1No princípio era o Verbo, e o Verbo estava com Deus, e o Verbo era Deus.
1Chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och' ac cuan chak li Âtin. Li Âtin cuan chak riq'uin li Dios ut a'an tz'akal Dios. Li Âtin, a'an li Cristo.
2Ele estava no princípio com Deus.
2Li Cristo ac cuan chak sa' xticlajic riq'uin li Dios.
3Todas as coisas foram feitas por intermédio dele, e sem ele nada do que foi feito se fez.
3Chixjunil li c'a'ru cuan, li Dios quixyîb sa' xc'aba' li Cristo. Ut mâc'a' c'a'ak re ru cuan chi mâcua' a'an ta li quiyîban re.
4Nele estava a vida, e a vida era a luz dos homens;
4Li Cristo, a'an li naq'uehoc junelic yu'am. Ut li yu'am li naxq'ue naxcutanobresi lix c'a'uxeb li cristian.
5a luz resplandece nas trevas, e as trevas não prevaleceram contra ela.
5Li Cristo naxcutanobresi lix c'a'uxeb li toj cuanqueb sa' xk'ojyînal ru li mâc. Li mâc inc'a' quinumta sa' xbên li Cristo.
6Houve um homem enviado de Deus, cujo nome era João.
6Quicuan jun li cuînk aj Juan xc'aba' taklanbil chak xban li Dios.
7Este veio como testemunha, a fim de dar testemunho da luz, para que todos cressem por meio dele.
7Quitaklâc chak chixch'olobanquil xyâlal nak li Jesús, a'an li cutan saken re nak chixjunileb li ani te'abînk re, te'pâbânk.
8Ele não era a luz, mas veio para dar testemunho da luz.
8Li Cristo, a'an li tz'akal cutan saken. Mâcua' laj Juan. Laj Juan quic'ulun chixch'olobanquil xyâlal ani li tz'akal cutan saken.
9Pois a verdadeira luz, que alumia a todo homem, estava chegando ao mundo.
9A'an li tz'akal cutan saken li quic'ulun sa' ruchich'och' chixcutanobresinquil xc'a'uxeb chixjunileb li cristian.
10Estava ele no mundo, e o mundo foi feito por intermédio dele, e o mundo não o conheceu.
10Li Cristo quicuan sa' ruchich'och'. Abanan li cuanqueb sa' ruchich'och' inc'a' que'xq'ue retal chi tz'akal nak a'an li Cristo usta sa' xc'aba' a'an quiyîbâc li ruchich'och'.
11Veio para o que era seu, e os seus não o receberam.
11Quic'ulun sa' lix tenamit. Abanan inc'a' quic'ule' sa' xyâlal xbaneb.
12Mas, a todos quantos o receberam, aos que crêem no seu nome, deu-lhes o poder de se tornarem filhos de Deus;
12Abanan chixjunileb li que'c'uluc re ut que'pâban re nak a'an taklanbil chak xban li Dios, a'aneb li quixc'uleb chok' ralal xc'ajol li Dios.
13os quais não nasceram do sangue, nem da vontade da carne, nem da vontade do varão, mas de Deus.
13Que'oc chok' ralal xc'ajol li Dios xban nak jo'can quiraj li Dios. Moco yal xc'a'ux cuînk ta. Moco jo' ta nak nayo'la junak cristian arin sa' ruchich'och'. Yo'lajenakeb ban chic sa' musik'ej ut ralal xc'ajoleb chic li Dios.
14E o Verbo se fez carne, e habitou entre nós, cheio de graça e de verdade; e vimos a sua glória, como a glória do unigênito do Pai.
14Li Jesucristo quitz'ejcualo' ut tz'akal cuînk nak quicuan arin sa' kayânk. C'ajo' li rusilal ut a'an naxc'ut lix yâlal. A'an li Ralal li Dios li junaj chi ribil ut lâo xkil lix lok'al.
15João deu testemunho dele, e clamou, dizendo: Este é aquele de quem eu disse: O que vem depois de mim, passou adiante de mim; porque antes de mim ele já existia.
15Laj Juan laj Cubsihom Ha' quixch'olob xyâlal chi cau xyâb xcux ut quixye: -A'an a'in li quinch'olob chak xyâlal chêru nak quinye êre: Mokon tâchâlk jun k'axal nim xcuanquil chicuu lâin xban nak a'an ac cuan ajcui' chak junxil chicuu lâin, chan.
