1Digo a verdade em Cristo, não minto, dando testemunho comigo a minha consciência no Espírito Santo,
1Yôquin chixyebal lix yâlal xban nak ninpâb li Jesucristo. Inc'a' nintic'ti'ic. Nacuec'a sa' lin ch'ôl nak yâl li ninye ut li Santil Musik'ej nac'utuc chicuu nak yâl.
2que tenho grande tristeza e incessante dor no meu coração.
2Ra nacuec'a ut nayot'e' inch'ôl xban nak eb laj judío lin tenamit inc'a' neque'raj xpâbanquil li Cristo.
3Porque eu mesmo desejaria ser separado de Cristo, por amor de meus irmãos, que são meus parentes segundo a carne;
3Tinq'ue raj cuib chi tz'ektânâc ut chi isîc riq'uin li Cristo cui ta riq'uin a'an târûk tebintenk'a re te'colek'.
4os quais são israelitas, de quem é a adoção, e a glória, e os pactos, e a promulgação da lei, e o culto, e as promessas;
4A'an eb li ralal xc'ajol laj Israel. Li Dios quixsiq'ueb ru ut quixc'uleb chok' ralal xc'ajol, ut quixc'ut lix lok'al chiruheb retalil nak cuan riq'uineb. Quixbânu li contrato riq'uineb ut quixq'ue lix chak'rab reheb. Quic'ute' chiruheb chanru te'xlok'oni li Dios sa' xyâlal ut cuan c'a' re ru quixyechi'i li Dios reheb.
5de quem são os patriarcas; e de quem descende o Cristo segundo a carne, o qual é sobre todas as coisas, Deus bendito eternamente. Amém.
5A'aneb li ralal xc'ajol li kaxe'tônil yucua' laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Ut sa' xyânkeb a'an quiyo'la li Cristo nak quitz'ejcualo' ut quic'ulun sa' ruchich'och'. Lok'oninbil taxak chi junelic li Cristo li k'axal nim xcuanquil sa' xbêneb chixjunileb. Jo'can taxak.
6Não que a palavra de Deus haja falhado. Porque nem todos os que são de Israel são israelitas;
6Li Dios quixq'ue li quixyechi'i reheb laj Israel. Aban moco chixjunileb ta que'xc'ul li yechi'inbil xban li Dios xban nak moco chixjunileb ta tz'akaleb aj Israel. Aban inc'a' ninye nak li Dios inc'a' quixq'ue li quixyechi'i reheb laj Israel.
7nem por serem descendência de Abraão são todos filhos; mas: Em Isaque será chamada a tua descendência.
7Cuanqueb li ralal xc'ajol laj Abraham inc'a' que'xc'ul li quixyechi'i li Dios xban nak mâcua'eb a'an li ralal xc'ajol li yechi'inbil re laj Abraham najter xban li Dios nak quixye re: Sa' xc'aba' laj Isaac te'cuânk lâ cualal âc'ajol li xinyechi'i âcue. (Gén. 21:9-12)
8Isto é, não são os filhos da carne que são filhos de Deus; mas os filhos da promessa são contados como descendência.
8A'in naraj naxye nak moco chixjunileb ta li ralal xc'ajol laj Abraham sic'bileb ru xban li Dios. Ca'aj cui' li yechi'inbil re xban li Dios, a'aneb li tz'akal ralal xc'ajol li Dios.
9Porque a palavra da promessa é esta: Por este tempo virei, e Sara terá um filho.
9A'an a'in li quixyechi'i li Dios re laj Abraham nak quixye re: Nak tolinêlk sa' li chihab jun chic, lix Sara cuânk chic lix c'ula'al têlom. (Gén. 18:10)
10E não somente isso, mas também a Rebeca, que havia concebido de um, de Isaque, nosso pai
10Lix Rebeca quicuan cuib lix coc'al ut junaj lix yucua'eb. Lix yucua'eb a'an, a'an laj Isaac li kaxe'tônil yucua'.
11(pois não tendo os gêmeos ainda nascido, nem tendo praticado bem ou mal, para que o propósito de Deus segundo a eleição permanecesse firme, não por causa das obras, mas por aquele que chama),
11Toj mâji' neque'yo'la lix coc'al lix Rebeca nak quisiq'ue' ru li jun xban li Dios. Moco riq'uin ta lix yehom xbânuhom nak quisiq'ue' ru xban nak mâji' neque'xbânu li us chi moco li inc'a' us. Riq'uin a'an nakanau nak li Dios inc'a' naxsic' ru junak riq'uin lix yehom xbânuhom. Naxsic' ban ru jo' naraj a'an.
