1Ainda veio a mim a palavra do Senhor, dizendo:
1Li Kâcuaß quiâtinac cuiqßuin ut quixye cue:
2Filho do homem, propõe um enigma, e profere uma alegoria � casa de Israel;
2—At ralal cuînk, tâserakßi jun li jaljôquil ru âtin reheb li ralal xcßajol laj Israel.
3e dize: Assim diz o Senhor Deus: uma grande águia, de grandes asas e de plumagem comprida, cheia de penas de várias cores, veio ao Líbano e tomou o mais alto ramo dum cedro;
3Tâye reheb chi joßcaßin: aßan aßin li naxye li nimajcual Dios. Quicuulac Líbano jun li nimla xul tßiu xcßabaß. Najt rok lix xicß ut nabal pây ru lix color. Kßaxal cau narupupic. Quixchap lix kßunal saß li rußuj jun li nimla chacalteß.
4arrancou a ponta mais alta dos seus, raminhos, e a levou a uma terra de comércio; e a pôs numa cidade de comerciantes.
4Quixtok li rußuj li cheß ut quixcßam toj saß lix chßochßeb laj yaconel ut aran quirau saß lix tenamiteb laj Babilonia.
5Também tomou da semente da terra, e a lançou num solo frutífero; pô-la junto a muitas águas; e plantou-a como salgueiro.
5Cô cuißchic Israel ut quixcßam ajcuiß li riyajil li cßam li cuan saß li tenamit Israel ut quirau saß li châbil chßochß chire li nimaß re nak tâqßuîk.
6E brotou, e tornou-se numa videira larga, de pouca altura, virando-se para ela os seus ramos, e as suas raízes estavam debaixo dela. Tornou-se numa videira, e produzia sarmentos, e lançava renovos.
6Quimok li iyaj. Incßaß najt xteram quicuulac, abanan nabal li rukß qui-el. Eb li rukß queßxhel rib saß xjayal li tenamit li cuan cuiß li tßiu. Ut lix xeß cô saß li chßochß. Nabal li rukß ut nabal ajcuiß lix xak.
7Houve ainda outra grande águia, de grandes asas, e cheia de penas; e eis que também esta videira lançou para ela as suas raizes, e estendeu para ela os seus ramos desde as aréolas em que estava plantada, para que ela a regasse.
7Ut cuan jun chic li xul tßiu li xchal saß jun chic tenamit li cuan saß li sur. Cô Israel. Nabal lix xicß ut cau narupupic. Lix xeß li acuîmk joß ajcuiß li rukß queßxhel rib saß xjayal li cuan cuiß li tßiu jun chic re nak li tßiu aßan tixtßakresi.
8Numa boa terra, junto a muitas águas, estava ela plantada, para produzir ramos, e para dar fruto, a fim de que fosse videira excelente.
8Li jun tôn chi acuîmk aßan ac aubil saß châbil chßochß chire li nimaß re nak chßinaßus tâqßuîk ut tixhel rib li rukß ut tixqßue li ru.
9Dize: Assim diz o Senhor Deus: Acaso prosperará ela? Não lhe arrancará a águia as raízes, e não lhe cortará o fruto, para que se seque? para que se sequem todas as folhas de seus renovos? Não será necessário nem braço forte, nem muita gente, para arrancá-la pelas raízes.
9Li Kâcuaß quixye cue: —Tâye reheb nak joßcaßin xye li Kâcuaß: ¿Ma tixchap ta biß chic xxeß? ¿Ma incßaß ta biß tâmichßekß lix xeß xban li tßiu li xchal saß li este ut tâsachekß li ru ut tâchakik? Chixjunil lix xak li toj rax ru teßchakik. Ut eb li teßmichßok re moco nabalakeb ta, chi moco cauhakeb ta xmetzßêuheb.
10Mas, estando plantada, prosperará? Não se secará de todo, quando a tocar o vento oriental? Nas aréolas onde cresceu se secará.
10¿Ma us ta biß tâêlk li acuîmk aßin? ¿Ma incßaß ta biß tâchakik chi junaj cua xban li tikcual ikß li tâchâlk saß li este? Usta rax raxak ru tâchakik saß xnaßaj.
11Então veio a mim a palavra do Senhor, dizendo:
11Ut li Kâcuaß quiâtinac cuißchic cuiqßuin ut quixye cue:
12Dize, pois, � casa rebelde: Não sabeis o que significam estas coisas? Dize-lhes: Eis que veio o rei de Babilônia a Jerusalém, e tomou o seu rei e os seus príncipes, e os levou consigo para Babilônia;
12—Patzß reheb laj Israel li kßaxal kßetkßeteb ma xeßxtau ru li jaljôquil ru âtin li xaye reheb. Ye reheb nak aßan aßin lix yâlal. Lix reyeb laj Babilonia quicuulac Jerusalén ut quixcßam toj Babilonia li rey rochbeneb li nequeßtenkßan re.
13e tomou um da estirpe real, e fez pacto com ele, e o juramentou. E aos poderosos da terra removeu,
13Ut quixcßam ajcuiß jun reheb li ralal li rey li cuan xcuanquil ut quixbânu li contrato riqßuin. Quixpuersi ru chixbânunquil li juramento nak tixbânu li cßaßru quixye saß li contrato. Ut quixcßameb ajcuiß chirix li cuînk li cauheb rib li cuanqueb Jerusalén.
14para que o reino ficasse humilhado, e não se levantasse, embora, guardando o seu pacto, pudesse subsistir.
