1De novo veio a mim a palavra do Senhor, dizendo:
1Li Kâcuaß quixye cue:
2Tu pois, ó filho do homem, levanta uma lamentação sobre Tiro;
2—At ralal cuînk, bicha li bich re rahil chßôlej chirixeb laj Tiro.
3e dize a Tiro, que habita na entrada do mar, e negocia com os povos em muitas ilhas: Assim diz o Senhor Deus: ç Tiro, tu dizes: Eu sou perfeita em formosura.
3Li tenamit Tiro cuan chire li palau. Eb li cuanqueb Tiro nequeßyacoc riqßuin nabal chi tenamit li cuanqueb chire li palau. Tâye reheb laj Tiro nak lâin li nimajcual Dios ninye chi joßcaßin: Lâex aj Tiro nequeye nak cßajoß lê chßinaßusal ut nequeye ajcuiß nak tzßakal êre êru.
4No coração dos mares estão os teus termos; os que te edificaram aperfeiçoaram a tua formosura.
4Kßaxal nim êcuanquil saß xbêneb li nequeßcßanjelac saß li palau. Chanchanex jun li nimla jucub yîbanbil chi chßinaßus.
5De ciprestes de Senir fizeram todas as tuas tábuas; trouxeram cedros do Líbano para fazerem um mastro para ti.
5Chixjunil li cheß li quicßanjelac nak quiyîbâc li jucub, aßan chaj li quicßameß chak saß li tzûl Senir. Li cheß li nachapoc re lix tßicrul, aßan chacalteß li quicßameß chak Líbano.
6Fizeram os teus remos de carvalhos de Basã; os teus bancos fizeram-nos de marfim engastado em buxo das ilhas de Quitim.
6Ut eb li cheß re xberesinquil li jucub queßyîbâc riqßuin li ji li quicßameß chak Basán. Ut li cheß li yîbanbil cuiß li tem, aßan chaj li quicßameß chak Quitim. Qßuebil lix sahob ru li tem riqßuin marfil.
7Linho fino bordado do Egito era a tua vela, para te servir de estandarte; de azul, e púrpura das ilhas de Elisá era a tua cobertura.
7Li nimla tßicr li naberesin re yîbanbil riqßuin li châbil tßicr lino li cuan xsahob ru. Quicßameß chak Egipto. Li bandera yîbanbil riqßuin li châbil tßicr azul ut púrpura li quicßameß chak saß li tenamit Elisa li cuan chire li palau.
8Os habitantes de Sidom e de Arvade eram os teus remadores; os teus peritos, ó Tiro, que em ti se achavam, esses eram os teus pilotos.
8Eb li nequeßchßeßoc re li cheß li naberesin re li jucub queßchal chak saß eb li tenamit Sidón ut Arvad. Eb li cuînk aj Tiro li cuanqueb xnaßleb, aßaneb li nequeßjaloc re lix be.
9Os anciãos de Gebal e seus peritos eram em ti os teus calafates; todos os navios do mar e os seus marinheiros se achavam em ti, para tratarem dos teus negócios.
9Cuanqueb saß li jucub li cuînk li queßchal chak Gebal re nak teßxyîb li jucub nak tâpoßekß. Ut eb li nequeßchal saß jalan jucub queßcuulac êriqßuin chi yacoc.
10Os persas, e os lídios, e os de Pute eram no teu exército os teus soldados; penduravam em ti o escudo e o capacete; aumentavam o teu esplendor.
10Eb li cuînk re Persia, Lud ut Fut queßcßanjelac saß xyânkeb lê soldado. Queßxtßuyub chiru li tzßac lix puniteb ut lix chßîchßeb re xcolbal re xchßôleb. Ut xbaneb aßan quiqßueheß êlokßal.
11Os filhos de Arvade e o teu exército estavam sobre os teus muros em redor, e os gamaditas nas tuas torres; penduravam os seus escudos nos teus muros em redor; aperfeiçoavam a tua formosura.
11Eb li cuînk re Arvad queßcßacßalen saß xbên li tzßac li sutsu cuiß li tenamit. Ut eb li cuînk re Gamad queßcßacßalen saß eb li cab li najt xteram. Ut queßxtßuyub chiru li tzßac lix chßîchßeb re xcolbal re xchßôleb. Ut xbaneb aßan quicßutun lê chßinaßusal.
12Társis negociava contigo, por causa da abundância de toda a casta de riquezas; seus negociantes trocavam pelas tuas mercadorias prata, ferro, estanho, e chumbo.
12Eb laj Tarsis queßyacoc êriqßuin xban nak cuan nabal cßaßru êre. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li plata, ut li cacuil chßîchß hierro joß ajcuiß li kßunil chßîchß ut li plomo.
