Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

Judges

4

1Mas os filhos de Israel tornaram a fazer o que era mau aos olhos do Senhor, depois da morte de Eúde.
1Nak ac xcam laj Aod, eb laj Israel queßoc cuißchic chixbânunquil li incßaß us chiru li Kâcuaß.
2E o Senhor os vendeu na mão de Jabim, rei de Canaã, que reinava em Hazor; o chefe do seu exército era Sísera, o qual habitava em Harosete dos Gentios.
2Joßcan nak li Kâcuaß quixkßaxtesiheb saß rukß laj Jabín lix reyeb laj Canaán. Aßan nataklan saß li tenamit Hazor. Li cuînk li nacßamoc be saß xyânkeb lix soldado li rey Jabín, aßan laj Sísara. Aßan nacuan saß li naßajej Haroset-goim.
3Então os filhos de Israel clamaram ao Senhor, porquanto Jabim tinha novecentos carros de ferro, e por vinte anos oprimia cruelmente os filhos de Israel.
3Li rey Jabín cuan belêb ciento lix carruaje re pletic yîbanbil riqßuin chßîchß. Cßajoß li raylal yô chixbânunquil reheb laj Israel ut kßaxal cau quitaklan saß xbêneb chiru junmay chihab. Xban li raylal li yôqueb chixcßulbal, eb laj Israel queßxtzßâma xtenkßanquil chiru li Kâcuaß Dios.
4Ora, Débora, profetisa, mulher de Lapidote, julgava a Israel naquele tempo.
4Saß eb li cutan aßan yô chi cßamoc be saß xyânkeb laj Israel jun li ixk, xDébora xcßabaß. Aßan rixakil laj Lapidot ut xprofeta li Kâcuaß.
5Ela se assentava debaixo da palmeira de Débora, entre Ramá e Betel, na região montanhosa de Efraim; e os filhos de Israel subiam a ter com ela para julgamento.
5Lix Débora rajlal naxic chi chunlâc rubel jun tôn li palmera chi rakoc âtin. Li naßajej aßan “Palmera re lix Débora” nequeßxye re. Li cheß aßan cuan saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Efraín li tzûl ru li cuan saß xyi li tenamit Ramá ut Bet-el. Ut eb laj Israel rajlal nequeßxic riqßuin re teßxyîb ru lix chßaßajquilaleb.
6Mandou ela chamar a Baraque, filho de Abinoão, de Quedes-Naftali, e disse-lhe: Porventura o Senhor Deus de Israel não te ordena, dizendo: Vai, e atrai gente ao monte Tabor, e toma contigo dez mil homens dos filhos de Naftali e dos filhos de Zebulom;
6Saß jun li cutan lix Débora quixtakla xbokbal laj Barac li ralal laj Abinoam li cuan saß li tenamit Cedes li cuanqueb cuiß li ralal xcßajol laj Neftalí, ut quixye re: —Li Kâcuaß lix Dios eb laj Israel xye âcue chi joßcaßin, “Tâchßutubeb ru lajêb mil chi cuînk xcomoneb li ralal xcßajol laj Neftalí ut laj Zabulón ut texxic saß li tzûl Tabor.
7e atrairei a ti, para o ribeiro de Quisom, Sísera, chefe do exército de Jabim; juntamente com os seus carros e com as suas tropas, e to entregarei na mão?
7Lâin tinbânûnk re nak teßchâlk laj Sísara cuan cuiß li nimaß Cisón. Laj Sísara, aßan li nacßamoc be chiruheb lix soldado li rey Jabín. Teßchâlk chi pletic êriqßuin rochbeneb lix soldado ut lix carruaje re pletic. Lâin tatinqßue chi numtâc saß xbêneb,” chan li Kâcuaß.—
8Disse-lhe Baraque: Se fores comigo, irei; porém se não fores, não irei.
8Laj Barac quichakßoc ut quixye re: —Lâin incßaß tinxic cui incßaß nacatxic chicuix. Cui tatxic lâat, tinxic lâin, chan.