16Pois todos nós recebemos da sua plenitude, e graça sobre graça.
16Xban xnimal rusilal, k'axal numtajenak li kosobtesinquil naxq'ue.
17Porque a lei foi dada por meio de Moisés; a graça e a verdade vieram por Jesus Cristo.
17Li Dios quixq'ue li chak'rab re laj Moisés re nak tixc'ut chiku. Aban lix yâlal chirix li Dios ut li rusilal quixc'utbesi chiku li Jesucristo.
18Ninguém jamais viu a Deus. O Deus unigênito, que está no seio do Pai, esse o deu a conhecer.
18Mâ ani qui-iloc ru li Dios. Ca'aj cui' li Dios C'ajolbej, a'an tz'akal li cuan chi sum âtin riq'uin li Dios Acuabej. Ut a'an li quic'utbesin chiku chanru li Dios.
19E este foi o testemunho de João, quando os judeus lhe enviaram de Jerusalém sacerdotes e levitas para que lhe perguntassem: Quem és tu?
19Eb laj judío li cuanqueb Jerusalén que'xtaklaheb laj tij ut eb laj levita chixpatz'bal re laj Juan, ut que'xye re: -¿Anihat lâat? ¿Ma lâat li Cristo li taklanbil chak xban li Dios? chanqueb re.
20Ele, pois, confessou e não negou; sim, confessou: Eu não sou o Cristo.
20Quichak'oc laj Juan ut quixye reheb: -Lâin mâcua'in li Cristo, chan.
21Ao que lhe perguntaram: Pois que? És tu Elias? Respondeu ele: Não sou. És tu o profeta? E respondeu: Não.
21Ut que'xye cui'chic re: -Ye ke anihat lâat. ¿Ma lâat laj Elías?- Quichak'oc laj Juan ut quixye: -Moco lâin ta, chan. -¿Ma lâat li profeta li tâchâlk? chanqueb cui'chic re. -Inc'a', chan laj Juan.
22Disseram-lhe, pois: Quem és? para podermos dar resposta aos que nos enviaram; que dizes de ti mesmo?
22-Ye ke chi tz'akal anihat re nak târûk takaye reheb li xe'taklan chak ke. Tento nak tâye ke anihat, chanqueb.
23Respondeu ele: Eu sou a voz do que clama no deserto: Endireitai o caminho do Senhor, como disse o profeta Isaías.
23Quixye laj Juan: -Lâin li yôquin chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb li cristian chi cau xyâb incux sa' li chaki ch'och' ut ninye resil li quixye li profeta Isaías: Yîbomak lê yu'am ut yo'on cuânkex chixc'ulbal li Kâcua' jo' nak neque'xyîb li be re xc'ulbal junak li nim xcuanquil. (Isa. 40:3)
24E os que tinham sido enviados eram dos fariseus.
24Li que'taklâc chi âtinac riq'uin laj Juan, a'an xcomoneb laj fariseo.
25Então lhe perguntaram: Por que batizas, pois, se tu não és o Cristo, nem Elias, nem o profeta?
25Que'xye cui'chic re laj Juan: -¿C'a'ut nak nacatcubsin ha' cui mâcua' lâat li Cristo, chi moco lâat laj Elías, chi moco lâat li profeta? chanqueb re laj Juan.
26Respondeu-lhes João: Eu batizo em água; no meio de vós está um a quem vós não conheceis.
26Quichak'oc cui'chic laj Juan ut quixye: -Lâin nincubsin ha' riq'uin ha'. Abanan cuan jun sa' êyânk lâex inc'a' nequenau chi tz'akal ani a'an.
27aquele que vem depois de mim, de quem eu não sou digno de desatar a correia da alparca.
27A'an li tâoc chi c'anjelac mokon. K'axal nim xcuanquil a'an chicuu lâin. Moco inc'ulub ta xbânunquil lix c'anjel a'an xban nak cubenak incuanquil. Jo'can nak moco inc'ulub ta xhitbal xc'âmal lix xâb, chan.
28Estas coisas aconteceram em Betânia, além do Jordão, onde João estava batizando.
28Chixjunil a c'a'ak re ru a'in quic'ulman sa' li na'ajej Betania li cuan jun pac'al li nima' Jordán, li yô cui' chi cubsînc ha' laj Juan.
29No dia seguinte João viu a Jesus, que vinha para ele, e disse: Eis o Cordeiro de Deus, que tira o pecado do mundo.
