Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

Matthew

26

1E havendo Jesus concluído todas estas palavras, disse aos seus discípulos:
1Ut nak quirake' li Jesús chixyebal chixjunil li âtin a'in, quixye reheb lix tzolom:
2Sabeis que daqui a dois dias é a páscoa; e o Filho do homem será entregue para ser crucificado.
2-Lâex nequenau nak cuib cutan chic mâ nacuulac xk'ehil li pascua re xnink'einquil chanru nak que'cole' ut que'el laj Israel sa' li tenamit Egipto. Ut lâin li C'ajolbej tink'axtesîk re nak tinq'uehek' chiru cruz.
3Então os principais sacerdotes e os anciãos do povo se reuniram no pátio da casa do sumo sacerdote, o qual se chamava Caifás;
3Ut eb lix bênil aj tij ut eb laj tz'îb ut eb li neque'c'amoc be sa' xyânkeb laj judío que'xch'utub ribeb chiru nebâl re li rochoch lix yucua'ileb laj tij, Caifás xc'aba'.
4e deliberaram como prender Jesus a traição, e o matar.
4Ut que'xc'ûb ribeb re nak te'xchap li Jesús ut re nak te'xyo'ob âtin chirix re xcamsinquil.
5Mas diziam: Não durante a festa, para que não haja tumulto entre o povo.
5Ut que'xye chiribileb rib: -Inc'a' takachap li Jesús nak yôk li nink'e xban nak te'pok' li tenamit sa' kabên ut te'oc chi pletic kiq'uin, chanqueb.
6Estando Jesus em Betânia, em casa de Simão, o leproso,
6Li Jesús cuan aran Betania sa' rochoch laj Simón li saklep rix.
7aproximou-se dele uma mulher que trazia um vaso de alabastro cheio de bálsamo precioso, e lho derramou sobre a cabeça, estando ele reclinado � mesa.
7Chunchu sa' mêx nak quicuulac jun li ixk. Cuan jun ch'ina mêt yîbanbil riq'uin li tertôquil pec alabastro xc'aba'. Cuan li sununquil ban chi sa', k'axal terto xtz'ak. Li ixk quixq'ue li ban sa' xjolom li Jesús.
8Quando os discípulos viram isso, indignaram-se, e disseram: Para que este disperdício?
8Nak que'ril a'an, eb lix tzolom que'josk'o' ut que'xye chi ribileb rib: -¿C'a'ut nak xsach li sununquil ban a'in chi mâc'a' rajbal?
9Pois este bálsamo podia ser vendido por muito dinheiro, que se daria aos pobres.
9Xru raj xc'ayiman chi k'axal terto xtz'ak ut xkajeq'ui raj li tumin reheb li neba', chanqueb.
10Jesus, porém, percebendo isso, disse-lhes: Por que molestais esta mulher? pois praticou uma boa ação para comigo.
10Li Jesús quixnau li c'a'ru yôqueb chixyebal ut quixye reheb: -¿C'a'ut nak yôquex chixch'i'ch'i'inquil li ixk a'in? Canabomak xcuech'inquil xban nak us li xbânu cue.
11Porquanto os pobres sempre os tendes convosco; a mim, porém, nem sempre me tendes.
11Li neba' junelic cuânkeb sa' êyânk. Abanan lâin moco cuânkin ta chi junelic êriq'uin.
12Ora, derramando ela este bálsamo sobre o meu corpo, fê-lo a fim de preparar-me para a minha sepultura.
12Li ixk a'in us li xbânu cue nak xq'ue li sununquil ban sa' inbên. Mâji' nincam abanan ac xinixban re lin mukbal.
13Em verdade vos digo que onde quer que for pregado em todo o mundo este evangelho, também o que ela fez será contado para memória sua.
13Relic chi yâl tinye êre yalak bar tâyemânk resil li colba-ib sa' chixjunil li ruchich'och', tâyemânk ajcui' resil li c'a'ru xbânu cue li ixk a'in re xjulticanquil a'an, chan.
14Então um dos doze, chamado Judas Iscariotes, foi ter com os principais sacerdotes,
14Ut laj Judas Iscariote, jun reheb li cablaju chi xtzolom li Jesús, cô riq'uineb lix bênil aj tij.
15e disse: Que me quereis dar, e eu vo-lo entregarei? E eles lhe pesaram trinta moedas de prata.