9Respondeu ela: Certamente irei contigo; porém não será tua a honra desta expedição, pois � mão de uma mulher o Senhor venderá a Sísera. Levantou-se, pois, Débora, e foi com Baraque a Quedes.
9Ut lix Débora quixye re laj Barac: —Lâin tinxic châcuix. Abanan mâcuaß lâat tâqßuehekß âlokßal nak tâcuêchani li plêt, xban nak li Kâcuaß tixkßaxtesi laj Sísara saß rukß jun li ixk, chan. Ut lix Débora cô chirix laj Barac saß li tenamit Cedes.
10Então Baraque convocou a Zebulom e a Naftali em Quedes, e subiram dez mil homens após ele; também Débora subiu com ele.
10Ut laj Barac quixchßutubeb li ralal xcßajol laj Zabulón joß eb ajcuiß li ralal xcßajol laj Neftalí aran Cedes. Lajêb mil chi cuînk li queßcana rubel xtakl laj Barac ut queßcôeb. Ut cô ajcuiß lix Débora.
11Ora, Heber, um queneu, se tinha apartado dos queneus, dos filhos de Hobabe, sogro de Moisés, e tinha estendido as suas tendas até o carvalho de Zaananim, que está junto a Quedes.
11Quicuan jun li cuînk aj Heber xcßabaß. Aßan xcomoneb li ralal xcßajol laj Hobab, lix yucuaß li rixakil laj Moisés. Saß jun li cutan laj Heber quixcanabeb lix comon ut qui-el saß li tenamit Ceneo. Coxyîb lix muhebâl rubel jun tôn li ji saß li ru takßa Zaanaim nachß riqßuin li naßajej Cedes.
12Anunciaram a Sísera que Baraque, filho de Abinoão, tinha subido ao monte Tabor.
12Laj Sísara quirabi resil nak laj Barac li ralal laj Abinoam ac xcuulac saß li tzûl Tabor.
13Sísera, pois, ajuntou todos os seus carros, novecentos carros de ferro, e todo o povo que estava com ele, desde Harosete dos Gentios até o ribeiro de Quisom.
13Ut quixchßutubeb belêb ciento lix carruaje re pletic ut quixchßutubeb ajcuiß chixjunileb lix soldado. Queßel aran Haroset-goim ut côeb cuan cuiß li nimaß Cisón.
14Então disse Débora a Baraque: Levanta-te, porque este é o dia em que o Senhor entregou Sísera na tua mão; porventura o Senhor não saiu adiante de ti? Baraque, pois, desceu do monte Tabor, e dez mil homens após ele.
14Ut lix Débora quixye re laj Barac: —Anakcuan xcuulac xkßehil. Ayukex chi pletic xban nak li Kâcuaß ac xkßaxtesi saß âcuukß laj Sísara. Li Kâcuaß yô chi tenkßânc êre, chan. Ut queßcube saß li tzûl Tabor laj Barac rochbeneb li lajêb mil chi soldado.
15E o Senhor desbaratou a Sísera, com todos os seus carros e todo o seu exército, ao fio da espada, diante de Baraque; e Sísera, descendo do seu carro, fugiu a pé.
15Nak queßoc chi pletic riqßuin chßîchß laj Barac, li Dios quixsach xnaßleb laj Sísara joßqueb ajcuiß lix soldado ut eb li yôqueb chi beresînc reheb li carruaje. Laj Sísara quicube saß lix carruaje ut chi rok chic cô nak quiêlelic.
16Mas Baraque perseguiu os carros e o exército, até Harosete dos Gentios; e todo o exército de Sísera caiu ao fio da espada; não restou um só homem.
16Ut laj Barac quirâlinaheb li soldado ut li carruaje toj saß li naßajej Haroset-goim ut quixsach ruheb chixjunileb li soldado. Mâ jun chic lix soldado laj Sísara quicana chi yoßyo. Chixjunileb queßcamsîc riqßuin chßîchß.