29Jo' cuulajak chic laj Juan quiril li Jesús yô chak chi châlc riq'uin ut quixye: -Ilomak. Cue' chak li Cristo, li taklanbil chak xban li Dios. Chanchan jun li carner. Tâcamsîk re xtojbal rix lix mâqueb li cuanqueb sa' ruchich'och'.
30este é aquele de quem eu disse: Depois de mim vem um varão que passou adiante de mim, porque antes de mim ele já existia.
30A'an a'in li quinâtinac chak chirix nak quinye êre nak tâchâlk jun cuînk k'axal nim xcuanquil chicuu lâin xban nak a'an ac cuan ajcui' chak junxil chicuu lâin.
31Eu não o conhecia; mas, para que ele fosse manifestado a Israel, é que vim batizando em água.
31Lâin inc'a' ninnau nak a'an li Cristo. Abanan yôquin chi cubsînc ha' re nak li Dios tixc'utbesi chiku lâo aj Israel ani tz'akal li Cristo, chan.
32E João deu testemunho, dizendo: Vi o Espírito descer do céu como pomba, e repousar sobre ele.
32Laj Juan quixch'olob xyâlal li c'a'ru quiril. Quixye: -Quicuil nak li Santil Musik'ej quicube chak sa' choxa. Chanchan jun li paloma nak quicube ut quihilan sa' xbên li Jesús.
33Eu não o conhecia; mas o que me enviou a batizar em água, esse me disse: Aquele sobre quem vires descer o Espírito, e sobre ele permanecer, esse é o que batiza no Espírito Santo.
33Inc'a' raj xinnau nak a'an li Cristo cui ta inc'a' quicuil li quic'ulman. Xinnau nak a'an li Cristo xban nak li Dios li quitaklan chak cue chi cubsînc ha' quixye cue, "Nak tâcuil li Santil Musik'ej chanchan jun li paloma yôk chi cubec ut tâhilânk sa' xbên jun li cuînk, a'an retalil nak a'an li tâq'uehok êre li Santil Musik'ej", chan li Dios.
34Eu mesmo vi e já vos dei testemunho de que este é o Filho de Deus.
34Ut lâin quicuil nak quicube chak li Santil Musik'ej sa' xbên li Jesús. Jo'can nak ninnau chi tz'akal nak a'an tz'akal Ralal li Dios, chan laj Juan.
35No dia seguinte João estava outra vez ali, com dois dos seus discípulos
35Jo' cuulajak chic laj Juan cuan cui'chic chire li nima' Jordán rochben cuibeb lix tzolom.
36e, olhando para Jesus, que passava, disse: Eis o Cordeiro de Deus!
36Nak quiril li Jesús yô chi numec' nach' cuanqueb cui', laj Juan quixye: -Cue' chak li Cristo, li chanchan carner q'uebil chak xban li Dios, chan.
37Aqueles dois discípulos ouviram-no dizer isto, e seguiram a Jesus.
37Ut eb lix tzolom cuib, nak que'rabi li quixye laj Juan, que'xtâke li Jesús.
38Voltando-se Jesus e vendo que o seguiam, perguntou-lhes: Que buscais? Disseram-lhe eles: rabi (que, traduzido, quer dizer Mestre), onde pousas?
38Li Jesús quixakli ut quixsuk'isi rib. Quiril nak yôqueb chi xic chirix. Quixye reheb: -¿C'a'ut nak yôquex chintâkenquil? ¿C'a'ru têraj? chan reheb. Que'chak'oc eb a'an ut que'xye: -At tzolonel ¿bar nacathilan? chanqueb re.
39Respondeu-lhes: Vinde, e vereis. Foram, pois, e viram onde pousava; e passaram o dia com ele; era cerca da hora décima.
39Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -Yo'keb chicuix re nak tênau bar ninhilan, chan li Jesús reheb. Jo'can nak que'côeb chirix ut que'ril bar nahilan. Ut que'cana riq'uin xban nak ac câhib ôr chic re ecuu.
40André, irmão de Simão Pedro, era um dos dois que ouviram João falar, e que seguiram a Jesus.
40Laj Andrés li rîtz'in laj Simón Pedro, a'an jun reheb li cuib li que'abin re li c'a'ru quixye laj Juan ut que'xtâke li Jesús.