15Ut quixye reheb: -¿Jo' nimal têq'ue cue cui tink'axtesi li Jesús êre? chan reheb. Ut eb a'an que'xc'ûb nak te'xq'ue lajêb xca'c'âl chi tumin plata re.
16E desde então buscava ele oportunidade para o entregar.
16Ut chalen sa' li cutan a'an, laj Judas yô chixsic'bal jok'e tixq'ue rib re nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb.
17Ora, no primeiro dia dos pães ázimos, vieram os discípulos a Jesus, e perguntaram: Onde queres que façamos os preparativos para comeres a páscoa?
17Sa' li xbên cutan re li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua chi mâc'a' xch'amal, que'chal lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: -¿Bar tâcuaj takacauresi chak li na'ajej re tâtzaca cui' li mayejanbil xul? chanqueb.
18Respondeu ele: Ide � cidade a um certo homem, e dizei-lhe: O Mestre diz: O meu tempo está próximo; em tua casa celebrarei a páscoa com os meus discípulos.
18Ut li Jesús quixye reheb: -Ayukex sa' li tenamit riq'uin li cuînk li xinye êre, ut têye re, "Chan laj tzolonel nak cuulac re xk'ehil lix camic. Târaj xnumsinquil li nink'e Pascua sa' lâ cuochoch rochbeneb lix tzolom," cha'kex re li cuînk.
19E os discípulos fizeram como Jesus lhes ordenara, e prepararam a páscoa.
19Ut eb lix tzolom que'xbânu jo' que'yehe' reheb xban li Jesús ut aran que'xcauresi li nink'e.
20Ao anoitecer reclinou-se � mesa com os doze discípulos;
20Ut nak qui-ecuu sa' li cutan a'an, quic'ojla li Jesús sa' mêx rochbeneb lix cablaju chi tzolom.
21e, enquanto comiam, disse: Em verdade vos digo que um de vós me trairá.
21Ut nak yôqueb chi cua'ac, li Jesús quixye reheb: -Relic chi yâl tinye êre nak jun êre lâex tâk'axtesînk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan.
22E eles, profundamente contristados, começaram cada um a perguntar-lhe: Porventura sou eu, Senhor?
22Ut mâc'a' jo' nak que'raho' sa' xch'ôleb. Ut chi xjunjûnkaleb que'xpatz' re: -¿Ma lâin ta bi' tink'axtesînk âcue, Kâcua'?-
23Respondeu ele: O que mete comigo a mão no prato, esse me trairá.
23Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -Li tâk'axtesînk cue, a'an li tixtz'a xcaxlan cua sa' li sec' li tintz'a cui' li cue lâin.
24Em verdade o Filho do homem vai, conforme está escrito a seu respeito; mas ai daquele por quem o Filho do homem é traido! bom seria para esse homem se não houvera nascido.
24Relic chi yâl lâin li C'ajolbej tincamsîk jo' tz'îbanbil retalil chicuix sa' li Santil Hu. Abanan raylal cuan sa' xbên li cuînk a'an li tâk'axtesînk cue. K'axal us raj chok' re li cuînk a'an nak inc'a' raj quiyo'la, chan li Jesús.
25Também Judas, que o traía, perguntou: Porventura sou eu, Rabí? Respondeu-lhe Jesus: Tu o disseste.
25Tojo'nak quichak'oc laj Judas li tâk'axtesînk re ut quixye: -¿Malaj ut lâin li yôcat chinyebal, at tzolonel? Ut li Jesús quixye re: -Lâat xaye âcuib.
26Enquanto comiam, Jesus tomou o pão e, abençoando-o, o partiu e o deu aos discípulos, dizendo: Tomai, comei; isto é o meu corpo.
26Ut nak yôqueb chi cua'ac, li Jesús quixchap li caxlan cua. Quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi, tojo'nak quixjeq'ui reheb lix tzolom. Ut quixye reheb: -C'ulumak, cua'omak. A'an a'in lin tz'ejcual.-
27E tomando um cálice, rendeu graças e deu-lho, dizendo: Bebei dele todos;
27Ut quixchap ajcui' li sec' re uc'ac ut quixbantioxi chiru li Dios ut quixq'ue reheb ut quixye reheb: -Uc'umak li cuan sa' li sec' a'in chêjunilex,
28pois isto é o meu sangue, o sangue do pacto, o qual é derramado por muitos para remissão dos pecados.
