Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

John

9

1E passando Jesus, viu um homem cego de nascença.
1Nak yô chi xic li Jesús, quiril jun li cuînk mutz' ru chalen sa' xyo'lajic.
2Perguntaram-lhe os seus discípulos: Rabi, quem pecou, este ou seus pais, para que nascesse cego?
2Eb lix tzolom li Jesús que'xpatz' re: -At tzolonel, ¿c'a'ut nak mutz' ru li cuînk a'in? ¿Ani cuan xmâc? ¿Ma li cuînk a'in malaj ut lix na' xyucua'? chanqueb.
3Respondeu Jesus: Nem ele pecou nem seus pais; mas foi para que nele se manifestem as obras de Deus.
3Li Jesús quixye: -Mâ ani cuan xmâc. Chi moco a'an, chi moco lix na' xyucua'. A'an xc'ul chi jo'can yal re nak tâc'utbesîk lix cuanquilal li Dios, chan.
4Importa que façamos as obras daquele que me enviou, enquanto é dia; vem a noite, quando ninguém pode trabalhar.
4Tento nak tinsêba cuib chixbânunquil li c'a'ru naraj li Dios li xtaklan chak cue. Anakcuan xcutanquil xbânunquil xban nak tâcuulak xk'ehil nak mâ ani chic târûk tâc'anjelak.
5Enquanto estou no mundo, sou a luz do mundo.
5Nak toj cuânkin sa' ruchich'och', lâin tincutanobresi lix c'a'uxeb li cuanqueb sa' ruchich'och', chan.
6Dito isto, cuspiu no chão e com a saliva fez lodo, e untou com lodo os olhos do cego,
6Nak ac xye a'in, li Jesús quichûbac sa' ch'och'. Riq'uin lix chûb quixyîb li sulul. Ut quixyul sa' rix ru li mutz'.
7e disse-lhe: Vai, lava-te no tanque de Siloé (que significa Enviado). E ele foi, lavou-se, e voltou vendo.
7Ut quixye re: -Ayu. Ch'aj chak lâ cuu sa' li ha' Siloé, chan. Siloé naraj naxye "taklanbil chak". Li mutz' cô ut quixch'aj chak li ru ut na-iloc chic nak quisuk'i chak.
8Então os vizinhos e aqueles que antes o tinham visto, quando mendigo, perguntavam: Não é este o mesmo que se sentava a mendigar?
8Ut eb li rech cabal ut chixjunileb li neque'na'oc nak mutz' ru, que'xye: -¿Ma mâcua' ta bi' a'an li nac'ojla chire be chixtz'âmanquil c'a'ru re? chanqueb.
9Uns diziam: É ele. E outros: Não é, mas se parece com ele. Ele dizia: Sou eu.
9Ut cuan li que'yehoc: -Yâl. A'an li cuînk, chanqueb. Cuan cui'chic li que'xye: -Chanchan a'an, aban mâcua', chanqueb. Ut li cuînk quixye: -Lâin li cuînk a'an, chan.
10Perguntaram-lhe, pois: Como se te abriram os olhos?
10Ut que'xye re: -Cui lâat li cuînk a'an, ¿chanru nak xtehon li xnak' âcuu? chanqueb.
11Respondeu ele: O homem que se chama Jesus fez lodo, untou-me os olhos, e disse-me: Vai a Siloé e lava-te. Fui, pois, lavei-me, e fiquei vendo.
11Quichak'oc li cuînk ut quixye reheb: -Li cuînk Jesús xc'aba', quixyîb li sulul. Quixyul sa' rix cuu ut quixye cue nak tinxic chi ch'ajoc sa' li ha' Siloé. Jo'can nak côin ut quinch'aj li cuu ut anakcuan nin-iloc chic, chan li cuînk.
12E perguntaram-lhe: Onde está ele? Respondeu: Não sei.
12Ut que'xye re: -¿Bar cuan li cuînk a'an? chanqueb. Ut li cuînk quixye reheb: -Inc'a' ninnau bar cuan, chan.
13Levaram aos fariseus o que fora cego.
13Ut que'xc'am riq'uineb laj fariseo li cuînk li mutz' nak quicuan,
14Ora, era sábado o dia em que Jesus fez o lodo e lhe abriu os olhos.
14xban nak li Jesús quixyîb li sulul sa' li hilobâl cutan ut quixq'ue chi iloc li mutz'.
15Então os fariseus também se puseram a perguntar-lhe como recebera a vista. Respondeu-lhes ele: Pôs-me lodo sobre os olhos, lavei-me e vejo.
15Ut eb laj fariseo que'xpatz' cui'chic re li cuînk chanru nak quiteli li xnak' ru. Li cuînk quixye reheb: -Li Jesús quixq'ue li sulul sa' rix cuu, ut quinch'aj li cuu ut anakcuan nin-iloc chic, chan.
