1Princípio do evangelho de Jesus Cristo, Filho de Deus.
1Jo'ca'in nak quiticla chak resilal li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo li Ralal li Dios.
2Conforme está escrito no profeta Isaías: Eis que envio ante a tua face o meu mensageiro, que há de preparar o teu caminho;
2Li profeta Isaías quixtz'îba li âtin li quixye li Dios re li Ralal: Xbên cua tintakla junak lin takl. A'an tâyehok resil lâ c'ulunic re nak te'xcauresi rib li tenamit re âc'ulbal.
3voz do que clama no deserto: Preparai o caminho do Senhor, endireitai as suas veredas;
3A'an tixch'olob xyâlal sa' li chaki ch'och' chi cau xyâb xcux. Tixye: Yîbomak lê yu'am ut yo'on cuânkex chixc'ulbal li Kâcua' jo' nak neque'xyîb li be re xc'ulbal junak li nim xcuanquil. (Isa. 40:3)
4assim apareceu João, o Batista, no deserto, pregando o batismo de arrependimento para remissão dos pecados.
4Jo'can nak cô laj Juan laj Cubsihom Ha' sa' li chaki ch'och' ut yô chi cubsînc ha' ut yô chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb ut quixye: -Canabomak li mâcobc. Chi yot'ek' êch'ôl ut chejal êc'a'ux ut chec'ul li cubi ha' ut li Dios tixcuy tixsach lê mâc, chan.
5E saíam a ter com ele toda a terra da Judéia, e todos os moradores de Jerusalém; e eram por ele batizados no rio Jordão, confessando os seus pecados.
5Nabaleb laj Judea ut nabaleb ajcui' laj Jerusalén que'cuulac cuan cui' laj Juan chirabinquil li c'a'ru yô chixyebal. Que'xxôto xmâc chiru li Dios ut laj Juan quixcubsi xha'eb sa' li nima' Jordán.
6Ora, João usava uma veste de pêlos de camelo, e um cinto de couro em torno de seus lombos, e comia gafanhotos e mel silvestre.
6Li rak' narocsi laj Juan, a'an yîbanbil riq'uin rix li xul camello ut lix c'âmal xsa', a'an tz'ûm. Ut aj sâc' naxtzaca riq'uin xya'al sak c'au.
7E pregava, dizendo: Após mim vem aquele que é mais poderoso do que eu, de quem não sou digno de, inclinando-me, desatar a correia das alparcas.
7Naxjultica li râtin li Dios reheb li tenamit ut naxye: -Châlc re jun chic li k'axal nim xcuanquil chicuu lâin. Xban nak k'axal nim xcuanquil, moco inc'ulub ta nak tinc'utzub cuib re xhitbal xc'âmal lix xâb.
8Eu vos batizei em água; ele, porém, vos batizará no Espírito Santo.
8Lâin xincubsi êha' riq'uin ha'. Aban a'an tixq'ue êre li Santil Musik'ej, chan.
9E aconteceu naqueles dias que veio Jesus de Nazaré da Galiléia, e foi batizado por João no Jordão.
9Sa' eb li cutan a'an li Jesús qui-el chak Nazaret xcuênt Galilea. Quicuulac riq'uin laj Juan ut laj Juan quixcubsi xha' aran sa' li nima' Jordán.
10E logo, quando saía da água, viu os céus se abrirem, e o Espírito, qual pomba, a descer sobre ele;
10Ut nak qui-el chak li Jesús sa' li ha', quiril nak quiteli li choxa, ut li Santil Musik'ej quicube chak sa' xbên li Jesús. Chanchan jun li paloma nak yô chak chi cubec.
11e ouviu-se dos céus esta voz: Tu és meu Filho amado; em ti me comprazo.
11Ut qui-abîc xyâb xcux li Dios toj sa' choxa. Quixye chi jo'ca'in: -Lâat li cualal k'axal rarôcat inban. Nasaho' inch'ôl âcuiq'uin, chan li Dios.
12Imediatamente o Espírito o impeliu para o deserto.
12Ut chirix a'in, li Jesús qui-ec'asîc lix ch'ôl xban li Santil Musik'ej re nak tâxic sa' li chaki ch'och' bar mâc'a' cui' cristian.
13E esteve no deserto quarenta dias sentado tentado por Satanás; estava entre as feras, e os anjos o serviam.
13Ca'c'âl cutan quicuan chak xjunes sa' li na'ajej a'an sa' xyânkeb li josk' aj xul. Ut chiru li ca'c'âl cutan a'an, li Jesús quiyale' râlenquil xban laj tza, aban inc'a' quixq'ue rib chi âlêc. Ut eb lix ángel li Dios que'cuulac chi c'anjelac chiru.
14Ora, depois que João foi entregue, veio Jesus para a Galiléia pregando o evangelho de Deus
14Ac cuan laj Juan laj Cubsihom Ha' sa' tz'alam nak cô li Jesús Galilea ut yô chixjulticanquil resil li colba-ib li naxq'ue li Dios.
15e dizendo: O tempo está cumprido, e é chegado o reino de Deus. Arrependei-vos, e crede no evangelho.