28xban nak a'an a'in lin quiq'uel li tâhoyek' re nak tâcuyek' xmâqueb nabal chi tenamit. Ut a'an tâxakabânk xcuanquil li Ac' Contrato.
29Mas digo-vos que desde agora não mais beberei deste fruto da videira até aquele dia em que convosco o beba novo, no reino de meu Pai.
29Relic chi yâl tinye êre nak chalen anakcuan inc'a' chic tincuuc' lix ya'al ru li uva toj nak tâcuulak xk'ehil nak tincuuc' cui'chic cuochbenex sa' lix nimajcual cuanquilal lin Yucua', chan li Jesús.
30E tendo cantado um hino, saíram para o Monte das Oliveiras.
30Nak ac xe'rake' xbichanquil jun li bich re xlok'oninquil li Dios, que'côeb sa' li tzûl Olivos.
31Então Jesus lhes disse: Todos vós esta noite vos escandalizareis de mim; pois está escrito: Ferirei o pastor, e as ovelhas do rebanho se dispersarão.
31Ut li Jesús quixye reheb: -Chêjunilex lâex tâch'inâk lê ch'ôl sa' inc'aba' lâin ut tinêcanab injunes chiru li k'ojyîn a'in jo' tz'îbanbil retalil sa' li Santil Hu: Tincanab chi camsîc laj ilol reheb li carner ut eb li carner te'xcha'cha'i ribeb. (Zac. 13:7)
32Todavia, depois que eu ressurgir, irei adiante de vós para a Galiléia.
32Ut nak acak xincuacli cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak lâin xbên cua tinxic chêru lâex aran Galilea, chan li Jesús.
33Mas Pedro, respondendo, disse-lhe: Ainda que todos se escandalizem de ti, eu nunca me escandalizarei.
33Ut laj Pedro quichak'oc ut quixye: -Usta chixjunileb tate'xcanab, abanan lâin inc'a' tatincanab, chan.
34Disse-lhe Jesus: Em verdade te digo que esta noite, antes que o galo cante três vezes me negarás.
34Ut li Jesús quixye re: -Relic chi yâl yôquin chixyebal âcue nak chiru li k'ojyîn a'in toj mâji' nayâbac laj tzo' xul nak lâat ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu.-
35Respondeu-lhe Pedro: Ainda que me seja necessário morrer contigo, de modo algum te negarei. E o mesmo disseram todos os discípulos.
35Ut laj Pedro quixye cui'chic: -Mâ jok'e tinye nak inc'a' ninnau âcuu, usta tine'xcamsi âcuochben, chan. Ut jo'can ajcui' que'xye chixjunileb lix tzolom.
36Então foi Jesus com eles a um lugar chamado Getsêmane, e disse aos discípulos: Sentai-vos aqui, enquanto eu vou ali orar.
36Li Jesús quicuulac rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej Getsemaní. Ut quixye reheb lix tzolom: -C'ojlankex cuan arin roybeninquil nak tinxic chi tijoc toj le', chan.
37E levando consigo Pedro e os dois filhos de Zebedeu, começou a entristecer-se e a angustiar-se.
37Ut quixc'am chirix laj Pedro jo'queb ajcui' li cuib chi ralal laj Zebedeo. Ut li Jesús qui-oc chi rahoc sa' xch'ôl ut c'ajo' nak tâyot'ek' xch'ôl.
38Então lhes disse: A minha alma está triste até a morte; ficai aqui e vigiai comigo.
38Ut quixye reheb: -Cuan jun raylal sa' inch'ôl ut yô chinyot'bal. Inc'a' chic nincuy nak nacuec'a. Canâkex arin ut yo'lenkex cuochben, chan.
39E adiantando-se um pouco, prostrou-se com o rosto em terra e orou, dizendo: Meu Pai, se é possível, passa de mim este cálice; todavia, não seja como eu quero, mas como tu queres.
39Ut quibêc chic ca'ch'in li Jesús ut quixhupub rib sa' ch'och' ut quitijoc. Ut quixye: -At inYucua', cui ta naxq'ue rib, inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in. Abanan chi-uxmânk li c'a'ru nacacuaj lâat ut mâcua' li nacuaj lâin.-
40Voltando para os discípulos, achou-os dormindo; e disse a Pedro: Assim nem uma hora pudestes vigiar comigo?
