1Ora, chegavam-se a ele todos os publicanos e pecadores para o ouvir.
1Nabaleb laj titz'ol toj ut eb laj mâc que'cuulac chirabinquil li c'a'ru yô chixyebal li Jesús.
2E os fariseus e os escribas murmuravam, dizendo: Este recebe pecadores, e come com eles.
2Eb laj fariseo ut eb laj tz'îb yôqueb chi cuech'înc ut yôqueb chixyebal: -Li cuînk a'in naxc'am rib sa' usilal riq'uineb laj mâc ut nacua'ac rochbeneb, chanqueb.
3Então ele lhes propôs esta parábola:
3Li Jesús quixye reheb li jaljôquil ru âtin a'in:
4Qual de vós é o homem que, possuindo cem ovelhas, e perdendo uma delas, não deixa as noventa e nove no deserto, e não vai após a perdida até que a encontre?
4¿Ma cuan junak cuînk sa' êyânk cuânk ta o'c'âlak xcarner, cui tâsachk junak sa' xyânkeb a'an, ma inc'a' raj tixcanab li belêlaju ro'c'âl sa' c'alebâl ut tâxic chixsic'bal li quisach toj retal tixtau chak? chan.
5E achando-a, põe-na sobre os ombros, cheio de júbilo;
5Ut nak tixtau, tâsahok' sa' xch'ôl ut tixq'ue sa' xbên xtel,
6e chegando a casa, reúne os amigos e vizinhos e lhes diz: Alegrai-vos comigo, porque achei a minha ovelha que se havia perdido.
6ut tâxic sa' rochoch. Tixch'utubeb li ramîg ut li rech cabal ut tixye reheb: -Chisahok' sa' kach'ôl cuochbenex xban nak xintau lin carner li quisach, cha'ak reheb.
7Digo-vos que assim haverá maior alegria no céu por um pecador que se arrepende, do que por noventa e nove justos que não necessitam de arrependimento.
7Lâin tinye êre nak jo'can ajcui' sa' choxa. Tâcuânk nimla sahil ch'ôlej nak junak aj mâc tixyot' xch'ôl tixjal xc'a'ux chiruheb belêlaju ro'c'âl chi cristian li ac xe'pâban ut tîqueb chic xch'ôleb.
8Ou qual é a mulher que, tendo dez dracmas e perdendo uma dracma, não acende a candeia, e não varre a casa, buscando com diligência até encontrá-la?
8Ut quixye ajcui' reheb: Kayehak nak junak ixk cuan lajêbak xtumin. Cui tâsachk junak lix tumin, ¿ma inc'a' raj tixloch li xam ut tâoc chixmesunquil li cab ut tixsiq'ui toj retal tixtau?
9E achando-a, reúne as amigas e vizinhas, dizendo: Alegrai-vos comigo, porque achei a dracma que eu havia perdido.
9Ut nak tixtau, tixch'utubeb li ramîg ut eb li rech cabal ut tixye reheb: -Chisahok' sa' kach'ôl cuochbenex xban nak xintau lin tumin li quisach chicuu, cha'ak.
10Assim, digo-vos, há alegria na presença dos anjos de Deus por um só pecador que se arrepende.
10Lâin ninye êre nak jo'can ajcui' eb lix ángel li Dios te'sahok' sa' xch'ôleb nak junak aj mâc tâyot'ek' xch'ôl ut tixjal xc'a'ux.
11Disse-lhe mais: Certo homem tinha dois filhos.
11Ut quixye ajcui' reheb li jaljôquil ru âtin a'in: Jun li cuînk quicuan cuib li ralal.
12O mais moço deles disse ao pai: Pai, dá-me a parte dos bens que me toca. Repartiu-lhes, pois, os seus haveres.
12Li îtz'inbej quixye re lix yucua': -At inyucua', q'ue cue anakcuan lâ jun cablal li jo' q'uial li tintz'ak lâin, chan. Tojo'nak li yucua'bej quixjeq'ui lix jun cablal reheb li ralal cuib.
13Poucos dias depois, o filho mais moço ajuntando tudo, partiu para um país distante, e ali desperdiçou os seus bens, vivendo dissolutamente.
13Ut mâji' ajcui' najterak nak li îtz'inbej quixch'utub chixjunil li c'a'ru cuan re, ut cô chi najt sa' jalanil tenamit. Aran quixsach li c'a'ru re nak yô chixk'axbal li cutan chi jo' mâjo'.
14E, havendo ele dissipado tudo, houve naquela terra uma grande fome, e começou a passar necessidades.
14Ut nak ac xsach chixjunil li c'a'ru cuan re, quicuan jun nimla cue'ej sa' li tenamit a'an. Ut li al yô chixcuybal xtz'ocajic.
15Então foi encontrar-se a um dos cidadãos daquele país, o qual o mandou para os seus campos a apascentar porcos.
15Jo'can nak cô riq'uin jun li cuînk cuan sa' li tenamit a'an chixpatz'bal xtrabaj. Ut li cuînk a'an quixtakla sa' c'alebâl chi iloc âk.
16E desejava encher o estômago com as alfarrobas que os porcos comiam; e ninguém lhe dava nada.
16Quiraj raj xcua'bal xcuaheb li âk xban nak tâtz'ocâk. Abanan inc'a' que'xq'ue ca'ch'inak re.
17Caindo, porém, em si, disse: Quantos empregados de meu pai têm abundância de pão, e eu aqui pereço de fome!
17Quijultico' re chanru nak quicuan sa' rochoch lix yucua' ut quixye sa' xch'ôl: -Nabaleb aj c'anjel cuanqueb sa' rochoch lin yucua' ut numtajenak xcuaheb. Ut lâin arin osoc' cue xban tz'ocâc.