15Li Jesús quixye: -Xcuulac xk'ehil lix nimajcual xcuanquilal li Dios. Chiyot'ek' êch'ôl chejal êc'a'ux ut pâbomak li Santil Evangelio, chan li Jesús.
16E, andando junto do mar da Galiléia, viu a Simão, e a André, irmão de Simão, os quais lançavam a rede ao mar, pois eram pescadores.
16Ut nak coxnumek' li Jesús chire li palau cuan Galilea quixtau laj Simón rochben laj Andrés li rîtz'in. Yôqueb chixq'uebal lix yoy sa' li palau xban nak a'aneb aj chapol car.
17Disse-lhes Jesus: Vinde após mim, e eu farei que vos torneis pescadores de homens.
17Li Jesús quixye reheb, -Chinêtâke. Mâcua' chic caribc têbânu. Êras êrîtz'in ban chic têsic' re te'pâbânk, chan reheb.
18Então eles, deixando imediatamente as suas redes, o seguiram.
18Ut sa' junpât que'xcanab lix yoy ut que'xtâke li Jesús.
19E ele, passando um pouco adiante, viu Tiago, filho de Zebedeu, e João, seu irmão, que estavam no barco, consertando as redes,
19Junpât chic quibêc li Jesús nak coxtauheb li ralal laj Zebedeo. Laj Jacobo ut laj Juan xc'aba'eb. Cuanqueb sa' lix jucub. Yôqueb chixxitinquil lix yoy.
20e logo os chamou; eles, deixando seu pai Zebedeu no barco com os empregados, o seguiram.
20Li Jesús quixbokeb ut que'xcanab laj Zebedeo lix yucua'eb sa' li jucub rochbeneb lix môs. Ut que'xtâke li Jesús.
21Entraram em Cafarnaum; e, logo no sábado, indo ele � sinagoga, pôs-se a ensinar.
21Que'cuulac sa' li tenamit Capernaum. Sa' li hilobâl cutan, qui-oc li Jesús sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut qui-oc chixch'olobanquil xyâlal chiruheb li tenamit.
22E maravilhavam-se da sua doutrina, porque os ensinava como tendo autoridade, e não como os escribas.
22Neque'sach xch'ôleb li tenamit chirabinquil li c'a'ru naxye li Jesús xban nak quixc'ut xyâlal chiruheb chi cuan xcuanquil ut moco jo' ta que'xbânu laj tz'îb li neque'c'utuc lix chak'rab li Dios.
23Ora, estava na sinagoga um homem possesso dum espírito imundo, o qual gritou:
23Sa' li cab ch'utch'ûqueb cui' cuan jun li cuînk cuan mâus aj musik'ej riq'uin.
24Que temos nós contigo, Jesus, nazareno? Vieste destruir-nos? Bem sei quem és: o Santo de Deus.
24Li cuînk a'an quixjap re ut quixye: -¿C'a'ru tâcuaj kiq'uin, at Jesús aj Nazaret? ¿Ma chikasachbal xatchal? Ninnau anihat lâat. Lâat lix Santil Alal li Dios, chan.
25Mas Jesus o repreendeu, dizendo: Cala-te, e sai dele.
25Li Jesús quixk'us li mâus aj musik'ej ut quixye re: -Matchokin. Elen riq'uin li cuînk a'in, chan.
26Então o espírito imundo, convulsionando-o e clamando com grande voz, saiu dele.
26Ut li mâus aj musik'ej quixch'ikle chi cau li cuînk. Quixjap re chi cau ut qui-el riq'uin li cuînk.
27E todos se maravilharam a ponto de perguntarem entre si, dizendo: Que é isto? Uma nova doutrina com autoridade! Pois ele ordena aos espíritos imundos, e eles lhe obedecem!
27Quilaje'sach xch'ôl chixjunileb li tenamit ut que'xye chiribileb rib: -¿C'a'ru xyâlal a'in? ¿C'a'ru li ac' tijleb a'in? Li cuînk a'in cuan xcuanquil sa' xbêneb li mâus aj musik'ej ut li c'a'ru naxye, neque'xpâb.-
28E logo correu a sua fama por toda a região da Galiléia.
28Sa' junpât que'rabi resil sa' chixjunileb li tenamit xcuênt Galilea c'a'ru quixbânu li Jesús.
29Em seguida, saiu da sinagoga e foi a casa de Simão e André com Tiago e João.
29Nak que'el sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, li Jesús rochbeneb laj Jacobo ut laj Juan que'côeb sa' rochoch laj Simón ut laj Andrés.
30A sogra de Simão estava de cama com febre, e logo lhe falaram a respeito dela.
30Nak que'cuulac, ticto que'xye re li Jesús nak nim xyajel lix na' li rixakil laj Simón. Yocyo ut yô xtik.
31Então Jesus, chegando-se e tomando-a pela mão, a levantou; e a febre a deixou, e ela os servia.
31Tojo'nak li Jesús quijiloc riq'uin li yaj. Quixchap li ruk' ut quixcuaclesi. Sa' junpât quinume' lix tik ut qui-oc chi c'anjelac chiruheb.