13Javã, Tubál e Meseque eram teus mercadores; pelas tuas mercadorias trocavam as pessoas de homens e vasos de bronze.
13Eb laj Javán, eb laj Tubal ut eb laj Mesec queßyacoc êriqßuin. Queßxjal li cßaßru êre riqßuineb li lokßbil môs ut li secß yîbanbil riqßuin bronce.
14Os da casa de Togarma trocavam pelas tuas mercadorias cavalos e ginetes e machos;
14Joßcaneb ajcuiß laj Togarma queßyacoc êriqßuin. Ut queßxjal li cßaßru êre riqßuineb li cacuây re trabajic ut re pletic joß eb ajcuiß li mûl.
15os homens de Dedã eram teus mercadores; muitas ilhas eram o mercado da tua mão; tornavam a trazer-te em troca de dentes de marfim e pau de ébano.
15Eb laj Dedán ut eb li cuanqueb chire li palau queßyacoc êriqßuin. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li marfil ut li cheß ébano.
16A Síria negociava contigo por causa da multidão das tuas manufaturas; pelas tuas mercadorias trocavam granadas, púrpura, obras bordadas, linho fino, corais e rubis.
16Eb laj Edom queßyacoc ajcuiß êriqßuin xban nak cuan nabal cßaßru êre. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li tßicr púrpura, li châbil tßicr lino, li akßej cuan xsahob ru, ut li châbil pec perla, ut coral joß ajcuiß li rubíes.
17Judá e a terra de Israel eram teus mercadores; pelas tuas mercadorias trocavam o trigo de Minite, cera, mel, azeite e bálsamo.
17Eb laj Judá ut eb laj Israel queßyacoc êriqßuin. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li trigo li nachal saß eb li tenamit Minit ut Panag. Queßxjal ajcuiß riqßuin li xyaßal cab, li aceite olivo ut li sununquil ban.
18Por causa da multidão das tuas manufaturas, por causa da multidão de toda a sorte de riquezas, Damasco negociava contigo em vinho de Helbom e lã branca.
18Eb laj Damasco queßyacoc êriqßuin xban nak cuan nabal cßaßru êre ut biomex. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li vino li nachal chak Helbón ut li saki lana li nachal chak Zahar.
19Vedã e Javã de Uzal trocavam lã fiada pelas tuas manufaturas; ferro polido, cássia e cálamo aromático achavam-se entre as tuas mercadorias.
19Eb laj Dan ut eb laj Javán queßyacoc êriqßuin. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li cßaßru yîbanbil riqßuin hierro, ut riqßuin li sununquil ban, ut li châbil mirra.
20Dedã negociava contigo em suadouros para cavalgar.
20Eb laj Dedán queßxjal li cßaßru êre riqßuin li châbil tßicr li nequeßxqßue saß li carruaje.
21Arábia e todos os príncipes de Quedar também eram os mercadores ao teu serviço; em cordeiros, carneiros e bodes, nestas coisas negociavam contigo.
21Eb laj Arabia ut eb li cuanqueb xcuanquil aran Cedar queßyacoc êriqßuin. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li cocß carner ut li têlom carner ut li têlom chibât.
22Os mercadores de Sabá e Raamá igualmente negociavam contigo; pelas tuas mercadorias trocavam as melhores de todas as especiarias e toda a pedra preciosa e ouro.
22Eb laj Sabá ut eb laj Raama queßyacoc ajcuiß êriqßuin. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li sununquil ban, li châbil pec terto xtzßak, ut li oro.
23Harã, e Cané e Edem os mercadores de Sabá, Assur e Quilmade eram teus mercadores.
23Eb laj Harán, eb laj Cane, eb laj Edén, eb laj Sabá, eb laj Asiria ut eb laj Quilmad queßyacoc ajcuiß êriqßuin.
24Estes negociavam contigo em roupas escolhidas, em agasalho de azul e de obra bordada, e em cofres de roupas preciosas, amarrados com cordas e feitos de cedro.
24Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li tßicr azul cßajoß xchßinaßusal, li tßicr li qßuebil xsahob ru, li châbil nokß qßuila pây xbonol li tzulbil ut li caxon xnaßaj li tßicr yîbanbil riqßuin li cheß chacalteß.
25Os navios de Társis eram as tuas caravanas para a tua mercadoria; e te encheste, e te glorificaste muito no meio dos mares.
25Nequeßchal nequeßxic li nînki jucub re Tarsis chixcßambal li cßaßru êre. Cßajoß nak quexbiomoß. Chanchanex jun li nimla jucub kßaxal nabal li rîk.