12foi-lhe dito: O maior servirá o menor.
12Li Dios quiâtinac riq'uin lix Rebeca ut quixye re nak li asbej tâc'anjelak chiru li îtz'inbej.
13Como está escrito: Amei a Jacó, e aborreci a Esaú.
13Tz'îbanbil sa' li Santil Hu li râtin li Dios li quixye: Lâin xinsic' ru laj Jacob, ut laj Esaú xintz'ektâna. (Mal. 1:2)
14Que diremos, pois? Há injustiça da parte de Deus? De modo nenhum.
14¿C'a'ru takaye chirix a'an? ¿Ma takaye nak mâcua' tîquilal li naxbânu li Dios? Mâ jok'e takaye chi jo'can.
15Porque diz a Moisés: Terei misericórdia de quem me aprouver ter misericordia, e terei compaixão de quem me aprouver ter compaixão.
15Inc'a' naru takaye a'an xban nak a'in li quixye li Dios re laj Moisés: Lâin tincuil xtok'obâleb ru li ani nacuaj xtok'obanquil ru, ut tincuuxtâna ajcui' ru li ani nacuaj ruxtânanquil ru. (Ex. 33:19)
16Assim, pois, isto não depende do que quer, nem do que corre, mas de Deus que usa de misericórdia.
16Li sic'bil ruheb moco sic'bileb ta ru xban nak jo'can neque'raj eb a'an chi moco riq'uin ta xyehom xbânuhomeb. Yal riq'uin ban xnimal ruxtân li Dios nak sic'bil ruheb.
17Pois diz a Escritura a Faraó: Para isto mesmo te levantei: para em ti mostrar o meu poder, e para que seja anunciado o meu nome em toda a terra.
17Jo'ca'in nak tz'îbanbil sa' li Santil Hu li âtin li quixye li Dios re laj faraón: Xatinxakab chok' xreyeb laj Egipto re nak tâc'utûnk lin cuanquilal âban. Chi jo'can tâyemânk cuesilal yalak bar sa' chixjunil li ruchich'och'. (Ex. 9:16)
18Portanto, tem misericórdia de quem quer, e a quem quer endurece.
18Jo'can nak li Dios naril xtok'obâl ru li ani naraj xtok'obanquil ru ut naxcacuubresi xch'ôl li ani naraj xcacuubresinquil xch'ôl sa' li mâusilal.
19Dir-me-ás então. Por que se queixa ele ainda? Pois, quem resiste � sua vontade?
19Mâre nacaye chi jo'ca'in, Cui li Dios naxcacuubresi xch'ôl junak sa' li mâusilal, ¿chanru nak li Dios tixye nak cuan xmâc junak? Cui jo'can naraj li Dios, ¿ani târûk tâpo'ok ru li c'a'ru naraj li Dios? mâre chancat.
20Mas, ó homem, quem és tu, que a Deus replicas? Porventura a coisa formada dirá ao que a formou: Por que me fizeste assim?
20Aban lâin tinye âcue, ¿anihat lâat nak tâcuech'i rix li c'a'ru naxbânu li Dios? Junak li cuc inc'a' târûk tixye re laj pac'ol re, ¿C'a'ut nak xinâyîb chi jo'ca'in?
21Ou não tem o oleiro poder sobre o barro, para da mesma massa fazer um vaso para uso honroso e outro para uso desonroso?
21A' yal re laj pac'onel chanru nak tixyîb li tixpac'. Cui naraj naru tixyîb cuib chi uc'al riq'uin junaj chi seb. Naru tixpac' junak sec' châbil, sic'bil ru lix c'anjel, ut li jun chic mâre re tâc'anjelak re yalak c'a'ru.
22E que direis, se Deus, querendo mostrar a sua ira, e dar a conhecer o seu poder, suportou com muita paciência os vasos da ira, preparados para a perdição;
22Chanchan a'an li naxbânu li Dios. A'an yal re c'a'ru tixbânu. Xc'ulubeb raj li cuanqueb sa' ruchich'och' li rakba âtin ut li câmc. Li Dios quixc'ut raj lix josk'il ut lix cuanquilal. Abanan k'axal nim xcuyum sa' xbêneb.
23para que também desse a conhecer as riquezas da sua glória nos vasos de misericórdia, que de antemão preparou para a glória,
23Ut riq'uin lix nimal rusilal quiruxtâna ku ut quixc'ut chiku lix lok'al. Junxil sic'bil chak ku xban re nak totz'akônk sa' lix lok'al.
