li âtin aßin reheb chixjunileb laj Israel:
15Maldito o homem que fizer imagem esculpida, ou fundida, abominação ao Senhor, obra da mão do artífice, e a puser em um lugar escondido. E todo o povo, respondendo, dirá: Amém.
15Tzßektânanbil li ani tixyîb lix jalanil dios ut xjalam ûch riqßuin chßîchß ut riqßuin cheß usta tixqßue saß junak naßajej mukmu re tixlokßoni xban nak li Kâcuaß xicß naril aßan. Ut chixjunileb li tenamit teßchakßok ut teßxye: Joßcan taxak.
16Maldito aquele que desprezar a seu pai ou a sua mãe. E todo o povo dirá: Amém.
16Tzßektânanbil li ani tixtzßektâna xnaß xyucuaß. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
17Maldito aquele que remover os marcos do seu próximo. E todo o povo dirá: Amém.
17Tzßektânanbil li ani tixjal xnubâl lix chßochß li rech cabal. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
18Maldito aquele que fizer que o cego erre do caminho. E todo o povo dirá: Amém.
18Tzßektânanbil li ani tixjal xbe junak li mutzß. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
19Maldito aquele que perverter o direito do estrangeiro, do órfão e da viúva. E todo o povo dirá: Amém,
19Tzßektânanbil li ani naxbânu mâusilal reheb li jalan xtenamiteb, malaj ut li mâcßaß xnaß xyucuaß, malaj ut li xmâlcaßan. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
20Maldito aquele que se deitar com a mulher de seu pai, porquanto levantou a cobertura de seu pai. E todo o povo dirá: Amém.
20Tzßektânanbil li tixchßic rib riqßuin li rixakil lix yucuaß ut tixcßut xxutân lix yucuaß. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
21Maldito aquele que se deitar com algum animal. E todo o povo dirá: Amem.
21Tzßektânanbil li ani tixchßic rib riqßuin junak xul. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
22Maldito aquele que se deitar com sua irmã, filha de seu pai, ou filha de sua mãe. E todo o povo dirá: Amém.
22Tzßektânanbil li ani tixchßic rib riqßuin li ranab, usta jalan xnaß, ut usta jalan xyucuaß. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
23Maldito aquele que se deitar com sua sogra. E todo o povo dirá: Amém.
23Tzßektânanbil li ani tixchßic rib riqßuin lix naß li rixakil. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
24Maldito aquele que ferir ao seu próximo em oculto. E todo o povo dirá: Amém.
24Tzßektânanbil li ani tixcamsi ras rîtzßin usta chi mukmu naxbânu. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
25Maldito aquele que receber peita para matar uma pessoa inocente. E todo o povo dirá: Amém.
25Tzßektânanbil li ani tâtuminâk ru re nak tixcamsi li ras rîtzßin li mâcßaß xmâc. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.Tzßektânanbil li ani incßaß tixqßue xcuanquil chixjunil li chakßrab aßin, chi moco tixbânu li tijleb li xqßue li Kâcuaß. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
26Maldito aquele que não confirmar as palavras desta lei, para as cumprir. E todo o povo dirá: Amém.
26Tzßektânanbil li ani incßaß tixqßue xcuanquil chixjunil li chakßrab aßin, chi moco tixbânu li tijleb li xqßue li Kâcuaß. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.