1Ora, naquele mesmo tempo estavam presentes alguns que lhe falavam dos galileus cujo sangue Pilatos misturara com os sacrifícios deles.
1Sa' li hônal a'an que'cuulac cuib oxibeb li cuînk riq'uin li Jesús ut que'xye re chanru nak laj Pilato quixtakla xcamsinquileb li cuînk aj Galilea nak yôqueb chi mayejac sa' li templo.
2Respondeu-lhes Jesus: Pensais vós que esses foram maiores pecadores do que todos os galileus, por terem padecido tais coisas?
2Ut li Jesús quixye reheb: -¿Ma nequec'oxla lâex nak eb li cuînk a'an k'axal cui'chic aj mâqueb chiruheb li rech tenamitil? ¿Ma xban a'an nak que'xc'ul a raylal a'an nak nequeye lâex? chan reheb.
3Não, eu vos digo; antes, se não vos arrependerdes, todos de igual modo perecereis.
3Tinye êre nak inc'a'. Cui lâex inc'a' têyot' êch'ôl ut têjal êc'a'ux, tex-osok' ajcui' lâex chêjunilex.
4Ou pensais que aqueles dezoito, sobre os quais caiu a torre de Siloé e os matou, foram mais culpados do que todos os outros habitantes de Jerusalém?
4¿C'a'ru nequec'oxla chirixeb li cuakxaklaju chi cuînk li que'cam nak li torre li cuan Siloé quit'ane' sa' xbêneb? ¿Ma xban nak numtajenak lix mâqueb a'an chiruheb chixjunileb li cuanqueb Jerusalén nak que'xc'ul chi jo'can?
5Não, eu vos digo; antes, se não vos arrependerdes, todos de igual modo perecereis.
5Lâin ninye êre nak inc'a'. Ut cui lâex inc'a' têyot' êch'ôl ut têjal êc'a'ux, tex-osok' ajcui' lâex, chan li Jesús.
6E passou a narrar esta parábola: Certo homem tinha uma figueira plantada na sua vinha; e indo procurar fruto nela, e não o achou.
6Quixye ajcui' li jaljôquil ru âtin a'in reheb: Jun li cuînk cuan jun tôn xhigo aubil sa' lix ch'och'. Ut quichal chixsic'bal li ru, abanan mâc'a' quixtau.
7Disse então ao viticultor: Eis que há três anos venho procurar fruto nesta figueira, e não o acho; corta-a; para que ocupa ela ainda a terra inutilmente?
7Quixye re li cuînk li na-iloc re li acuîmk: -Oxib chihab cuoquic chiroybeninquil ma tâûchînk li che' a'in, ut inc'a' naûchin. Yoc' li che' a'in. ¿C'a'ru aj e nak yôk chixlatz'anquil li ch'och' chi inc'a' naûchin? chan.
8Respondeu-lhe ele: Senhor, deixa-a este ano ainda, até que eu cave em derredor, e lhe deite estrume;
8Ut li cuînk li na-iloc re li acuîmk quixye re: -Kâcua', canâk cuan chic jun chihabak. Ut tinbec li ch'och' sa' xtôn ut tinq'ue xk'emal li ch'och'.
9e se no futuro der fruto, bem; mas, se não, cortá-la-ás.
9Ut cui tâûchînk, us; ut cui inc'a', tâyoc' mokon, chan.
10Jesus estava ensinando numa das sinagogas no sábado.
10Sa' jun li hilobâl cutan, li Jesús yô chixc'utbal lix yâlal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío.
11E estava ali uma mulher que tinha um espírito de enfermidade havia já dezoito anos; e andava encurvada, e não podia de modo algum endireitar-se.
11Ut aran cuan jun li ixk cuan mâus aj musik'ej riq'uin. Cuakxaklaju chihab roquic lix yajel. C'utzc'u rix li ixk nak nabêc ut inc'a' naru naxakli chi tîc.
12Vendo-a Jesus, chamou-a, e disse-lhe: Mulher, estás livre da tua enfermidade;
12Nak quiril li ixk li Jesús quixbok riq'uin ut quixye re: -At ixk, anakcuan q'uirtesinbilat chic.-
13e impôs-lhe as mãos e imediatamente ela se endireitou, e glorificava a Deus.
13Ut quixq'ue li ruk' sa' xbên li ixk. Ut sa' ajcui' li hônal a'an li ixk quixakli chi tîc ut qui-oc chixlok'oninquil li Dios.