40Ut nak quisuk'i riq'uineb lix tzolom, quixtauheb chi cuârc. Ut quixye re laj Pedro: -¿Ma toj yôquex chi cuârc? ¿Ma inc'a' xru xexyo'lec jun ôrak cuochben?
41Vigiai e orai, para que não entreis em tentação; o espírito, na verdade, está pronto, mas a carne é fraca.
41Chexyo'lek ut chextijok re nak inc'a' têq'ue êrib chi âlêc. Lâex nequeraj raj xbânunquil li us, abanan êjunes inc'a' texrûk, chan.
42Retirando-se mais uma vez, orou, dizendo: Pai meu, se este cálice não pode passar sem que eu o beba, faça-se a tua vontade.
42Ut li Jesús cô cui'chic xca' sut chi tijoc ut quixye: -At inYucua', cui ta naxq'ue rib nak inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in, abanan chi-uxmânk li c'a'ru nacacuaj lâat.-
43E, voltando outra vez, achou-os dormindo, porque seus olhos estavam carregados.
43Ut nak quisuk'i cui'chic li Jesús, quixtauheb cui'chic chi cuârc lix tzolom xban nak mâ ca'ch'in lix cuaraheb.
44Deixando-os novamente, foi orar terceira vez, repetindo as mesmas palavras.
44Quixcanabeb ut cô cui'chic chi tijoc rox sut ut jo'can cui'chic quixtz'âma chiru li Dios.
45Então voltou para os discípulos e disse-lhes: Dormi agora e descansai. Eis que é chegada a hora, e o Filho do homem está sendo entregue nas mãos dos pecadores.
45Tojo'nak quichal cui'chic riq'uineb lix tzolom ut quixye reheb: -¿Ma toj yôquex chi cuârc? Tz'akalak li hilânc xebânu. Ac xtau xk'ehil nak lâin li C'ajolbej tink'axtesîk sa' ruk'eb laj mâc.
46Levantai-vos, vamo-nos; eis que é chegado aquele que me trai.
46Cuaclinkex anakcuan, yo'keb; cue' chak li tâk'axtesînk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan.
47E estando ele ainda a falar, eis que veio Judas, um dos doze, e com ele grande multidão com espadas e varapaus, vinda da parte dos principais sacerdotes e dos anciãos do povo.
47Toj yô ajcui' chi âtinac li Jesús nak cox-êlk laj Judas. A'an jun reheb li cablaju. Nabal que'chal rochben taklanbileb chak xbaneb li xbênil aj tij ut xbaneb laj c'amol be sa' xyânkeb laj judío. Cuanqueb xch'îch' ut cuanqueb xche'.
48Ora, o que o traía lhes havia dado um sinal, dizendo: Aquele que eu beijar, esse é: prendei-o.
48Li tâk'axtesînk re ac xc'ûb chak rib riq'uineb c'a'ru li retalil li tixc'ut. Quixye reheb: -Li ani tincuutz' ru, a'an li têchap.-
49E logo, aproximando-se de Jesus disse: Salve, Rabi. E o beijou.
49Ut laj Judas cô chi junpât riq'uin li Jesús ut quixye re: -¿Chan xacuil, at tzolonel?- ut quirutz' ru.
50Jesus, porém, lhe disse: Amigo, a que vieste? Nisto, aproximando-se eles, lançaram mão de Jesus, e o prenderam.
50Ut li Jesús quixye re: -Cuamîg, ¿c'a'ru âcuajom arin?- Tojo'nak que'nach'oc riq'uin li Jesús ut que'xchap.
51E eis que um dos que estavam com Jesus, estendendo a mão, puxou da espada e, ferindo o servo do sumo sacerdote, cortou-lhe uma orelha.
51Ut jun reheb li rochben li Jesús quirisi chak lix ch'îch' ut quixch'ot lix xic lix môs li xbênil aj tij.
52Então Jesus lhe disse: Mete a tua espada no seu lugar; porque todos os que lançarem mão da espada, � espada morrerão.
52Tojo'nak quiyehe' re xban li Jesús: -Q'ue lâ ch'îch' sa' lix na'aj xban nak chixjunileb li neque'pletic riq'uin ch'îch', riq'uin ch'îch' ajcui' te'osok'.
53Ou pensas tu que eu não poderia rogar a meu Pai, e que ele não me mandaria agora mesmo mais de doze legiões de anjos?