16Por isso alguns dos fariseus diziam: Este homem não é de Deus; pois não guarda o sábado. Diziam outros: Como pode um homem pecador fazer tais sinais? E havia dissensão entre eles.
16Cuanqueb laj fariseo que'xye: -Li cuînk a'an, li Jesús xc'aba', moco taklanbil ta chak xban li Dios xban nak inc'a' naxq'ue xlok'al li hilobâl cutan, chanqueb. Ut cuanqueb cui'chic que'yehoc re: -¿Chanru nak tixbânu li milagro junak cuînk aj mâc? chanqueb. Xban nak jalan jalânk neque'xc'oxla chirix li Jesús, inc'a' chic junajeb xch'ôleb.
17Tornaram, pois, a perguntar ao cego: Que dizes tu a respeito dele, visto que te abriu os olhos? E ele respondeu: É profeta.
17Jo'can nak eb laj fariseo que'xpatz' cui'chic re li cuînk, li mutz' nak quicuan. Que'xye re: -Ut lâat, ¿c'a'ru nacaye chirix li cuînk a'in li xq'uehoc âcue chi iloc? chanqueb re. Ut li cuînk quixye reheb: -Lâin ninye nak a'an profeta, chan.
18Os judeus, porém, não acreditaram que ele tivesse sido cego e recebido a vista, enquanto não chamaram os pais do que fora curado,
18Ut eb laj judío li neque'taklan inc'a' que'raj xpâbanquil nak li cuînk mutz' junxil ut na-iloc chic. Jo'can nak que'xtakla xbokbal lix na' xyucua'.
19e lhes perguntaram: É este o vosso filho, que dizeis ter nascido cego? Como, pois, vê agora?
19Ut que'xpatz' reheb: -¿Ma a'in lê ralal? ¿Ma yâl nak mutz' li ru chalen sa' xyo'lajic? ¿Chanru nak na-iloc chic anakcuan? chanqueb.
20Responderam seus pais: Sabemos que este é o nosso filho, e que nasceu cego;
20Que'chak'oc lix na' xyucua' ut que'xye: -Lâo nakanau nak a'an li kalal. Ut nakanau nak a'an mutz' chalen sa' xyo'lajic.
21mas como agora vê, não sabemos; ou quem lhe abriu os olhos, nós não sabemos; perguntai a ele mesmo; tem idade; ele falará por si mesmo.
21Abanan inc'a' nakanau ani xtehoc li ru chi moco nakanau chanru nak na-iloc chic. Patz'omak re a'an. Ac cuan xchihab. Tixnau chic xsumenquil a'an, chanqueb.
22Isso disseram seus pais, porque temiam os judeus, porquanto já tinham estes combinado que se alguém confessasse ser Jesus o Cristo, fosse expulso da sinagoga.
22Que'xye chi jo'can lix na' xyucua' xban nak que'xucuac xbaneb li neque'taklan sa' xyânkeb laj judío xban nak ac c'ûbanbil ru xbaneb cui ani tixye nak li Jesús, a'an li Cristo, li jun a'an inc'a' chic tâc'ulek' sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío.
23Por isso é que seus pais disseram: Tem idade, perguntai-lho a ele mesmo.
23Jo'can nak lix na' xyucua' que'xye: -A'an ac cuan xchihab. Patz'omak re a'an.-
24Então chamaram pela segunda vez o homem que fora cego, e lhe disseram: Dá glória a Deus; nós sabemos que esse homem é pecador.
24Eb laj fariseo que'xbok cui'chic xca' sut li cuînk, li mutz' nak quicuan, ut que'xye re: -Sa' xc'aba' li Dios tâye ke lix yâlal. Lâo nakanau nak li cuînk a'an aj mâc, chanqueb re.
25Respondeu ele: Se é pecador, não sei; uma coisa sei: eu era cego, e agora vejo.
25Li cuînk, li mutz' nak quicuan, quixye reheb: -Lâin inc'a' ninnau ma aj mâc malaj ut inc'a'. Ca'aj cui' li ninnau lâin nak mutz'in nak xincuan ut anakcuan nin-iloc chic, chan.
26Perguntaram-lhe pois: Que foi que te fez? Como te abriu os olhos?
26Ut que'xye cui'chic re: -¿C'a'ru xbânu âcue? ¿Chanru nak xatxq'ue chi iloc? chanqueb.
27Respondeu-lhes: Já vo-lo disse, e não atendestes; para que o quereis tornar a ouvir? Acaso também vós quereis tornar-vos discípulos dele?
27Li cuînk quixye reheb: -Ac xinye êre chanru xbânu nak xinixq'ue chi iloc ut inc'a' xeraj xpâbanquil. ¿C'a'ut nak têraj têrabi cui'chic? ¿Ma têraj ajcui' oc chok' xtzolom lâex? chan reheb.