14Então o chefe da sinagoga, indignado porque Jesus curara no sábado, tomando a palavra disse � multidão: Seis dias há em que se deve trabalhar; vinde, pois, neles para serdes curados, e não no dia de sábado.
14C'ajo' nak quijosk'o' li nataklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío xban nak li Jesús quixq'uirtesi li ixk sa' li hilobâl cutan. Ut quixye reheb li cuanqueb aran: -Cuakib cutan cuan re nak naru texc'anjelak. Chiruheb a cutan a'an naru nequexchal chi banec' ut inc'a' texchâlk chi banec' sa' li hilobâl cutan, chan.
15Respondeu-lhe, porém, o Senhor: Hipócritas, no sábado não desprende da manjedoura cada um de vós o seu boi, ou jumento, para o levar a beber?
15Ut li Kâcua' quichak'oc ut quixye re: -¡Ex aj ca' pac'al u! ¿Ma inc'a' ta bi' têhit êbôyx malaj ut êbûr sa' li hilobâl cutan re nak têc'ameb chi uc'ac?
16E não devia ser solta desta prisão, no dia de sábado, esta que é filha de Abraão, a qual há dezoito anos Satanás tinha presa?
16Li ixk a'in, a'an xcomoneb li ralal xc'ajol laj Abraham. Ac cuan cuakxaklaju chihab roquic laj tza xch'i'ch'i'inquil. Cui lâex nequehit lê bôyx sa' li hilobâl cutan, ¿ma inc'a' ta bi' târûk tinq'uirtesi li ixk a'in sa' li hilobâl cutan? chan.
17E dizendo ele essas coisas, todos os seus adversário ficavam envergonhados; e todo o povo se alegrava por todas as coisas gloriosas que eram feitas por ele.
17Ut riq'uin li c'a'ru quixye li Jesús, quixc'ut xxutâneb chixjunileb li yôqueb chixcuech'inquil rix. Abanan li q'uila tenamit que'saho' xch'ôl xbaneb li milagro li yô chixbânunquil li Jesús.
18Ele, pois, dizia: A que é semelhante o reino de Deus, e a que o compararei?
18-¿C'a'ru târûk tinjuntak'êta cui' lix nimajcual cuanquilal li Dios? chan li Jesús. Ut, ¿c'a'ru chi jaljôquil ru âtin tinye re xch'olobanquil xyâlal lix nimajcual cuanquilal li Dios?
19É semelhante a um grão de mostarda que um homem tomou e lançou na sua horta; cresceu, e fez-se árvore, e em seus ramos se aninharam as aves do céu.
19Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan riyajil li mostaza, li quixc'am jun li cuînk ut quirau sa' lix ch'och'. Ut quimok ut quiniman chi us. Nimla che' quicuulac. Ut laj xic'anel xul neque'xyîb xsoqueb sa' eb li ruk'.
20E disse outra vez: A que compararei o reino de Deus?
20Ut quixye cui'chic: ¿C'a'ru târûk tinjuntak'êta cui' lix nimajcual cuanquilal li Dios?
21É semelhante ao fermento que uma mulher tomou e misturou com três medidas de farinha, até ficar toda ela levedada.
21Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li na-oc chok' xch'amal li caxlan cua. Li ixk quixq'ue ca'ch'in sa' oxib bisoc li c'aj ut quisipo' chixjunil li k'em xban.
22Assim percorria Jesus as cidades e as aldeias, ensinando, e caminhando para Jerusalém.
22Li Jesús quinume' sa' eb li tenamit ut sa' eb li c'alebâl nak yô chi xic Jerusalén ut yô chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb li tenamit.
23E alguém lhe perguntou: Senhor, são poucos os que se salvam? Ao que ele lhes respondeu:
23Jun reheb li cuanqueb aran quixye re: -At Kâcua', ¿ma yâl nak inc'a' q'uiheb li te'colek'? chan re.
24Porfiai por entrar pela porta estreita; porque eu vos digo que muitos procurarão entrar, e não poderão.
24Li Jesús quichak'oc ut quixye: -Jo'can nak q'uehomak êch'ôl chi oc sa' li oquebâl li ca'ch'in ru. Nabaleb raj li te'raj oc, abanan inc'a' te'rûk chi oc.
25Quando o dono da casa se tiver levantado e cerrado a porta, e vós começardes, de fora, a bater � porta, dizendo: Senhor, abre-nos; e ele vos responder: Não sei donde vós sois;
25Nak acak xtz'ap li oquebâl laj êchal re li cab, lâex texcanâk chirix cab ut têtoch' raj chic li puerta ut têye, "Kâcua', Kâcua', te li puerta chiku", cha'kex. Abanan a'an tâchak'ok ut tixye êre, "Inc'a' ninnau êru bar xexchal chak", cha'ak.
