Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

John

13

1Antes da festa da páscoa, sabendo Jesus que era chegada a sua hora de passar deste mundo para o Pai, e havendo amado os seus que estavam no mundo, amou-os até o fim.
1Ac cuulajak naticla li nink'e Pascua. Li Jesús ac naxnau nak cuulac re xk'ehil lix camic re nak tâxic cui'chic riq'uin lix Yucua' sa' choxa. Junelic naxraheb li ralal xc'ajol li te'canâk sa' ruchich'och' ut nak ac câmc re quixc'utbesi chi tz'akal lix rahom chiruheb.
2Enquanto ceavam, tendo já o Diabo posto no coração de Judas, filho de Simão Iscariotes, que o traísse,
2Li Jesús yô chi cua'ac rochbeneb lix tzolom. Laj tza ac xq'ue sa' xch'ôl laj Judas li ralal laj Simón Iscariote nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re.
3Jesus, sabendo que o Pai lhe entregara tudo nas mãos, e que viera de Deus e para Deus voltava,
3Li Jesús naxnau nak q'uebil re lix cuanquil xban li Dios ut a'an yal re sa' xbên chixjunil. Naxnau nak riq'uin li Dios quichal chak ut riq'uin ajcui' li Dios tâxic.
4levantou-se da ceia, tirou o manto e, tomando uma toalha, cingiu-se.
4Nak yôqueb chi cua'ac, li Jesús quicuacli. Quirisi lix t'icr li cuan sa' xbên li rak'. Quixchap jun chic li t'icr ut quixbac' chi xsa'.
5Depois deitou água na bacia e começou a lavar os pés aos discípulos, e a enxugar-lhos com a toalha com que estava cingido.
5Quixq'ue li ha' sa' jun li emel ut qui-oc chixch'ajbal li rokeb lix tzolom. Ut quixmes li rokeb riq'uin li t'icr bac'bo chi xsa'.
6Chegou, pois, a Simão Pedro, que lhe disse: Senhor, lavas-me os pés a mim?
6Nak qui-oc raj chixch'ajbal li rok laj Simón Pedro, a'an quixye re: -Kâcua', ¿ma lâat tatch'ajok re li cuok lâin? chan.
7Respondeu-lhe Jesus: O que eu faço, tu não o sabes agora; mas depois o entenderás.
7Li Jesús quixye re: -Anakcuan inc'a' nacatau ru li c'a'ru yôquin chixbânunquil. Abanan mokon tâtau ru lix yâlal, chan li Jesús.
8Tornou-lhe Pedro: Nunca me lavarás os pés. Replicou-lhe Jesus: Se eu não te lavar, não tens parte comigo.
8Laj Pedro quixye re: -Kâcua', mâ jok'e tinq'ue li cuok re tâch'aj, chan. Li Jesús quixye re: -Cui lâat inc'a' tâq'ue lâ cuok re tinch'aj, lâat mâcua'at intzolom, chan.
9Disse-lhe Simão Pedro: Senhor, não somente os meus pés, mas também as mãos e a cabeça.
9Laj Simón Pedro quixye: -Kâcua', mâcua' ca'aj cui' li cuok tâch'aj. Tâch'aj aj ban cui' li cuuk' ut lin jolom, chan.
10Respondeu-lhe Jesus: Aquele que se banhou não necessita de lavar senão os pés, pois no mais está todo limpo; e vós estais limpos, mas não todos.
10Li Jesús quixye reheb: -Li ani ac x-atin, ca'aj chic xch'ajbal li rok târaj, xban nak ac ch'ajbil. Ac sak chic ru. Jo'can ajcui' lâex. Lâex ac tîc êch'ôl xban nak ac xinêpâb. Abanan moco chêjunilex ta tîc êch'ôl. Cuan jun sa' êyânk inc'a' tîc xch'ôl, chan.
11Pois ele sabia quem o estava traindo; por isso disse: Nem todos estais limpos.
11Li Jesús ac naxnau ani li tâk'axtesînk re sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. Jo'can nak quixye nak cuan jun sa' xyânkeb inc'a' tîc xch'ôl.
12Ora, depois de lhes ter lavado os pés, tomou o manto, tornou a reclinar-se � mesa e perguntou-lhes: Entendeis o que vos tenho feito?
12Nak ac xrake' xch'ajbal li rokeb, quixq'ue cui'chic li rak' chirix. Quic'ojla cui'chic sa' li mêx. Ut quixye reheb lix tzolom: -¿Ma nequenau c'a'ru xyâlal nak xinch'aj lê rok? chan reheb.
