1Naquela hora chegaram-se a Jesus os discípulos e perguntaram: Quem é o maior no reino dos céus?
1Sa' li cutan a'an que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: -¿Ani li k'axal nim xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios?-
2Jesus, chamando uma criança, colocou-a no meio deles,
2Ut li Jesús quixbok jun li ch'ina al riq'uin ut quixxakab chiruheb.
3e disse: Em verdade vos digo que se não vos converterdes e não vos fizerdes como crianças, de modo algum entrareis no reino dos céus.
3Ut quixye reheb: -Relic chi yâl tinye êre cui inc'a' têjal êna'leb ut cui inc'a' k'unak êch'ôl jo' li ch'ina al a'in, inc'a' tex-oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.
4Portanto, quem se tornar humilde como esta criança, esse é o maior no reino dos céus.
4Jo'can nak li ani narec'a nak mâc'a' xcuanquil jo' li ch'ina al a'in, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.
5E qualquer que receber em meu nome uma criança tal como esta, a mim me recebe.
5Ut li ani tâc'uluk re junak ch'ina al jo' a'in sa' inc'aba' chanchan ajcui' nak lâin xinixc'ul.
6Mas qualquer que fizer tropeçar um destes pequeninos que creem em mim, melhor lhe fora que se lhe pendurasse ao pescoço uma pedra de moinho, e se submergisse na profundeza do mar.
6Ut li ani tâpo'ok xch'ôleb li toj k'uneb xch'ôl li neque'pâban cue, k'axal raj us chok' re a'an nak tâcutek' sa' xchamal li palau chi bac'bo junak nimla pec chixcux.
7Ai do mundo, por causa dos tropeços! pois é inevitável que venham; mas ai do homem por quem o tropeço vier!
7Tok'ob ruheb li cuanqueb sa' ruchich'och' xban nak cuan c'a' re ru napo'oc re lix ch'ôleb. Ac ch'olch'o nak cuan li c'a'ru napo'oc ch'ôlej. Abanan raylal châlel sa' xbên li ani tâyo'obânk re li c'a' re ru tâpo'ok ch'ôlej.
8Se, pois, a tua mão ou o teu pé te fizer tropeçar, corta-o, lança-o de ti; melhor te é entrar na vida aleijado, ou coxo, do que, tendo duas mãos ou dois pés, ser lançado no fogo eterno.
8Cui lâ cuok malaj ut lâ cuuk' tâq'uehok âcue chixbânunquil li c'a'ru inc'a' us, us raj cui tâyoc' ut tâtz'ek. K'axal us chok' âcue nak cuânk lâ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' lâ cuok ut lâ cuuk' chiru nak tatxic chi cuib lâ cuok chi cuib lâ cuuk' sa' li xbalba bar cui' inc'a' tâchupk li xam.
9E, se teu olho te fizer tropeçar, arranca-o, e lança-o de ti; melhor te é entrar na vida com um só olho, do que tendo dois olhos, ser lançado no inferno de fogo.
9Cui li xnak' âcuu tâq'uehok âcue chixbânunquil li inc'a' us, us raj cui tâcuisi ut tâtz'ek. K'axal us nak tâcuânk lâ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' li xnak' âcuu chiru nak tatxic riq'uin cuib li xnak' âcuu sa' li xam re li xbalba.
10Vede, não desprezeis a nenhum destes pequeninos; pois eu vos digo que os seus anjos nos céus sempre vêm a face de meu Pai, que está nos céus.
10Lâin ninye êre cheq'uehak retal mêtz'ektâna junak reheb li k'uneb xch'ôl sa' lix pâbâl xban nak eb a'an c'ac'alenbileb xbaneb li ángel, li cuanqueb riq'uin lin Yucua' cuan sa' choxa.
11[Porque o Filho do homem veio salvar o que se havia perdido.]
11Lâin li C'ajolbej quinc'ulun arin sa' ruchich'och' chixcolbaleb li sachenakeb sa' li mâc.
12Que vos parece? Se alguém tiver cem ovelhas, e uma delas se extraviar, não deixará as noventa e nove nos montes para ir buscar a que se extraviou?
12¿C'a'ru nequec'oxla lâex chirix li na'leb a'in li oc cue xyebal êre? Cuan ta junak li cuînk cuan o'c'âlak xcarner ut cui tâsachk junak reheb, ¿ma inc'a' raj tixcanabeb li belêlaju ro'c'âl chic ut tâxic chiruheb li tzûl chixsic'bal li jun li xsach?