26então começareis a dizer: Comemos e bebemos na tua presença, e tu ensinaste nas nossas ruas;
26Ut lâex têye cui'chic re, "¿C'a'ut nak inc'a' tânau ku? Lâo xocua'ac xo-uc'ac kochbenat. Ut lâat xatc'utuc lix yâlal chiku sa' li katenamit", cha'kex.
27e ele vos responderá: Não sei donde sois; apartaivos de mim, vós todos os que praticais a iniqüidade.
27Ut laj êchal cab tixye cui'chic êre, "Ninye êre nak inc'a' ninnau bar xexchal chak. Elenkex chicuu, lâex aj bânuhom mâusilal", cha'ak.
28Ali haverá choro e ranger de dentes quando virdes Abraão, Isaque, Jacó e todos os profetas no reino de Deus, e vós lançados fora.
28Nak têril laj Abraham, laj Isaac, laj Jacob ut chixjunileb li profeta cuânkeb sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, ut lâex inc'a' tex-ocsîk, toj aran texyâbak ut têc'uxuxi li ruch êre xban xrahil êch'ôl.
29Muitos virão do oriente e do ocidente, do norte e do sul, e reclinar-se-ão � mesa no reino de Deus.
29Nabaleb li telaje'châlk chak yalak bar jun sut rubel choxa, ut te'c'ojlâk chi cua'ac sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.
30Pois há últimos que serão primeiros, e primeiros que serão últimos.
30Cuanqueb li inc'a' q'uebileb xlok'al arin sa' ruchich'och' te'q'uehek' xlok'al riq'uin li Dios. Ut cuanqueb ajcui' li q'uebileb xlok'al arin sa' ruchich'och'. Eb a'an inc'a' te'xc'ul xlok'al riq'uin li Dios, chan li Jesús.
31Naquela mesma hora chegaram alguns fariseus que lhe disseram: Sai, e retira-te daqui, porque Herodes quer matar-te.
31Ut sa' ajcui' li hônal a'an cuanqueb aj fariseo que'cuulac riq'uin li Jesús chixyebal re: -Elen arin. Ayu xban nak laj Herodes târaj âcamsinquil, chanqueb.
32Respondeu-lhes Jesus: Ide e dizei a essa raposa: Eis que vou expulsando demônios e fazendo curas, hoje e amanhã, e no terceiro dia serei consumado.
32Li Jesús quixye reheb: -Ayukex ut yehomak re laj Herodes li chanchan yac nak anakcuan ut cuulaj lâin yôkin chi isînc mâus aj musik'ej ut yôkin chi q'uirtesînc. Ut sa' rox li cutan tinchoy lin c'anjel.
33Importa, contudo, caminhar hoje, amanhã, e no dia seguinte; porque não convém que morra um profeta fora de Jerusalém.
33Abanan tento nak yôkin chi xic anakcuan, cuulaj, ut ca'bej. Tento tincuulak Jerusalén re nak tincamsîk aran xban nak inc'a' naru tâcamsîk junak profeta sa' jalan na'ajej. Tento nak aran Jerusalén tincamsîk, cha'kex re.
34Jerusalém, Jerusalém, que matas os profetas, e apedrejas os que a ti são enviados! Quantas vezes quis eu ajuntar os teus filhos, como a galinha ajunta a sua ninhada debaixo das asas, e não quiseste!
34Ex aj Jerusalén, lâex nequecamsiheb li profeta ut nequecuti chi pec eb li neque'taklâc êriq'uin xban li Dios. Nabal sut raj xcuaj êcolbal jo' nak naxch'utubeb li ral li caxlan rubel lix xic'. Abanan lâex inc'a' xeraj.Ut anakcuan lê tenamit tâcanâk chi naq'uirnac aj chic ru. Tinye ut êre chalen anakcuan inc'a' chic têril cuu toj nak têye, "Osobtesinbil taxak li xchal sa' xc'aba' li Kâcua'", chan li Jesús.
35Eis aí, abandonada vos é a vossa casa. E eu vos digo que não me vereis até que venha o tempo em que digais: Bendito aquele que vem em nome do Senhor.
35Ut anakcuan lê tenamit tâcanâk chi naq'uirnac aj chic ru. Tinye ut êre chalen anakcuan inc'a' chic têril cuu toj nak têye, "Osobtesinbil taxak li xchal sa' xc'aba' li Kâcua'", chan li Jesús.