13Vós me chamais Mestre e Senhor; e dizeis bem, porque eu o sou.
13-Lâex nequeye aj tzolonel cue ut nequeye ajcui' Kâcua' cue. Us nak nequeye chi jo'can xban nak yâl ajcui' nak lâin li Kâcua' ut lâin aj tzolol êre.
14Ora, se eu, o Senhor e Mestre, vos lavei os pés, também vós deveis lavar os pés uns aos outros.
14Lâin li Kâcua' ut lâin laj tzolol êre. Abanan xinch'aj lê rok. Jo'can ajcui' têbânu lâex. Têch'aj lê rok chêribil êrib.
15Porque eu vos dei exemplo, para que, como eu vos fiz, façais vós também.
15Lâin xinc'ut chêru chanru têbânu. Jo'can nak chebânu jo' xinbânu lâin.
16Em verdade, em verdade vos digo: Não é o servo maior do que o seu senhor, nem o enviado maior do que aquele que o enviou.
16Relic chi yâl ninye êre nak mâ jun môs tixk'ax ta ru xcuanquil lix patrón ut li ani nataklâc inc'a' naxk'ax ru lix cuanquil li quitaklan chak re.
17Se sabeis estas coisas, bem-aventurados sois se as praticardes.
17Ac nequenau chic xyâlal. Us xak êre cui lâex têbânu li c'a'ru xetzol cuiq'uin.
18Não falo de todos vós; eu conheço aqueles que escolhi; mas para que se cumprisse a escritura: O que comia do meu pão, levantou contra mim o seu calcanhar.
18Inc'a' yôquin chi âtinac chêrix chêjunilex. Lâin ninnau chanru lê na'leb xban nak lâin xinsic'oc êru. Abanan tento nak tâtz'aklok ru li tz'îbanbil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: Li jun li nacua'ac cuochben, a'an li tâtz'ektânânk cue.
19Desde já no-lo digo, antes que suceda, para que, quando suceder, creiais que eu sou.
19Lâin ninye êre a'in anakcuan nak toj mâji' nac'ulman. Ut nak tâc'ulmânk, lâex tênau nak yâl li xinye nak lâin li Cristo li taklanbil chak xban li Dios.
20Em verdade, em verdade vos digo: Quem receber aquele que eu enviar, a mim me recebe; e quem me recebe a mim, recebe aquele que me enviou.
20Relic chi yâl tinye êre nak ani tâc'uluk re li ani tintakla, tinixc'ul ajcui' lâin. Ut li ani tâc'uluk cue lâin, tixc'ul ajcui' li quitaklan chak cue, chan li Jesús reheb.
21Tendo Jesus dito isto, turbou-se em espírito, e declarou: Em verdade, em verdade vos digo que um de vós me há de trair.
21Nak ac xye chixjunil li c'a'ak re ru a'in, li Jesús quiyot'e' xch'ôl. Ut quixye chi tz'akal reheb: -Relic chi yâl ninye êre nak jun sa' êyânk lâex tâk'axtesînk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan.
22Os discípulos se entreolhavam, perplexos, sem saber de quem ele falava.
22Ut eb lix tzolom que'oc xc'a'uxeb. Que'xca'ya ribeb chi ribileb rib ut que'xye: -¿Ani anchal naxyehan? chanqueb.
23Ora, achava-se reclinado sobre o peito de Jesus um de seus discípulos, aquele a quem Jesus amava.
23Jun reheb lix tzolom, li raro xban, c'ojc'o chixc'atk.
24A esse, pois, fez Simão Pedro sinal, e lhe pediu: Pergunta- lhe de quem é que fala.
24Laj Simón Pedro quixc'ut li ruk' chiru ut quixye re nak tixpatz' re li Jesús ani li yô chixyebal.
25Aquele discípulo, recostando-se assim ao peito de Jesus, perguntou-lhe: Senhor, quem é?
25Ut li jun, li c'ojc'o chixc'atk li Jesús, quijiloc riq'uin ut quixpatz' re: -Kâcua', ¿ani li yôcat chixyebal? chan.
26Respondeu Jesus: É aquele a quem eu der o pedaço de pão molhado. Tendo, pois, molhado um bocado de pão, deu-o a Judas, filho de Simão Iscariotes.
26Li Jesús quixye re: -Li ani tinq'ue cui' li caxlan cua a'in nak acak xintz'a sa' li sec', a'an li cuînk li tâk'axtesînk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan. Ut li Jesús quixtz'a li caxlan cua sa' li sec' ut quixq'ue re laj Judas li ralal laj Simón Iscariote.
27E, logo após o bocado, entrou nele Satanás. Disse-lhe, pois, Jesus: O que fazes, faze-o depressa.
