Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

Matthew

20

1Porque o reino dos céus é semelhante a um homem, proprietário, que saiu de madrugada a contratar trabalhadores para a sua vinha.
1Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li yucua'bej cuan sa' xjun cablal. Qui-el chak toj ek'ela chixsic'baleb aj c'anjel re te'c'anjelak sa' li racuîmk.
2Ajustou com os trabalhadores o salário de um denário por dia, e mandou-os para a sua vinha.
2Ut que'xsume c'anjelac chiru chi jun denario li cutan xtojbaleb. Ut quixtaklaheb sa' li racuîmk chi c'anjelac.
3Cerca da hora terceira saiu, e viu que estavam outros, ociosos, na praça,
3Ut nak qui-el cui'chic sa' belêb ôr, cuan cui'chic quixtauheb chak sa' c'ayil yal yôqueb chixbaybal rib.
4e disse-lhes: Ide também vós para a vinha, e dar-vos-ei o que for justo. E eles foram.
4Ut quixye reheb: -¿Ma inc'a' xeraj c'anjelac sa' li cuacuîmk ut texintoj chi tz'akal? chan reheb. Ut eb a'an côeb chi c'anjelac.
5Outra vez saiu, cerca da hora sexta e da nona, e fez o mesmo.
5Ca' sut chic cô xsic'baleb xtz'akobeb lix môs. Cô cua'leb ut cô cui'chic sa' oxib ôr.
6Igualmente, cerca da hora undécima, saiu e achou outros que lá estavam, e perguntou-lhes: Por que estais aqui ociosos o dia todo?
6Ut nak tânach'ok ôb ôr, cô cui'chic. Ut cuan cui'chic quixtauheb yôqueb chixbaybal rib. Ut quixye reheb: -¿C'a'ut nak yôquex chixnumsinquil lê cutan arin chi mâc'a' lê trabaj? chan reheb.
7Responderam-lhe eles: Porque ninguém nos contratou. Disse- lhes ele: Ide também vós para a vinha.
7Que'chak'oc li cuînk ut que'xye re: -Xban nak mâ ani naq'uehoc kac'anjel.- Ut li patrón quixye reheb: -¿Ma inc'a' xeraj c'anjelac lâex sa' li cuacuîmk? chan reheb.
8Ao anoitecer, disse o senhor da vinha ao seu mordomo: Chama os trabalhadores, e paga-lhes o salário, começando pelos últimos até os primeiros.
8Ut nak qui-ecuu, li patrón quixye re lix mertôm: -Bokeb laj c'anjel ut tâtojeb. Li tâtojeb xbên cua, a'aneb li toje' xe'oc, ut nak ac xatrake' xtojbaleb a'an, tojo'nak tâtojeb li xe'oc ek'ela.-
9Chegando, pois, os que tinham ido cerca da hora undécima, receberam um denário cada um.
9Ut nak que'chal, jun denario que'toje' cui' li junjûnk li que'oc chi c'anjelac sa' ôb ôr.
10Vindo, então, os primeiros, pensaram que haviam de receber mais; mas do mesmo modo receberam um denário cada um.
10Ut que'toje' ajcui' li que'oc ek'ela. Sa' xch'ôleb a'an nak terto raj te'xc'ul chiru li que'oc ecuu. Abanan jun denario ajcui' que'xc'ul li junjûnk.
11E ao recebê-lo, murmuravam contra o proprietário, dizendo:
11Ut nak ac xe'xc'ul li tumin, que'oc chixcuech'bal li patrón.
12Estes últimos trabalharam somente uma hora, e os igualastes a nós, que suportamos a fadiga do dia inteiro e o forte calor.
12Ut que'xye: -Eb a'in li xe'oc mokon jun ôr ajcui' xe'c'anjelac. Ut juntak'êt lix tojbaleb xaq'ue riq'uin li xkac'ul lâo. Ut lâo xoc'anjelac chiru chixjunil li cutan ut xkacuy xtikcual li sak'e ut juntak'êt xoâtoj riq'uineb li jun ch'ôl chic li toj xe'oc ecuu.-
13Mas ele, respondendo, disse a um deles: Amigo, não te faço injustiça; não ajustaste comigo um denário?
