Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

Mark

15

1Logo de manhã tiveram conselho os principais sacerdotes com os anciãos, os escribas e todo o sinédrio; e maniatando a Jesus, o levaram e o entregaram a Pilatos.
1Nak quisakêu eb lix bênil aj tij que'xch'utub cui'chic rib riq'uineb laj c'amol be sa' rochoch li Dios, ut riq'uineb laj tz'îb ut riq'uin chixjunileb laj q'uehol na'leb ut que'xc'ûb chanru te'xbânu. Ut que'xc'am li Jesús chi bac'bo ut que'xk'axtesi sa' ruk' laj Pilato.
2Pilatos lhe perguntou: És tu o rei dos judeus? Respondeu-lhe Jesus: É como dizes.
2Laj Pilato quixye re li Jesús: -¿Ma lâat lix reyeb laj judío?- Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Yâl li xaye nak lâin.-
3e os principais dos sacerdotes o acusavam de muitas coisas.
3Ut eb lix bênil aj tij nabal li c'a'ak re ru yôqueb cui' chixjitbal.
4Tornou Pilatos a interrogá-lo, dizendo: Não respondes nada? Vê quantas acusações te fazem.
4Ut laj Pilato quixpatz' cui'chic re: -¿Ma inc'a' nacatchak'oc? ¿Ma inc'a' nacacuabi li jo' q'uial yôqueb chixyebal châcuix? chan laj Pilato re.
5Mas Jesus nada mais respondeu, de maneira que Pilatos se admirava.
5Aban li Jesús mâ jun âtin quixye re xcolbal rib ut riq'uin a'an quisach xch'ôl laj Pilato.
6Ora, por ocasião da festa costumava soltar-lhes um preso qualquer que eles pedissem.
6Rajlal chihab sa' li nink'e Pascua laj Pilato narach'ab jun li prêx, a' yâl bar cuan te'raj li tenamit.
7E havia um, chamado Barrabás, preso com outros sediciosos, os quais num motim haviam cometido um homicídio.
7Jun li cuînk aj Barrabás xc'aba' cuan sa' tz'alam rochbeneb lix comon xban li camsînc que'xbânu nak yôqueb chi pletic chirix li acuabej.
8E a multidão subiu e começou a pedir o que lhe costumava fazer.
8Ut que'chal li q'uila tenamit riq'uin laj Pilato chixtz'âmanquil chiru nak târach'ab junak prêx jo' c'aynakeb xbânunquil.
9Ao que Pilatos lhes perguntou: Quereis que vos solte o rei dos judeus?
9Laj Pilato quichak'oc ut quixye reheb: -¿Ma têraj nak tincuach'ab lix reyeb laj judío?-
10Pois ele sabia que por inveja os principais sacerdotes lho haviam entregado.
10Laj Pilato naxnau nak xban xcakaleb xch'ôl lix bênil aj tij nak que'xk'axtesi li Jesús sa' rakleb âtin.
11Mas os principais sacerdotes incitaram a multidão a pedir que lhes soltasse antes a Barrabás.
11Aban eb lix bênil aj tij que'xtacchi'i li q'uila tenamit re nak a' laj Barrabás li te'xtz'âma re nak tâach'abâk.
12E Pilatos, tornando a falar, perguntou-lhes: Que farei então daquele a quem chamais reis dos judeus?
12Ut laj Pilato quixpatz' cui'chic reheb: -¿C'a'ru nequeye? ¿C'a'ru têraj tinbânu riq'uin lix reyeb laj judío?-
13Novamente clamaram eles: Crucifica-o!
13Ut eb li q'uila tenamit que'xjap cui'chic re chixyebal: -¡Q'ue chiru cruz! chanqueb.
14Disse-lhes Pilatos: Mas que mal fez ele? Ao que eles clamaram ainda mais: Crucifica-o!
14A'ut laj Pilato quixpatz' cui'chic reheb: -¿C'a'ut? ¿C'a'ru tz'akal xmâc êre? chan. Ut eb a'an k'axal cui'chic cau que'xjap re chixyebal: -¡Q'ue chiru cruz!-
15Então Pilatos, querendo satisfazer a multidão, soltou-lhe Barrabás; e tendo mandado açoitar a Jesus, o entregou para ser crucificado.
15Ut laj Pilato târaj nak sahakeb sa' xch'ôl li tenamit riq'uin. Jo'can nak quirach'ab laj Barrabás chiruheb. Tojo'nak quixtakla xsac'bal li Jesús riq'uin tz'ûm ut quixk'axtesi sa' ruk'eb li soldado re nak te'xq'ue chiru cruz.
16Os soldados, pois, levaram-no para dentro, ao pátio, que é o pretório, e convocaram toda a coorte;
16Ut eb li soldado que'xc'am li Jesús sa' li pôpol ut que'xch'utub ribeb chixjunileb li soldado.