27Ut laj Judas quixc'ul li caxlan cua ut sa' ajcui' li hônal a'an quixk'axtesi rib chixbânunquil li c'a'ru naraj laj tza. Ut li Jesús quixye re: -Li c'a'ru yôcat chixc'oxlanquil xbânunquil, bânu chi junpât, chan.
28E nenhum dos que estavam � mesa percebeu a que propósito lhe disse isto;
28Mâ jun reheb li cuanqueb sa' li mêx que'xtau ru li quixye li Jesús.
29pois, como Judas tinha a bolsa, pensavam alguns que Jesus lhe queria dizer: Compra o que nos é necessário para a festa; ou, que desse alguma coisa aos pobres.
29Cuan li que'xc'oxla nak li Jesús târaj nak laj Judas tâxic chixlok'bal li c'a'ak re ru re li nink'e. Ut cuan ajcui' li que'xc'oxla nak târaj nak laj Judas tixq'ue ca'ch'inak li tumin reheb li neba' xban nak riq'uin laj Judas cuan lix bôlsil lix tumineb.
30Então ele, tendo recebido o bocado saiu logo. E era noite.
30Nak ac xc'ul li caxlan cua laj Judas, qui-el sa' junpât chirix cab. Ac k'ojyîn chic.
31Tendo ele, pois, saído, disse Jesus: Agora é glorificado o Filho do homem, e Deus é glorificado nele;
31Nak laj Judas ac x-el sa' xyânkeb, li Jesús quixye: -Anakcuan xcuulac xk'ehil nak tâc'utbesîk lin lok'al lâin li C'ajolbej ut tâc'utûnk ajcui' lix lok'al li Dios riq'uin li c'a'ru tinc'ul lâin.
32se Deus é glorificado nele, também Deus o glorificará em si mesmo, e logo o há de glorificar.
32Cui lâin tinc'utbesi lix lok'al li Dios, a'an chi sêb ajcui' tixc'utbesi lin lok'al lâin li C'ajolbej.
33Filhinhos, ainda por um pouco estou convosco. Procurar-me- eis; e, como eu disse aos judeus, também a vós o digo agora: Para onde eu vou, não podeis vós ir.
33Ex cualal inc'ajol, inc'a' chic najt tincuânk êriq'uin. Lâex tinêsic' raj chic. Abanan lâin mâ anihakin chic. Ninye êre jo' quinye reheb laj judío li neque'taklan sa' êyânk. Bar tinxic lâin, lâex inc'a' texrûk chi xic.
34Um novo mandamento vos dou: que vos ameis uns aos outros; assim como eu vos amei a vós, que também vós vos ameis uns aos outros.
34Jun li ac' chak'rab tinq'ue êre anakcuan nak cherahak êrib chêribil êrib. Jo' nak nequexinra lâin, jo'can ajcui' nak têra êrib lâex chêribil êrib.
35Nisto conhecerão todos que sois meus discípulos, se tiverdes amor uns aos outros.
35Cui têra êrib chêribil êrib, chixjunileb te'xnau nak lâex intzolom, chan li Jesús.
36Perguntou-lhe Simão Pedro: Senhor, para onde vais? Respondeu Jesus; Para onde eu vou, não podes agora seguir-me; mais tarde, porém, me seguirás.
36Laj Simón Pedro quixpatz' re: -At tzolonel, ¿bar xic âcue?- Li Jesús quixye re: -Anakcuan inc'a' naru texxic chicuix bar tinxic cui' lâin. Abanan mokon naru texxic li bar xic cui' cue, chan.
37Disse-lhe Pedro: Por que não posso seguir-te agora? Por ti darei a minha vida.
37Laj Pedro quixye cui'chic re: -Kâcua', ¿c'a'ut nak inc'a' târûk tinxic châcuix anakcuan? Lâin tatintâke usta tincamsîk xban âtâkenquil, chan.Li Jesús quixye re: -¿Ma yâl nak tinâtâke usta tatcamsîk sa' inc'aba'? Relic chi yâl ninye âcue nak toj mâji' ajcui' nayâbac laj tzo' xul nak lâat ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu, chan li Jesús.
38Respondeu Jesus: Darás a tua vida por mim? Em verdade, em verdade te digo: Não cantará o galo até que me tenhas negado três vezes.
38Li Jesús quixye re: -¿Ma yâl nak tinâtâke usta tatcamsîk sa' inc'aba'? Relic chi yâl ninye âcue nak toj mâji' ajcui' nayâbac laj tzo' xul nak lâat ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu, chan li Jesús.