13Ut quichak'oc li patrón ut quixye re jun reheb li que'oc xbên cua: -At cuamîg, lâin xatintoj chi tz'akal. ¿Ma inc'a' ta bi' xasume c'anjelac chi jun denario li cutan?
14Toma o que é teu, e vai-te; eu quero dar a este último tanto como a ti.
14C'am lâ tojbal ut ayu. Li jo' nimal xinq'ue âcue lâat, a'an ajcui' tinq'ue reheb li xe'oc mokon.
15Não me é lícito fazer o que quero do que é meu? Ou é mau o teu olho porque eu sou bom?
15¿Ma inc'a' ta bi' lâin yal cue sa' xbên li c'a'ru cue? ¿C'a'ut nak nacatcakalin? ¿Ma xban nak châbilin lâin riq'uineb? chan li patrón.
16Assim os últimos serão primeiros, e os primeiros serão últimos.
16Jo'can nak nabaleb li cuanqueb xcuanquil anakcuan te'canâk chi mâc'a'ak xcuanquil mokon. Ut li mâc'a'eb xcuanquileb anakcuan, te'q'uehek' xcuanquileb mokon. Nabaleb li bokbileb, abanan inc'a' q'uiheb li te'xtau ru lix yâlal.
17Estando Jesus para subir a Jerusalém, chamou � parte os doze e no caminho lhes disse:
17Ut nak yô chi xic Jerusalén, li Jesús quirisiheb xjunes lix tzolom cablaju ut quixye reheb:
18Eis que subimos a Jerusalém, e o Filho do homem será entregue aos principais sacerdotes e aos escribas, e eles o condenarão � morte,
18-Q'uehomak retal li c'a'ru tâc'ulmânk. Anakcuan yôco chi xic Jerusalén bar cui' tink'axtesîk lâin li C'ajolbej sa' ruk'eb li xbênil aj tij jo' ajcui' sa' ruk'eb laj tz'îb. Eb a'an te'xteneb câmc sa' inbên.
19e o entregarão aos gentios para que dele escarneçam, e o açoitem e crucifiquem; e ao terceiro dia ressuscitará.
19Ut tine'xk'axtesi sa' ruk'eb li mâcua'eb aj judío. Ut eb a'an tine'xhob, tine'xsac', ut tine'xcamsi chiru cruz. Abanan sa' rox li cutan tincuaclîk cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak, chan li Jesús.
20Aproximou-se dele, então, a mãe dos filhos de Zebedeu, com seus filhos, ajoelhando-se e fazendo-lhe um pedido.
20Laj Jacobo ut laj Juan, a'aneb li ralal laj Zebedeo. Que'cuulac riq'uin li Jesús rochben lix na'eb. Ut li na'bej quixcuik'ib rib chiru li Jesús chixtz'âmanquil jun usilal chiru.
21Perguntou-lhe Jesus: Que queres? Ela lhe respondeu: Concede que estes meus dois filhos se sentem, um � tua direita e outro � tua esquerda, no teu reino.
21Li Jesús quixye re: -¿C'a'ru tâcuaj tinbânu âcue?- Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: -Ye nak eb lin yum a'in te'c'ojlâk châc'atk sa' lâ nimajcual cuanquilal, jun sa' lâ nim ut jun sa' lâ tz'e, chan.
22Jesus, porém, replicou: Não sabeis o que pedis; podeis beber o cálice que eu estou para beber? Responderam-lhe: Podemos.
22Ut li Jesús quixye re: -Inc'a' nequenau xyâlal li c'a'ru yôquex chixtz'âmanquil. ¿Ma têcuy xc'ulbal li raylal li oc cue chixc'ulbal lâin? ¿Ma têcuy xnumsinquil li rahobtesîc li tinc'ul lâin?- Eb a'an que'xye: -Takacuy, chanqueb.
23Então lhes disse: O meu cálice certamente haveis de beber; mas o sentar-se � minha direita e � minha esquerda, não me pertence concedê-lo; mas isso é para aqueles para quem está preparado por meu Pai.