13E, se acontecer achá-la, em verdade vos digo que maior prazer tem por esta do que pelas noventa e nove que não se extraviaram.
13Relic chi yâl tinye êre nak tixtau chak li sachenak, k'axal tâsahok' sa' xch'ôl riq'uin li jun a'an chiruheb li belêlaju ro'c'âl li inc'a' que'sach.
14Assim também não é da vontade de vosso Pai que está nos céus, que venha a perecer um só destes pequeninos.
14Jo'can ajcui' lê Yucua' cuan sa' choxa inc'a' naraj nak tâsachk junak reheb li toj k'uneb xch'ôl sa' lix pâbâl.
15Ora, se teu irmão pecar, vai, e repreende-o entre ti e ele só; se te ouvir, terás ganho teu irmão;
15Cui junak lâ cuech aj pâbanelil tâmâcobk châcuu, ayu riq'uin ut nak cuânkex êjunes, tâch'olob chiru lix mâc. Ut cui târabi li xna'leb li tâq'ue, lâat xatenk'a lâ cuech aj pâbanelil re nak tixc'am rib sa' usilal âcuiq'uin.
16mas se não te ouvir, leva ainda contigo um ou dois, para que pela boca de duas ou três testemunhas toda palavra seja confirmada.
16Cui ut inc'a' naraj nacatrabi, c'am jun malaj cuib li hermân âcuochben re nak riq'uin li râtin cuib oxib chi testigo, tâch'olâk ru chixjunil li âtin.
17Se recusar ouvi-los, dize-o � igreja; e, se também recusar ouvir a igreja, considera-o como gentio e publicano.
17Ut cui inc'a' naraj târabiheb a'an, tâye re li iglesia re nak li hermân te'xch'olob xyâlal chiru. Ut cui inc'a' ajcui' naraj abînc chiruheb a'an, a'an chic tâcuânk chêru jo' chanchan li mâcua'ak aj pâbanel ut chanchanak laj titz'ol toj li inc'a' us neque'xbânu.
18Em verdade vos digo: Tudo quanto ligardes na terra será ligado no céu; e tudo quanto desligardes na terra será desligado no céu.
18Relic chi yâl tinye êre nak chixjunil li c'a'ru têc'ûb ru sa' xyâlal sa' ruchich'och', li Dios tixc'ûb ajcui' ru sa' choxa. Li c'a'ru têye us arin sa' ruchich'och', li Dios tixye ajcui' nak us. Ut li c'a'ru têye inc'a' us, li Dios tixye ajcui' nak inc'a' us.
19Ainda vos digo mais: Se dois de vós na terra concordarem acerca de qualquer coisa que pedirem, isso lhes será feito por meu Pai, que está nos céus.
19Tinye êre cui cuan cuibak sa' êyânk te'xc'ûb ru sa' cuibal chirix c'a'ru te'tijok cui', ut te'xtz'âma chiru lin Yucua' cuan sa' choxa, li c'a'ru te'xtz'âma tâq'uehek' reheb.
20Pois onde se acham dois ou três reunidos em meu nome, aí estou eu no meio deles.
20Yalak bar cuânkeb cuib oxib ch'utch'ûkeb sa' inc'aba', aran ajcui' cuânkin lâin sa' xyânkeb a'an, chan li Jesús.
21Então Pedro, aproximando-se dele, lhe perguntou: Senhor, até quantas vezes pecará meu irmão contra mim, e eu hei de perdoar? Até sete?
21Ut laj Pedro quiâtinac ut quixye re li Jesús: -Kâcua', ¿jarub sut târûk tincuy xmâc li tâmâcobk chicuu? ¿Ma tento nak cuukub sut tincuy xmâc?-
22Respondeu-lhe Jesus: Não te digo que até sete; mas até setenta vezes sete.
22Ut li Jesús quixye re: -Inc'a' ninye âcue nak ca'aj cui' cuukub sut tâcuy xmâc. Tinye ban âcue nak tâcuy xmâc cuukub sut chi lajêtk xcâc'âl sut, chan.
23Por isso o reino dos céus é comparado a um rei que quis tomar contas a seus servos;
23Lix nimajcual cuanquilal li Dios tinjuntak'êta riq'uin jun li rey quixbir rix lix c'aseb laj c'anjel chiru.