18Levantar-me-ei, irei ter com meu pai e dir-lhe-ei: Pai, pequei contra o céu e diante de ti;
18Tinxic cui'chic sa' rochoch lin yucua' ut tinye re, "At inyucua', xinmâcob chiru li Dios jo' ajcui' châcuu lâat.
19já não sou digno de ser chamado teu filho; trata-me como um dos teus empregados.
19Mâcua' chic inc'ulub nak tinc'aba'in âcualal. Chinâc'ul ban jo' junak âmôs," cha'akin re, chan sa' xch'ôl.
20Levantou-se, pois, e foi para seu pai. Estando ele ainda longe, seu pai o viu, encheu-se de compaixão e, correndo, lançou-se-lhe ao pescoço e o beijou.
20Sa' junpât quicuacli ut quisuk'i sa' rochoch lix yucua'. Toj cuan ajcui' chak chi najt nak qui-ile' xban lix yucua'. Ut li yucua'bej quiril xtok'obâl ru. Cô sa' ânil chixc'ulbal li ralal. Quixk'alu ut quirutz' ru.
21Disse-lhe o filho: Pai, pequei conta o céu e diante de ti; já não sou digno de ser chamado teu filho.
21Ut li ralal quixye re: -At inyucua', xinmâcob chiru li Dios jo' ajcui' châcuu lâat. Mâcua' chic inc'ulub nak tinc'aba'in âcualal, chan re lix yucua'.
22Mas o pai disse aos seus servos: Trazei depressa a melhor roupa, e vesti-lha, e ponde-lhe um anel no dedo e alparcas nos pés;
22A'ut li yucua'bej quixye reheb lix môs: -Sic'omak chak sa' junpât li châbil t'icr ut q'uehomak chirix. Q'uehomak xmatk'ab chi ru'uj ruk' ut q'uehomak xxâb chi rok.
23trazei também o bezerro, cevado e matai-o; comamos, e regozijemo-nos,
23Ut c'amomak chak li ch'ina cuacax, li ch'olaninbil chi us. Camsihomak ut tonink'eîk,
24porque este meu filho estava morto, e reviveu; tinha-se perdido, e foi achado. E começaram a regozijar-se.
24xban nak li cualal a'in chanchan camenak nak xcuan chak. A'ut anakcuan xsuk'i cui'chic chi yo'yo. Sachenak nak xcuan ut xtauman cui'chic, chan. Ut que'oc chi nink'eîc.
25Ora, o seu filho mais velho estava no campo; e quando voltava, ao aproximar-se de casa, ouviu a música e as danças;
25Ut li asbej cuan chak sa' c'alebâl. Nak yô chi cuulac sa' cab, quirabi li son ut li xajoc.
26e chegando um dos servos, perguntou-lhe que era aquilo.
26Quixbok jun li môs ut quixpatz' re c'a'ru yôqueb sa' cab.
27Respondeu-lhe este: Chegou teu irmão; e teu pai matou o bezerro cevado, porque o recebeu são e salvo.
27Li môs quixye re: -Xsuk'i chak lâ cuîtz'in ut lâ yucua' xtakla xcamsinquil li ral li cuacax li ch'olaninbil chi us, xban nak lâ cuîtz'in xsuk'i cui'chic chi cau ut chi sa sa' xch'ôl, chan.
28Mas ele se indignou e não queria entrar. Saiu então o pai e instava com ele.
28Nak li asbej quirabi li c'a'ru quixye li môs, quichal xjosk'il, ut inc'a' quiraj oc sa' li rochoch. Ut li yucua'bej qui-el chirix cab ut quixtz'âma chiru nak tâoc.
29Ele, porém, respondeu ao pai: Eis que há tantos anos te sirvo, e nunca transgredi um mandamento teu; contudo nunca me deste um cabrito para eu me regozijar com os meus amigos;
29Li asbej quichak'oc ut quixye re lix yucua': -At inyucua', lâat nacanau nak nabal chihab xinc'anjelac châcuu ut mâ jun sut xink'et lâ cuâtin. Ut mâ jun cua xaq'ue junak inch'ina chibât re nak tinnink'eîk cuochbeneb li cuamîg.
30vindo, porém, este teu filho, que desperdiçou os teus bens com as meretrizes, mataste-lhe o bezerro cevado.
30Abanan anakcuan xc'ulun lâ cualal a'in li quisachoc re lâ jun cablal riq'uineb li ixk li neque'xc'ayi rib ut lâat xatakla xcamsinquil chok' re li ch'ina cuacax li ch'olaninbil chi us, chan li asbej.
31Replicou-lhe o pai: Filho, tu sempre estás comigo, e tudo o que é meu é teu;
31Li yucua'bej quixye re: -At cualal, lâat junelic cuancat cuiq'uin ut chixjunil li c'a'ru cuan cue, a'an âcue ajcui' lâat.Abanan tento nak tonink'eîk anakcuan ut tâsahok' sa' kach'ôl xban nak lâ cuîtz'in chanchan camenak nak xcuan; abanan xsuk'i cui'chic chi yo'yo. Quisach ut xtauman cui'chic, chan li yucua'bej.
32era justo, porém, regozijarmo-nos e alegramo-nos, porque este teu irmão estava morto, e reviveu; tinha-se perdido, e foi achado.
32Abanan tento nak tonink'eîk anakcuan ut tâsahok' sa' kach'ôl xban nak lâ cuîtz'in chanchan camenak nak xcuan; abanan xsuk'i cui'chic chi yo'yo. Quisach ut xtauman cui'chic, chan li yucua'bej.