53¿Ma inc'a' nacanau nak naru tintz'âma chiru lin Yucua' ut a'an tixtakla raj chak anakcuan anakcuan q'uila ok'ob chi ángel chincolbal?
54Como, pois, se cumpririam as Escrituras, que dizem que assim convém que aconteça?
54Abanan cui tixtakla raj chak eb li ángel, ¿chan raj ru nak tâtz'aklok ru li tz'îbanbil sa' li Santil Hu, li naxye nak jo'ca'in tento tâc'ulmânk? chan li Jesús.
55Disse Jesus � multidão naquela hora: Saístes com espadas e varapaus para me prender, como a um salteador? Todos os dias estava eu sentado no templo ensinando, e não me prendestes.
55Ut sa' li hônal a'an li Jesús quixye reheb li q'uila tenamit, -¿Ma lâin ta bi' aj êlk' nak xexchal chinchapbal riq'uin che' ut riq'uin ch'îch'? Rajlal cutan ninc'ojla sa' êyânk chêtzolbal sa' li rochoch li Dios ut inc'a' quinêchap aran.
56Mas tudo isso aconteceu para que se cumprissem as Escrituras dos profetas. Então todos os discípulos, deixando-o fugiram.
56Abanan chixjunil a'in x-uxman re nak tâtz'aklok ru li Santil Hu tz'îbanbil xbaneb li profeta. Tojo'nak que'êlelic chixjunileb lix tzolom ut que'xcanab xjunes li Jesús.
57Aqueles que prenderam a Jesus levaram-no � presença do sumo sacerdote Caifás, onde os escribas e os anciãos estavam reunidos.
57Ut li Jesús quic'ame' riq'uin laj Caifás, lix yucua'ileb laj tij. Aran ch'utch'ûqueb laj tz'îb ut eb li neque'c'amoc be sa' xyânkeb laj judío.
58E Pedro o seguia de longe até o pátio do sumo sacerdote; e entrando, sentou-se entre os guardas, para ver o fim.
58Ut laj Pedro chi najt yô chak chixtâkenquil li Jesús ut quicuulac toj chi ru'uj nebâl sa' rochoch lix yucua'ileb laj tij. Qui-oc aran ut quic'ojla sa' xyânkeb laj c'ac'alenel re nak târil c'a'ru tâcanâk cui'.
59Ora, os principais sacerdotes e todo o sinédrio buscavam falso testemunho contra Jesus, para poderem entregá-lo � morte;
59Ut eb li xbênil aj tij ut eb li neque'c'amoc be sa' xyânkeb laj judío ut chixjunileb li neque'tz'iloc âtin yôqueb chixsic'bal chanru nak te'xyo'ob junak âtin chirix li Jesús re nak târûk te'xk'axtesi chi camsîc.
60e não achavam, apesar de se apresentarem muitas testemunhas falsas. Mas por fim compareceram duas,
60Abanan inc'a' que'xtau usta nabal chi testigo aj tic'ti'eb cuanqueb aran. Toj que'cuulac cuib chic li testigo aj tic'ti'eb, tojo'nak que'xtau chanru te'xjit cui'.
61e disseram: Este disse: Posso destruir o santuário de Deus, e reedificá-lo em três dias.
61Li cuib a'an que'xye: -Jo'ca'in quixye li cuînk a'in, "Lâin târûk tinjuc' li rochoch li Dios ut chiru oxib cutan tinyîb cui'chic", chan.
62Levantou-se então o sumo sacerdote e perguntou-lhe: Nada respondes? Que é que estes depõem contra ti?
62Ut quixakli lix yucua'ileb laj tij ut quixye re li Jesús: -¿C'a'ru nacaye lâat? ¿Ma mâc'a' nacaye chirix li yôqueb chixyebal châcuix?-
63Jesus, porém, guardava silêncio. E o sumo sacerdote disse- lhe: Conjuro-te pelo Deus vivo que nos digas se tu és o Cristo, o Filho do Deus.
63Ut li Jesús mâ jun li âtin quixye. Ut li xyucua'ileb aj tij quixye cui'chic re: -Sa' xc'aba' li yo'yôquil Dios tâye ke cui lâat li Cristo, li Ralal li Dios.-
64Repondeu-lhe Jesus: É como disseste; contudo vos digo que vereis em breve o Filho do homem assentado � direita do Poder, e vindo sobre as nuvens do céu.