17vestiram-no de púrpura e puseram-lhe na cabeça uma coroa de espinhos que haviam tecido;
17Que'xq'ue jun caki ak' chirix li Jesús jo' neque'rocsi li rey. Ut que'xq'ue ajcui' jun tz'ulbil corona q'uix sa' xjolom.
18e começaram a saudá-lo: Salve, rei dos judeus!
18Tojo'nak que'oc chixjapbal reheb chixyebal: -Sahak taxak sa' âch'ôl, at xReyeb laj judío, chanqueb.
19Davam-lhe com uma cana na cabeça, cuspiam nele e, postos de joelhos, o adoravam.
19Ut yôqueb chixsaq'uinquil sa' xjolom riq'uin che'. Cuan que'chûban re ut cuan ajcui' que'xcuik'ib ribeb chiru re retz'unquil.
20Depois de o terem assim escarnecido, despiram-lhe a púrpura, e lhe puseram as vestes. Então o levaram para fora, a fim de o crucificarem.
20Ut nak ac que'xtacuasi, que'risi li caki ak' chirix ut que'xq'ue cui'chic li rak' chirix. Tojo'nak que'xc'am re te'xq'ue chiru cruz.
21E obrigaram certo Simão, cireneu, pai de Alexandre e de Rufo, que por ali passava, vindo do campo, a carregar-lhe a cruz.
21Jun li cuînk aj Simón xc'aba' yô chi châlc sa' c'alebâl. Cirene lix tenamit. Li cuînk a'an xyucua' laj Alejandro ut laj Rufo. Eb li soldado que'xmin ru laj Simón chixpakonquil lix cruz li Jesús.
22Levaram-no, pois, ao lugar do Gólgota, que quer dizer, lugar da Caveira.
22Que'xc'am li Jesús sa' li na'ajej Gólgota xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye: Xna'aj Xbakel Xjolom Camenak.
23E ofereciam-lhe vinho misturado com mirra; mas ele não o tomou.
23Ut que'xq'ue vino re li Jesús yubil riq'uin c'ahil ban re xc'osbal li raylal aban li Jesús inc'a' quiruc'.
24Então o crucificaram, e repartiram entre si as vestes dele, lançando sortes sobre elas para ver o que cada um levaria.
24Tojo'nak que'xq'ue chiru cruz. Ut eb li soldado que'bûlic chirix li rak' re rilbal ani na tâêchanînk re li junjûnk.
25E era a hora terceira quando o crucificaram.
25Belêb ôr re ek'ela que'xq'ue li Jesús chiru cruz.
26Por cima dele estava escrito o título da sua acusação: O REI DOS JUDEUS.
26Sa' xbên li cruz que'xq'ue jun retalil c'a'ut nak que'xcamsi ut naxye: A'an a'in lix reyeb laj judío.
27Também, com ele, crucificaram dois salteadores, um � sua direita, e outro � esquerda.
27Ut cuib laj êlk' que'q'uehe' chiru cruz rochben, jun sa' xnim uk' ut jun sa' xtz'e.
28[E cumpriu-se a escritura que diz: E com os malfeitores foi contado.]
28Jo'can nak quitz'akloc ru li naxye sa' li Santil Hu: A'an quiq'uehe' sa' ajl sa' xyânkeb laj mâc. (Isa. 53:12)
29E os que iam passando blasfemavam dele, meneando a cabeça e dizendo: Ah! tu que destróis o santuário e em três dias o reedificas.
29Ut eb li tenamit nak que'nume' aran que'xhob li Jesús. Que'rec'asi xjolomeb ut que'xye: -Lâat pe' xatjuc'uc raj re rochoch li Dios, ut yal chiru oxib cutan raj xayîb cui'chic.
30salva-te a ti mesmo, descendo da cruz.
30Col âcuib anakcuan ut cuben chak chiru li cruz, chanqueb.
31De igual modo também os principais sacerdotes, com os escribas, escarnecendo-o, diziam entre si: A outros salvou; a si mesmo não pode salvar;
31Jo'can ajcui' que'xbânu eb li xbênil aj tij. Que'xhob li Jesús nak que'xye chi ribileb rib rochbeneb laj tz'îb: -Jalan chic xcoleb ut a'an inc'a' naru naxcol rib xjunes.
32desça agora da cruz o Cristo, o rei de Israel, para que vejamos e creiamos, Também os que com ele foram crucificados o injuriavam.
32Chicubek chak chiru li cruz anakcuan li Cristo lix Reyeb laj judío re nak takil ut takapâb, chanqueb. Ut eb li que'q'uehe' chiru cruz rochben que'xhob ajcui' li Jesús.
33E, chegada a hora sexta, houve trevas sobre a terra, até a hora nona.
33Tuktu li cua'leb nak quik'ojyîno' sa' chixjunil li ruchich'och' ut oxib ôr re ecuu quicutano' cui'chic.