23Ut li Jesús quixye reheb: -Yâl ajcui' nak lâex têc'ul li raylal jo' li tinc'ul lâin. Ut têcuy xnumsinquil li rahobtesîc jo' li tincuy xnumsinquil lâin. Abanan li na'ajej sa' lin nim ut sa' lin tz'e mâcua' lâin tinq'uehok re li na'ajej a'an xban nak ac ch'olch'o chiru lin yucua' ani aj e tixq'ue li na'ajej a'an, chan li Jesús reheb.
24E ouvindo isso os dez, indignaram-se contra os dois irmãos.
24Ut nak que'rabi li lajêb chic lix tzolom li Jesús li c'a'ru que'xtz'âma li rîtz'ineb rib, que'po' riq'uineb.
25Jesus, pois, chamou-os para junto de si e lhes disse: Sabeis que os governadores dos gentios os dominam, e os seus grandes exercem autoridades sobre eles.
25Ut li Jesús quixbokeb riq'uin ut quixye reheb: -Lâex nequenau nak li neque'taklan sa' li ruchich'och' neque'numta sa' xbêneb li tenamit. Li nînkeb xcuanquil, a'aneb li neque'taklan.
26Não será assim entre vós; antes, qualquer que entre vós quiser tornar-se grande, será esse o que vos sirva;
26Abanan mâcua' jo'can têbânu lâex. Li ani târaj cuânk xcuanquil sa' êyânk, tento nak tixcubsi rib ut tâc'anjelak chêru.
27e qualquer que entre vós quiser ser o primeiro, será vosso servo;
27Ut li ani naraj nimâk xcuanquil sa' êyânk, tento nak tixcubsi rib ut tâc'anjelak chêru.
28assim como o Filho do homem não veio para ser servido, mas para servir, e para dar a sua vida em resgate de muitos.
28Lâin li C'ajolbej. Abanan inc'a' xinchal re nak te'xc'anjela cuu. Xinchal ban re tinc'anjelak chiruheb chixjunil ut re xq'uebal lin yu'am re xtojbal rix lix mâqueb chixjunileb.-
29Saindo eles de Jericó, seguiu-o uma grande multidão;
29Nak yôqueb chi êlc Jericó, nabaleb li tenamit que'tâken re li Jesús.
30e eis que dois cegos, sentados junto do caminho, ouvindo que Jesus passava, clamaram, dizendo: Senhor, Filho de Davi, tem compaixão de nós.
30Ut cuanqueb cuibeb li mutz' chunchûqueb chire li be. Nak que'rabi nak yô chi châlc li Jesús, que'xjap re chixyebal: -Kâcua', Ralalat xc'ajol laj David. ¡Chacuuxtâna taxak ku!-
31E a multidão os repreendeu, para que se calassem; eles, porém, clamaram ainda mais alto, dizendo: Senhor, Filho de Davi, tem compaixão de nós.
31Ut eb li tenamit que'xch'ilaheb ut que'xye reheb nak inc'a' te'chokînk. A'ut eb a'an k'axal cui'chic cau que'xjap re chixyebal: -¡Kâcua', ralalat xc'ajol laj David, chacuuxtâna taxak ku!-
32E Jesus, parando, chamou-os e perguntou: Que quereis que vos faça?
32Quixakli li Jesús, quixbokeb ut quixye reheb: -¿C'a'ru têraj tinbânu êre? chan reheb.
33Disseram-lhe eles: Senhor, que se nos abram os olhos.
33Ut eb li mutz' que'xye: -Kâcua', takaj tâilok li xnak' ku.-Ut li Jesús quiril xtok'obâleb ru, quixch'e' li xnak' ruheb. Ut sa' junpât que'iloc li ruheb ut que'xtâke li Jesús.
34E Jesus, movido de compaixão, tocou-lhes os olhos, e imediatamente recuperaram a vista, e o seguiram.
34Ut li Jesús quiril xtok'obâleb ru, quixch'e' li xnak' ruheb. Ut sa' junpât que'iloc li ruheb ut que'xtâke li Jesús.