26Os teus remadores te conduziram sobre grandes águas; o vento oriental te quebrantou no meio dos mares.
26Tâsachekß êru. Chanchan nak tâcßamekß li jucub saß xyi li palau xbaneb laj chßeßol re. Ut li cacuil ikß li nachal saß li este tixjori li jucub saß xchamal li palau.
27As tuas riquezas, os teus bens, as tuas mercadorias, os teus marinheiros e os teus pilotos, os teus calafates, e os que faziam os teus negócios, e todos os teus soldados, que estão em ti, juntamente com toda a tua companhia, que está no meio de ti, se submergirão no meio dos mares no dia da tua queda.
27Saß li cutan nak tex-osokß talajeßosokß chixjunil li cßaßru cuan êre. Tâsachekß saß li haß lê biomal ut lê cßay. Teßsachekß ruheb chixjunileb lê jucub ut eb laj chßeßol reheb joß eb ajcuiß li nequeßjaloc xbe li jucub ut eb li nequeßyîban re. Ut teßosokß ajcuiß eb li soldado joß eb ajcuiß laj yaconel.
28Ao estrondo da gritaria dos teus pilotos tremerão os arrabaldes.
28Eb li tenamit li cuanqueb chire li palau sicsotkeb xbaneb xxiu nak teßrabi lix yâb xcuxeb chixjunileb li nequeßcßanjelac saß li jucub nak yôkeb chi osocß saß li palau.
29E todos os que pegam no remo, os marinheiros, e todos os pilotos do mar descerão de seus navios, e pararão em terra,
29Eb li yôkeb chi cßanjelac saß eb li jalan jucub teßêlk saß li palau ut teßxic chi chßochßel.
30e farão ouvir a sua voz sobre ti, e gritarão amargamente; lançarão pó sobre as cabeças, e na cinza se revolverão;
30Teßxjap reheb chi yâbac chêrix chi kßaxal ra saß xchßôleb. Teßxqßue li poks saß xjolomeb ut teßxtolcßosi ribeb saß cha.
31e se farão calvos por tua causa, e se cingirão de sacos, e chorarão sobre ti com amargura de alma, com amarga lamentação.
31Teßxjo li rismal xjolomeb xban xrahil xchßôleb ut teßxqßue li kßes ru tßicr chirixeb. Teßyâbak chi kßaxal ra saß xchßôleb xban nak xsacheß êru.
32No seu pranto farão uma lamentação sobre ti, na qual dirão: Quem foi como Tiro, como a que está reduzida ao silêncio no meio do mar?
32Nak yôkeb chi yâbac chêrix, teßxbicha li bich aßin re rahil chßôlejil ut teßxye: ¿Ani târûk xjuntakßêtanquil êriqßuin lâex aj Tiro, li xex-osoß saß li palau?
33Quando as tuas mercadorias eram exportadas pelos mares, fartaste a muitos povos; com a multidão das tuas riquezas e das tuas mercadorias, enriqueceste os reis da terra.
33Nequeßsahoß xchßôl nabaleb li xnînkal ru tenamit chixcßulbal lê cßay nak nequetakla yalak bar. Xban lê biomal, nequeßbiomoß ajcuiß eb li rey li cuanqueb saß ruchichßochß.
34No tempo em que foste quebrantada pelos mares, nas profundezas das águas, caíram no meio de ti todas as tuas mercadorias e toda a tua companhia.
34Saß xkßehil nak tâsachekß êru saß li palau tâosokß chixjunil lê cßay saß li haß. Ut tâsachekß ruheb chixjunileb li nequeßcßanjelac chêru.
35Todos os moradores das ilhas estão a teu respeito cheios de espanto; e os seus reis temem em grande maneira, e estão de semblante perturbado.
35Chixjunileb li cuanqueb chire li palau teßsachk xnaßlebeb nak teßril li cßaßru têcßul. Eb li rey teßoc xxiu ut sicsotkeb teßcanâk. Chiruheb tâcßutûnk nak yôk xxiuheb.Eb laj yaconel li cuânkeb saß li xnînkal ru tenamit teßsachk xchßôl ut teßxucuak chirilbal li cßaßru xeßxcßul. Tâsachekß êru ut incßaß chic texcuânk.—
36Os mercadores dentre os povos te dão vaias; tu te tornaste em grande espanto, e nao mais existiras.
36Eb laj yaconel li cuânkeb saß li xnînkal ru tenamit teßsachk xchßôl ut teßxucuak chirilbal li cßaßru xeßxcßul. Tâsachekß êru ut incßaß chic texcuânk.—