24e, tendo começado a tomá-las, foi-lhe apresentado um que lhe devia dez mil talentos;
24Nak quixtiquib xbirbal rix lix c'aseb, quic'ame' chak chiru li rey jun li cuînk lajêb mil chi tumin lix c'as.
25mas não tendo ele com que pagar, ordenou seu senhor que fossem vendidos, ele, sua mulher, seus filhos, e tudo o que tinha, e que se pagasse a dívida.
25Ut xban nak mâc'a' c'a'ru cuan re li cuînk a'an re tixtoj cui' lix c'as, jo'can nak li rey quixtakla xc'ayinquil a'an rech xxiquic li rixakil, ut li ralal xc'ajol ut chixjunil li c'a'ru cuan re, re xtojbal lix c'as.
26Então aquele servo, prostrando-se, o reverenciava, dizendo: Senhor, tem paciência comigo, que tudo te pagarei.
26Ut laj c'anjel a'an quixcuik'ib rib chiru li rey ut quixpatz' xcuybal chiru ut quixye re: -Kâcua', chinâcuy cuan chic ca'ch'inak, ut lâin tintoj chixjunil lin c'as châcuu.-
27O senhor daquele servo, pois, movido de compaixão, soltou-o, e perdoou-lhe a dívida.
27Ut li rey quiril xtok'obâl ru laj c'anjel chiru. Quirach'ab ut quixsach li retalil lix c'as.
28Saindo, porém, aquele servo, encontrou um dos seus conservos, que lhe devia cem denários; e, segurando-o, o sufocava, dizendo: Paga o que me deves.
28Ut nak qui-el chak laj c'anjel riq'uin li rey, quixc'ul jun li rech aj c'anjelil cuan junmay chi tumin lix c'as riq'uin li cuînk a'an. Ut laj c'anjel, li quicuye' xmâc, quixchap chi xcux li jun li cuan xc'as riq'uin ut qui-oc chixyatz'bal ut quixye re: -Toj lâ c'as, chan.
29Então o seu companheiro, caindo-lhe aos pés, rogava-lhe, dizendo: Tem paciência comigo, que te pagarei.
29Ut li rech aj c'anjelil quixcuik'ib rib chiru, quixpatz' xcuybal ut quixye re: -Chinâcuy cuan chic ca'ch'inak ut lâin tintoj ajcui' chixjunil lin c'as, chan re.
30Ele, porém, não quis; antes foi encerrá-lo na prisão, até que pagasse a dívida.
30Abanan li jun inc'a' quiraj xcuybal xmâc. Cô ban ut coxq'ue chak sa' tz'alam toj retal quixtoj rix lix c'as.
31Vendo, pois, os seus conservos o que acontecera, contristaram-se grandemente, e foram revelar tudo isso ao seu senhor.
31Nak eb li rech aj c'anjelil que'ril li c'a'ru quixbânu, c'ajo' nak que'raho' sa' xch'ôl. Ut que'chal cole'xch'olob chiru li rey chixjunil li c'a'ru quic'ulman.
32Então o seu senhor, chamando-o á sua presença, disse-lhe: Servo malvado, perdoei-te toda aquela dívida, porque me suplicaste;
32Tojo'nak quiboke' cui'chic laj c'anjel li quicuye' xmâc xban li rey. Ut li rey quixye re: -At tz'ekbêtal aj c'anjel, chixjunil lâ c'as xinsach retalil xban nak xapatz' âcuybal chicuu.
33não devias tu também ter compaixão do teu companheiro, assim como eu tive compaixão de ti?
33¿Ma inc'a' raj xru xatok'oba ru lâ cuech aj c'anjelil jo' nak xintok'oba âcuu lâin? chan.
34E, indignado, o seu senhor o entregou aos verdugos, até que pagasse tudo o que lhe devia.
34C'ajo' nak quipo' li rey ut quixk'axtesi sa' ruk'eb laj ilol tz'alam toj retal quixtoj chixjunil lix c'as.Ut jo'ca'in ajcui' tixbânu êre lâex lin Yucua' cuan sa' choxa cui inc'a' têcuy xmâqueb lê ras êrîtz'in chi anchal êch'ôl chêjunjûnkalex, chan li Jesús.
35Assim vos fará meu Pai celestial, se de coração não perdoardes, cada um a seu irmão.
35Ut jo'ca'in ajcui' tixbânu êre lâex lin Yucua' cuan sa' choxa cui inc'a' têcuy xmâqueb lê ras êrîtz'in chi anchal êch'ôl chêjunjûnkalex, chan li Jesús.