32Sendo já tarde, tendo-se posto o sol, traziam-lhe todos os enfermos, e os endemoninhados;
32Sa' li ecuu a'an nak ac x-oc li sak'e, que'c'ame' chak riq'uin li Jesús nabaleb li yaj. Ut que'c'ame' ajcui' chak li cuan mâus aj musik'ej riq'uineb.
33e toda a cidade estava reunida � porta;
33Ut li q'uila tenamit que'chal ut que'xch'utub ribeb chire li cab cuan cui' li Jesús.
34e ele curou muitos doentes atacados de diversas moléstias, e expulsou muitos demônios; mas não permitia que os demônios falassem, porque o conheciam.
34Nabaleb li yaj que'q'uirtesîc xban li Jesús. Jalan jalânk xyajeleb li junjûnk. Ut li Jesús quirisiheb nabal chi mâus aj musik'ej riq'uineb. Li Jesús inc'a' quixcanabeb chi âtinac li mâus aj musik'ej xban nak eb a'an que'xnau nak a'an li Cristo.
35De madrugada, ainda bem escuro, levantou-se, saiu e foi a um lugar deserto, e ali orava.
35Cuulajak chic nak toj mâji' na-iq'ue' li cutan, li Jesús quicuacli ut qui-el sa' li tenamit. Ut cô xjunes chi tijoc sa' jun li na'ajej bar mâc'a' cui' cristian.
36Foram, pois, Simão e seus companheiros procurá-lo;
36A'ut laj Simón jo'queb ajcui' li rochben que'côeb chixsic'bal li Jesús.
37quando o encontraram, disseram-lhe: Todos te buscam.
37Nak coxe'xtau que'xye re, -Nabal li tenamit yôqueb chi sic'oc âcue, chanqueb.
38Respondeu-lhes Jesus: Vamos a outras partes, �s povoações vizinhas, para que eu pregue ali também; pois para isso é que vim.
38Aban li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -Tento nak toxic sa' eb li na'ajej li cuanqueb chi nach' re nak toxinch'olob ajcui' chak resil li colba-ib reheb xban nak a'an aj e nak xinchal, chan.
39Foi, então, por toda a Galiléia, pregando nas sinagogas deles e expulsando os demônios.
39Jo'can nak li Jesús quicuulac sa' eb li na'ajej cuan xcuênt Galilea. Yô chixjulticanquil lix yâlal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, ut quirisi li mâus aj musik'ej riq'uineb nabal chi cristian.
40E veio a ele um leproso que, de joelhos, lhe rogava, dizendo: Se quiseres, bem podes tornar-me limpo.
40Sa' jun li cutan jun li cuînk saklep rix quicuulac riq'uin li Jesús. Quixcuik'ib rib chiru ut quixtz'âma xtenk'anquil. Quixye re: -Lâin ninnau nak lâat naru tinâq'uirtesi, chan.
41Jesus, pois, compadecido dele, estendendo a mão, tocou-o e disse-lhe: Quero; sê limpo.
41Li Jesús quiril xtok'obâl ru li cuînk, li saklep rix. Quixye' li ruk' ut quixch'e' li cuînk. Quixye: -Nacuaj âq'uirtesinquil. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan.
42Imediatamente desapareceu dele a lepra e ficou limpo.
42Ut sa' junpât qui-el li saklep chirix ut quiq'uira. Mâc'a' chic xyajel quicana.
43E Jesus, advertindo-o secretamente, logo o despediu,
43Li Jesús quixchak'rabi chi us ut quixye re:
44dizendo-lhe: Olha, não digas nada a ninguém; mas vai, mostra-te ao sacerdote e oferece pela tua purificação o que Moisés determinou, para lhes servir de testemunho.
44-Abi li tinye âcue. Mâ ani aj e tâserak'i li xac'ul. Tîc tatxic riq'uin laj tij re nak a'an târil nak xatq'uira. Ut tâmayeja junak li xul jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés. Chabânu a'an chok' retalil chiruheb li tenamit nak xatq'uira, chan.Cô li cuînk ut quilajxserak'i reheb chixjunil chanru nak quiq'uira. Riq'uin a'an inc'a' chic naxq'ue rib na-oc li Jesús sa' eb li tenamit xban nak li q'uila tenamit yôqueb chixsic'bal li Jesús. Quicana ban sa' jun li na'ajej bar mâc'a' cui' nabal li cristian ut aran quilaje'cuulac riq'uin li neque'chal chak yalak bar.
45Ele, porém, saindo dali, começou a publicar o caso por toda parte e a divulgá-lo, de modo que Jesus já não podia entrar abertamente numa cidade, mas conservava-se fora em lugares desertos; e de todos os lados iam ter com ele.
45Cô li cuînk ut quilajxserak'i reheb chixjunil chanru nak quiq'uira. Riq'uin a'an inc'a' chic naxq'ue rib na-oc li Jesús sa' eb li tenamit xban nak li q'uila tenamit yôqueb chixsic'bal li Jesús. Quicana ban sa' jun li na'ajej bar mâc'a' cui' nabal li cristian ut aran quilaje'cuulac riq'uin li neque'chal chak yalak bar.