24os quais somos nós, a quem também chamou, não só dentre os judeus, mas também dentre os gentios?
24Lâo sic'bil ku xban li Dios. Cuan sic'bileb chak ru sa' xyânkeb laj judío ut cuan sic'bileb chak ru sa' xyânkeb li mâcua'eb aj judío.
25Como diz ele também em Oséias: Chamarei meu povo ao que não era meu povo; e amada � que não era amada.
25Jo'ca'in quixye li Dios jo' tz'îbanbil sa' li Santil Hu xban laj Oseas: Tâcuulak xk'ehil nak lâin tinye "cualal inc'ajol" reheb li mâcua'eb cualal inc'ajol. Eb a'an inc'a' sic'bileb chak ru inban. Anakcuan tinye reheb: "rarôquex inban". (Ose. 2:23)
26E sucederá que no lugar em que lhes foi dito: Vós não sois meu povo; aí serão chamados filhos do Deus vivo.
26Ut sa' li na'ajej bar quiyehe' cui' reheb: "Lâex mâcua'ex cualal inc'ajol", aran ajcui' tâyehek' reheb: "Lâex tz'akal ralal xc'ajol li yo'yôquil Dios". (Ose. 1:10)
27Também Isaías exclama acerca de Israel: Ainda que o número dos filhos de Israel seja como a areia do mar, o remanescente é que será salvo.
27Jo'ca'in quixye laj Isaías chirixeb laj Israel: Usta nabaleb li ralal xc'ajol laj Israel jo' xq'uial li samaib chire li palau, aban moco q'uiheb ta li te'colek'.
28Porque o Senhor executará a sua palavra sobre a terra, consumando-a e abreviando-a.
28Xban nak li Kâcua' chi sêb târakok âtin chi tz'akal sa' xbêneb li ralal xc'ajol laj Israel. (Isa. 10:22-23)
29E como antes dissera Isaías: Se o Senhor dos Exércitos não nos tivesse deixado descendência, teríamos sido feitos como Sodoma, e seríamos semelhantes a Gomorra.
29Quixye ajcui' laj Isaías chi jo'ca'in: Cui ta inc'a' quixcanab kalal kac'ajol nak quixsach ru li katenamit li Kâcua' Dios, li k'axal nim xcuanquil, jo' raj li Sodoma ut li Gomorra nak co-oso'. (Isa. 1:9)
30Que diremos pois? Que os gentios, que não buscavam a justiça, alcançaram a justiça, mas a justiça que vem da fé.
30A'an a'in xyâlal li yôco chixyebal: Eb li mâcua'eb aj judío inc'a' yôqueb chixsic'bal li tîquil ch'ôlej riq'uin xbânunquil li naxye li chak'rab, ut xban nak que'pâban, que'tîcobresîc xch'ôleb.
31Mas Israel, buscando a lei da justiça, não atingiu esta lei.
31Ut eb laj judío yôqueb chixsic'bal li tîquil ch'ôlej riq'uin xbânunquil li naxye li chak'rab, aban inc'a' que'xtau.
32Por que? Porque não a buscavam pela fé, mas como que pelas obras; e tropeçaram na pedra de tropeço;
32¿C'a'ut nak inc'a' que'xtau? Xban nak moco yôqueb ta chixsic'bal li tîquil ch'ôlej riq'uin xpâbanquil li Cristo. Que'xsic' ban li tîquilal riq'uin xbânunquil li naxye li chak'rab. Ut xban a'an, chanchan que'xtich rib chiru jun li pec. Ut li pec a'an retalil li Cristo. Ut li neque'xtich rib chiru, a'an li neque'tz'ektânan re li Cristo.Tz'îbanbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios: Q'uehomak retal xban nak lâin tinq'ue jun li pec aran Sión. Nabaleb li tenamit te'xtich rokeb chiru ut te't'anek'. Abanan li ani tâpâbânk re a'an, inc'a' târahok' xch'ôl mokon xban nak tixc'ul li c'a'ru yechi'inbil re xban li Dios. (Isa. 28:16)
33como está escrito: Eis que eu ponho em Sião uma pedra de tropeço; e uma rocha de escândalo; e quem nela crer não será confundido.
33Tz'îbanbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios: Q'uehomak retal xban nak lâin tinq'ue jun li pec aran Sión. Nabaleb li tenamit te'xtich rokeb chiru ut te't'anek'. Abanan li ani tâpâbânk re a'an, inc'a' târahok' xch'ôl mokon xban nak tixc'ul li c'a'ru yechi'inbil re xban li Dios. (Isa. 28:16)