17Entretanto Sísera fugiu a pé para a tenda de Jael, mulher de Heber, o queneu, porquanto havia paz entre Jabim, rei de Hazor, e a casa de Heber, o queneu.
17Laj Heber aj Ceneo ut laj Jabín lix reyeb laj Hazor cuanqueb saß usilal chi ribileb rib. Joßcan nak laj Sísara cô chixcolbal rib saß lix muhebâl lix Jael li rixakil laj Heber.
18Saindo Jael ao encontro de Sísera, disse-lhe: Entra, senhor meu, entra aqui; não temas. Ele entrou na sua tenda; e ela o cobriu com uma coberta.
18Lix Jael qui-el chak saß lix muhebâl chixcßulbal laj Sísara ut quixye re: —Ocan chak, kâcuaß. Arin tat-oc chak. Matxucuac, chan re. Ut laj Sísara qui-oc saß lix muhebâl lix Jael, ut quiqßueheß jun li tßicr saß xbên xban li ixk.
19Então ele lhe disse: Peço-te que me dês a beber um pouco d'água, porque tenho sede. Então ela abriu um odre de leite, e deu-lhe de beber, e o cobriu.
19Laj Sísara quixye re lix Jael: —Bânu usilal, si bayak inhaß. Tâchakik cue, chan. Lix Jael quixcßam chak li bôls tzßûm cuan cuiß li leche ut quixqßue li leche chirucß. Ut nak ac xrucß lix leche, lix Jael quixqßue cuißchic li tßicr saß xbên.
20Disse-lhe ele mais: Põe-te � porta da tenda; e se alguém vier e te perguntar: Está aqui algum homem? responderás: Não.
20Ut laj Sísara quixye re lix Jael: —Cuânkat aran chire li oquebâl. Cui ani nachal ut tixye âcue: “¿Ma mâ ani xol-ocak âcuiqßuin?” lâat tâye nak mâ ani, chan.
21Então Jael, mulher de Heber, tomou uma estaca da tenda e, levando um martelo, chegou-se de mansinho a ele e lhe cravou a estaca na fonte, de sorte que penetrou na terra; pois ele estava num profundo sono e mui cansado. E assim morreu.
21Ut laj Sísara quicube xcuara xban nak kßaxal lublu. Lix Jael quixchap chak jun li cheß kßes rußuj xcomon li nequeßxtßoj saß chßochß re xchapbal li muhebâl. Ut quixchap lix martillo ut quijiloc riqßuin laj Sísara chi timil timil ut quixnumsi li kßesnal cheß saß xjolom toj retal qui-oc li cheß saß chßochß. Joßcaßin nak quicam laj Sísara.
22E eis que, seguindo Baraque a Sísera, Jael lhe saiu ao encontro e disse-lhe: Vem, e mostrar-te-ei o homem a quem procuras. Entrou ele na tenda; e eis que Sísera jazia morto, com a estaca na fonte.
22Laj Barac toj yô chixsicßbal laj Sísara. Nak quicuulac aran, qui-el lix Jael chixcßulbal ut quixye re: —Quim arin, cholâcuil li cuînk li yôcat chixsicßbal, chan. Ut laj Barac qui-oc toj saß lix muhebâl lix Jael ut aran quixtau laj Sísara jiljo saß chßochß. Ac camenak chic ut toj laplo ajcuiß li cheß saß lix jolom.
23Assim Deus naquele dia humilhou a Jabim, rei de Canaã, diante dos filhos de Israel.
23Joßcaßin nak li Dios quixcubsi xcuanquil laj Jabín lix reyeb laj Canaán chiruheb laj Israel.Ut chalen aßan, eb laj Israel yôqueb chi pletic riqßuin laj Jabín lix rey eb laj Canaán toj retal queßxsach ru.
24E a mão dos filhos de Israel prevalecia cada vez mais contra Jabim, rei de Canaã, até que o destruíram.
24Ut chalen aßan, eb laj Israel yôqueb chi pletic riqßuin laj Jabín lix rey eb laj Canaán toj retal queßxsach ru.