34E, � hora nona, bradou Jesus em alta voz: Eloí, Eloí, lamá, sabactani? que, traduzido, é: Deus meu, Deus meu, por que me desamparaste?
34Ut sa' li ôr a'an li Jesús quiâtinac chi cau ut quixye: -Eloi, Eloi, ¿lama sabactani?- Chi jalbil ru naraj naxye, "At inDios, at inDios, ¿c'a'ut nak xinâcanab injunes?"
35Alguns dos que ali estavam, ouvindo isso, diziam: Eis que chama por Elias.
35Nak li cuanqueb aran que'rabi li râtin, cuan li que'xye: -Abihomak, yô chixbokbal li profeta Elías,- chanqueb.
36Correu um deles, ensopou uma esponja em vinagre e, pondo-a numa cana, dava-lhe de beber, dizendo: Deixai, vejamos se Elias virá tirá-lo.
36Ut jun sa' xyânkeb côo sa' ânil ut coxtz'a chak jun li esponja sa' vinagre ut quixtaksi sa' ru'uj jun che' re xq'uebal chi ruc' li Jesús ut quixye: -Kilak cuan ma tâchâlk na laj Elías chixcubsinquil, chan.
37Mas Jesus, dando um grande brado, expirou.
37A'ut li Jesús quixjap re chi cau ut qui-el xch'ôl.
38Então o véu do santuário se rasgou em dois, de alto a baixo.
38Ut lix t'icrul li rochoch li Dios quik'iche', ut lix pejelal quiticla chak takec' ut toj tak'a coxrake'. Ca' jachal qui-el.
39Ora, o centurião, que estava defronte dele, vendo-o assim expirar, disse: Verdadeiramente este homem era filho de Deus.
39Jun li capitán aj Roma cuan aran xakxo chiru li Jesús. Nak quiril chanru nak quicam, li capitán quixye: -Yâl nak li cuînk a'in tz'akal Ralal li Dios.-
40Também ali estavam algumas mulheres olhando de longe, entre elas Maria Madalena, Maria, mãe de Tiago o Menor e de José, e Salomé;
40Cuanqueb ajcui' ixk yôqueb chi iloc chi najt. Sa' xyânkeb a'an cuan lix María aj Magdala, lix Salomé ut lix María xna'eb laj José ut laj Jacobo li îtz'inbej.
41as quais o seguiam e o serviam quando ele estava na Galiléia; e muitas outras que tinham subido com ele a Jerusalém.
41Eb li ixk a'in, a'an li que'tâken re li Jesús nak toj cuan chak Galilea ut que'c'anjelac chiru. Ut cuanqueb nabal chic li ixk cuotz que'cuulac Jerusalén rochben li Jesús.
42Ao cair da tarde, como era o dia da preparação, isto é, a véspera do sábado,
42Nak ac oc re li k'ojyîn, ac nach'oc chak re li hilobâl cutan. Yôqueb chixcauresinquil ribeb re li hilobâl cutan.
43José de Arimatéia, ilustre membro do sinédrio, que também esperava o reino de Deus, cobrando ânimo foi Pilatos e pediu o corpo de Jesus.
43Quicuan jun li cuînk aj José xc'aba' Arimatea xtenamit. A'an jun xnimal ru cuînk sa' xyânkeb li neque'tz'iloc âtin ut yô chixyo'oninquil lix nimal xcuanquil li Dios. Inc'a' quixucuac laj José nak quicuulac chixtz'âmanquil chiru laj Pilato nak a'an tâmukuk re lix tz'ejcual li Jesús.
44Admirou-se Pilatos de que já tivesse morrido; e chamando o centurião, perguntou-lhe se, de fato, havia morrido.
44Laj Pilato quisach xch'ôl chirabinquil nak ac xcam li Jesús. Ut quixtakla xbokbal li capitán ut quixpatz' re: -¿Ma yâl nak ac xcam li Jesús? chan re.
45E, depois que o soube do centurião, cedeu o cadáver a José;
45Li capitán quixye re nak ac xcam. Tojo'nak laj Pilato quixye re laj José nak naru tixc'am.
46o qual, tendo comprado um pano de linho, tirou da cruz o corpo, envolveu-o no pano e o depositou num sepulcro aberto em rocha; e rolou uma pedra para a porta do sepulcro.
46Ut laj José quixlok' jun châbil t'icr lino. Quixcubsi chak li camenak chiru li cruz ut quixlan sa' li châbil t'icr. Ut quixq'ue sa' jun muklebâl yîbanbil sa' jun sakônac. Ut quixbalk'usi jun nimla pec chire li muklebâl.Ut lix María aj Magdala ut lix María xna' laj José que'ril bar quixmuk.
47E Maria Madalena e Maria, mãe de José, observavam onde fora posto.
47Ut lix María aj Magdala ut lix María xna' laj José que'ril bar quixmuk.