14Queßxbânu chi joßcan re xcubsinquil xcuanquileb li ralal xcßajol laj Judá re nak incßaß chic teßcuânk joß jun tenamit. Caßaj cuiß riqßuin xbânunquil li cßaßru queßxyechißi saß li contrato naru nequeßcuan.
15Mas ele se rebelou contra o rei de Babilônia, enviando os seus embaixadores ao Egito, para que se lhe mandassem cavalos e muita gente. Prosperará ou escapará aquele que faz tais coisas? Quebrará o pacto e escapará?
15Abanan lix reyeb laj Judá quixkßetkßeti rib chiru lix reyeb laj Babilonia. Ut quixtaklaheb lix takl Egipto chixsicßbaleb li cacuây ut nabaleb li soldados. ¿Ma târûk ta biß tixbânu li cßaßru naxcßoxla xbânunquil lix reyeb laj Judá? ¿Ma târûk ta biß tixcol rib nak ac xkßet li cßaßru quixye saß li contrato?
16Como eu vivo, diz o Senhor Deus, no lugar em que habita o rei que o fez reinar, cujo juramento desprezou, e cujo pacto quebrou, sim, com ele no meio de Babilônia certamente morrerá.
16Lâin li yoßyôquil Dios ninye nak relic chi yâl lix reyeb laj Judá tâcâmk aran Babilonia xban nak incßaß quixbânu li quixye saß li contrato. Quixtzßektâna li juramento li quixbânu riqßuin lix reyeb laj Babilonia li quiqßuehoc re saß lix cuanquil.
17Não lhe prestará Faraó ajuda em guerra, nem com seu grande exército, nem com sua companhia numerosa, quando se levantarem tranqueiras e se edificarem baluartes, para destruir muitas vidas.
17Lix reyeb laj Egipto mâcßaß tixbânu re xtenkßanquileb usta tixtakla nabal li soldado chi pletic. Incßaß teßxcuy nak eb laj Babilonia teßxyîb lix taklebâl chixjun sutam li tenamit re teßoc Jerusalén chixcamsinquileb nabaleb laj Judá.
18Porquanto desprezou o juramento e quebrou o pacto, porquanto deu a sua mão, e ainda fez todas estas coisas, ele não escapará.
18Lix reyeb laj Judá quixtzßektâna li juramento li quixbânu ut quixkßet li contrato nak quixbânu chixjunil li cßaßak re ru aßin. Joßcan nak moco naru ta tixcol rib.
19Portanto, assim diz o Senhor Deus: Vivo eu, que o meu juramento que desprezou, e o meu pacto que violou, isso farei recair sobre a sua cabeça.
19Lâin li yoßyôquil Dios ninye nak relic chi yâl lâin tinqßue chixtojbal lix mâc xban nak quixtzßektâna li contrato li quixbânu cuiqßuin riqßuin juramento.
20E estenderei sobre ele a minha rede, e ficará preso no meu laço; e o levarei a Babilônia, e ali entrarei em juízo com ele por causa da traição que cometeu contra mim.
20Lâin tinqßue chixtojbal lix mâc xban nak quinixtzßektâna. Chanchan nak tinchap aßan saß lin raßal nak tincanab chi cßamecß Babilonia.
21E a fina flor de todas as suas tropas cairá � espada, e os que restarem serão espalhados a todos os ventos; e sabereis que eu, o Senhor, o disse.
21Chixjunileb li yôkeb chi êlelic rochbeneb lix soldado teßcamsîk. Eb li incßaß teßcamsîk teßjeqßuîk ruheb yalak bar. Ut riqßuin aßan têqßue retal nak lâin li Kâcuaß quinyehoc re aßin.
22Assim diz o Senhor Deus: Também eu tomarei um broto do topo do cedro, e o plantarei; do principal dos seus renovos cortarei o mais tenro, e o plantarei sobre um monte alto e sublime.
22Aßan aßin li naxye li nimajcual Dios: —Lâin tinchap li rußuj jun li chacalteß najt xteram. Tinchßot lix kßunal saß rußuj ut tincuau saß xbên jun li tzûl najt xteram.
23No monte alto de Israel o plantarei; e produzirá ramos, e dará fruto, e se fará um cedro excelente. Habitarão debaixo dele aves de toda a sorte; � sombra dos seus ramos habitarão.
23Tincuau aran Israel saß li tzûl li kßaxal najt xteram. Châbilak li chacalteß aßan ut nabalak li rukß ut tâûchînk ajcuiß. Qßuila pây ru li xul li nequeßrupupic teßxyîb lix soqueb saß li rukß li cheß ut teßxcol ribeb saß lix mu.Chixjunileb li cheß li cuanqueb saß li qßuicheß teßxnau nak lâin nintßaneb li cheß li najt xteram ut ninqßue chi qßuîc li cocß rokeb. Lâin ninchakihobresiheb li cheß li rax ru ut ninqßueheb chi raxocß li chaki. Lâin li Kâcuaß quinyehoc re aßin ut lâin ninbânu li cßaßru ninye.—
24Assim saberão todas as árvores do campo que eu, o Senhor, abati a árvore alta, elevei a árvore baixa, sequei a árvore verde, e fiz reverdecer a árvore seca; eu, e Senhor, o disse, e o farei.
24Chixjunileb li cheß li cuanqueb saß li qßuicheß teßxnau nak lâin nintßaneb li cheß li najt xteram ut ninqßue chi qßuîc li cocß rokeb. Lâin ninchakihobresiheb li cheß li rax ru ut ninqßueheb chi raxocß li chaki. Lâin li Kâcuaß quinyehoc re aßin ut lâin ninbânu li cßaßru ninye.—