41Ele achou primeiro a seu irmão Simão, e disse-lhe: Havemos achado o Messias (que, traduzido, quer dizer Cristo).
41Nak ac x-âtinac riq'uin li Jesús, ticto cô laj Andrés riq'uin laj Simón ut quixye re: -Anakcuan xkatau li Mesías, chan. (Chi jalbil ru naraj naxye "li Cristo li taklanbil chak xban li Dios".)
42E o levou a Jesus. Jesus, fixando nele o olhar, disse: Tu és Simão, filho de João, tu serás chamado Cefas (que quer dizer Pedro).
42Ut quixc'am laj Simón riq'uin li Jesús. Li Jesús quiril a'an ut quixye re: -Lâat laj Simón li ralal laj Jonás. Anakcuan Pedro chic âc'aba'.- (Chi jalbil ru naraj naxye "Pec".)
43No dia seguinte Jesus resolveu partir para a Galiléia, e achando a Felipe disse-lhe: Segue-me.
43Jo' cuulajak chic li Jesús quiraj xic sa li na'ajej Galilea. Quixtau laj Felipe ut quixye re: -Chinâtâke, chan.
44Ora, Felipe era de Betsaida, cidade de André e de Pedro.
44Laj Felipe, a'an Betsaida xtenamit. A'an ajcui' xtenamiteb laj Andrés ut laj Pedro.
45Felipe achou a Natanael, e disse-lhe: Acabamos de achar aquele de quem escreveram Moisés na lei, e os profetas: Jesus de Nazaré, filho de José.
45Laj Felipe ticto cô chixsic'bal laj Natanael ut quixye re: -Xkatau li Mesías li tz'îbanbil chak retalil sa' li chak'rab xban laj Moisés ut xbaneb li profeta. A'an li Jesús ralal laj José. Nazaret xtenamit, chan laj Felipe.
46Perguntou-lhe Natanael: Pode haver coisa bem vinda de Nazaré? Disse-lhe Felipe: Vem e vê.
46Laj Natanael quixye re: -¿Ma cuan ta bi' junak châbil tâchâlk chak Nazaret? chan. Ut laj Felipe quixye re: -Yo'o rilbal re nak tâpâb, chan.
47Jesus, vendo Natanael aproximar-se dele, disse a seu respeito: Eis um verdadeiro israelita, em quem não há dolo!
47Li Jesús quiril nak laj Natanael yô chak chi châlc riq'uin ut quixye: -Cue' chak jun cuînk tz'akal aj Israel. Châbil xna'leb. A'an inc'a' nabalak'ic, chan li Jesús.
48Perguntou-lhe Natanael: Donde me conheces? Respondeu-lhe Jesus: Antes que Felipe te chamasse, eu te vi, quando estavas debaixo da figueira.
48Laj Natanael quixye re li Jesús: -¿Chanru nacanau nak châbil inna'leb? chan. Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Xinnau chanru âna'leb nak cuancat rubel li jun tôn chi higo nak toj mâji' nacatxbok laj Felipe, chan.
49Respondeu-lhe Natanael: Rabi, tu és o Filho de Deus, tu és rei de Israel.
49Quichak'oc laj Natanael ut quixye re: -At tzolonel, lâat li Ralal li Dios. Lâat lix Reyeb laj Israel, chan re li Jesús.
50Ao que lhe disse Jesus: Porque te disse: Vi-te debaixo da figueira, crês? coisas maiores do que estas verás.
50Li Jesús quixye re: -Xapâb nak lâin li Cristo xban nak xinye âcue nak xinnau chanru lâ na'leb nak cuancat rubel li jun tôn chi higo. Abanan toj cuan cui'chic xnînkal ru na'leb talajâcuil chiru a'in, chan li Jesús.Ut quixye ajcui' reheb: -Relic chi yâl tinye êre nak têril li choxa chi teto. Ut eb lix ángel li Dios yôkeb chi takec' ut yôkeb chi cubec cuanquin cui' lâin li C'ajolbej, chan li Jesús reheb.
51E acrescentou: Em verdade, em verdade vos digo que vereis o céu aberto, e os anjos de Deus subindo e descendo sobre o Filho do homem.
51Ut quixye ajcui' reheb: -Relic chi yâl tinye êre nak têril li choxa chi teto. Ut eb lix ángel li Dios yôkeb chi takec' ut yôkeb chi cubec cuanquin cui' lâin li C'ajolbej, chan li Jesús reheb.