28Então o injuriaram, e disseram: Discípulo dele és tu; nós porém, somos discípulos de Moisés.
28Ut que'xhob li cuînk ut que'xye re: -Lâat xtzolom li cuînk a'an. Lâo inc'a'. Lâo xtzolom laj Moisés, chanqueb re.
29Sabemos que Deus falou a Moisés; mas quanto a este, não sabemos donde é.
29-Lâo nakanau nak li Dios quiâtinac riq'uin laj Moisés; abanan li cuînk a'an inc'a' nakanau bar xchal chak, chanqueb.
30Respondeu-lhes o homem: Nisto, pois, está a maravilha: não sabeis donde ele é, e entretanto ele me abriu os olhos;
30Li cuînk quixye reheb: -Lâex nequeye nak inc'a' nequenau bar xchal chak li cuînk a'an. Nasach inch'ôl êban xban nak li cuînk a'an xq'uehoc cue chi iloc lâin.
31sabemos que Deus não ouve a pecadores; mas, se alguém for temente a Deus, e fizer a sua vontade, a esse ele ouve.
31Lâo nakanau nak li Dios inc'a' narabi nak neque'tijoc laj mâc. Narabi ban lix tijeb li neque'xxucua ru ut neque'xbânu li c'a'ru naraj.
32Desde o princípio do mundo nunca se ouviu que alguém abrisse os olhos a um cego de nascença.
32Chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och', mâ jun sut qui-abiman nak cuan ta junak cuînk tixte ta xnak' ru junak mutz' chalen sa' xyo'lajic.
33Se este não fosse de Deus, nada poderia fazer.
33Cui ta inc'a' taklanbil chak xban li Dios li cuînk a'in, mâc'a' raj naru naxbânu, chan li cuînk reheb.
34Replicaram-lhe eles: Tu nasceste todo em pecados, e vens nos ensinar a nós? E expulsaram-no.
34Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: -Lâat aj mâc chalen chak sa' âyo'lajic. ¿Ma nacac'oxla nak naru tâq'ue kana'leb lâo? chanqueb. Ut que'risi li cuînk sa' xyânkeb ut inc'a' chic que'xc'ul.
35Soube Jesus que o haviam expulsado; e achando-o perguntou- lhe: Crês tu no Filho do homem?
35Li Jesús quirabi resil li c'a'ru que'xbânu. Nak quixtau li cuînk li quixq'uirtesi, quixye re: -¿Ma nacapâb li Ralal li Dios? chan re.
36Respondeu ele: Quem é, senhor, para que nele creia?
36Li cuînk quixye re: -Ye cue ani a'an, Kâcua', re nak târûk tinpâb lâin, chan.
37Disse-lhe Jesus: Já o viste, e é ele quem fala contigo.
37Li Jesús quixye re: -A'an li yôcat chirilbal ru anakcuan. Li Ralal li Dios, a'an lâin li yôquin chi âtinac âcuiq'uin, chan.
38Disse o homem: Creio, Senhor! E o adorou.
38Li cuînk quixye: -At Kâcua', lâin nacatinpâb, chan ut quixcuik'ib rib chiru ut quixlok'oni.
39Prosseguiu então Jesus: Eu vim a este mundo para juízo, a fim de que os que não vêem vejam, e os que vêem se tornem cegos.
39Li Jesús quixye re: -Lâin xinchal sa' ruchich'och' chi rakoc âtin. Lâin tincutanobresi xna'lebeb li inc'a' neque'xtau xyâlal. Ut tinmuk lix yâlal chiruheb li neque'xc'oxla nak cuanqueb xna'leb. Chanchan nak tinq'ueheb chi iloc li inc'a' neque'iloc. Ut tinq'ueheb chi mutz'oc' li neque'iloc, chan li Jesús.
40Alguns fariseus que ali estavam com ele, ouvindo isso, perguntaram-lhe: Porventura somos nós também cegos?
40Cuanqueb laj fariseo aran ut yôqueb chirabinquil li quixye li Jesús. Eb a'an que'xye re li Jesús: -¿Ma mutz'o' ta bi' lâo nak nacac'oxla lâat? chanqueb.Li Jesús quixye reheb: -Chanchanex mutz'. Cui ta lâex inc'a' nequenau xyâlal, mâc'a' raj êmâc. Abanan cuan êmâc xban nak nequeye nak nequenau xyâlal, chan li Jesús.
41Respondeu-lhes Jesus: Se fosseis cegos, não teríeis pecado; mas como agora dizeis: Nós vemos, permanece o vosso pecado.
41Li Jesús quixye reheb: -Chanchanex mutz'. Cui ta lâex inc'a' nequenau xyâlal, mâc'a' raj êmâc. Abanan cuan êmâc xban nak nequeye nak nequenau xyâlal, chan li Jesús.