64Ut li Jesús quixye re: -Yâl li xaye lâat. Ut tinye ajcui' êre nak chalen anakcuan tinêril lâin li C'ajolbej nak c'ojc'ôkin sa' xnim uk' li nimajcual Dios ut tinêril ajcui' nak yôkin chak chi châlc cui'chic sa' li chok sa' choxa, chan.
65Então o sumo sacerdote rasgou as suas vestes, dizendo: Blasfemou; para que precisamos ainda de testemunhas? Eis que agora acabais de ouvir a sua blasfêmia.
65Nak quirabi a'an, li xyucua'ileb laj tij quixpej li rak' xban xjosk'il ut quixye: -A'an xjuntak'êta rib riq'uin li Dios. ¿C'a' chic ru aj e nak toj te'xye ke c'a'ru lix mâc? Ac xerabi nak xjuntak'êta rib riq'uin li Dios.
66Que vos parece? Responderam eles: É réu de morte.
66¿C'a'ru nequeye? ¿Ma cuan xmâc malaj inc'a'? chan. Ut que'chak'oc ut que'xye: -Cuan xmâc ut xc'ulub nak tâcamsîk.-
67Então uns lhe cuspiram no rosto e lhe deram socos;
67Tojo'nak cuan que'chûban re sa' ru. Ut cuan que'sac'oc re ut cuan que'pak'len re chi ruk'eb.
68e outros o esbofetearam, dizendo: Profetiza-nos, ó Cristo, quem foi que te bateu?
68Ut que'xye re: -At Cristo, ye ke ani xsac'oc âcue, chanqueb.
69Ora, Pedro estava sentado fora, no pátio; e aproximou-se dele uma criada, que disse: Tu também estavas com Jesus, o galileu.
69Laj Pedro cuan chirix cab c'ojc'o chi ru'uj nebâl. Quicuulac jun li ixk, xmôs li xyucua'ileb laj tij. Quixye re laj Pedro: -Lâat jun reheb li xe'ochbenin re li Jesús aj Galilea.-
70Mas ele negou diante de todos, dizendo: Não sei o que dizes.
70Laj Pedro quitic'ti'ic chiruheb chixjunileb ut quixye: -Lâin inc'a' ninnau ru ani nacaye, chan.
71E saindo ele para o vestíbulo, outra criada o viu, e disse aos que ali estavam: Este também estava com Jesus, o nazareno.
71Ut jun chic li ixk qui-iloc re nak yô chi êlc chire li cab. Ut quixye reheb li cuanqueb aran: -Li cuînk a'in, a'an jun qui-ochbenin re li Jesús aj Nazaret.
72E ele negou outra vez, e com juramento: Não conheço tal homem.
72Ut laj Pedro quitic'ti'ic cui'chic xca' cua. Quixpatz' xc'aba' li Dios ut quixye: -Inc'a' ninnau ru li cuînk a'an, chan.
73E daí a pouco, aproximando-se os que ali estavam, disseram a Pedro: Certamente tu também és um deles pois a tua fala te denuncia.
73Ut junpâtak chican, li cuanqueb aran que'jiloc riq'uin laj Pedro ut que'xye re: -Relic chi yâl nak lâat xcomoneb xban nak lâ cuâtinobâl nac'utuc re nak lâat aj Galilea.-
74Então começou ele a praguejar e a jurar, dizendo: Não conheço esse homem. E imediatamente o galo cantou.
74Ut laj Pedro qui-oc chi majecuânc ut quixye riq'uin juramento: -Inc'a' ninnau ru li cuînk a'an, chan. Ut sa' ajcui' li hônal a'an quiyâbac laj tzo' xul.Ut sa' junpât quinak sa' xch'ôl laj Pedro li âtin li quiyehe' re xban li Jesús, "Nak toj mâji' nayâbac laj tzo' xul, lâat ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu." Ut laj Pedro mâ c'ajo' nak quiyot'e' xch'ôl. Qui-el chirix cab ut c'ajo' nak quiyâbac.
75E Pedro lembrou-se do que dissera Jesus: Antes que o galo cante, três vezes me negarás. E, saindo dali, chorou amargamente.
75Ut sa' junpât quinak sa' xch'ôl laj Pedro li âtin li quiyehe' re xban li Jesús, "Nak toj mâji' nayâbac laj tzo' xul, lâat ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu." Ut laj Pedro mâ c'ajo' nak quiyot'e' xch'ôl. Qui-el chirix cab ut c'ajo' nak quiyâbac.