¹Ainda que eu falasse as línguas dos homens e dos anjos, e não tivesse amor, seria como o metal que soa ou como o címbalo que retine.

¹Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n'aş avea dragoste, sînt o aramă sunătoare sau un chimval zîngănitor.

²E ainda que tivesse o dom de profecia, e conhecesse todos os mistérios e toda a ciência, e ainda que tivesse toda fé, de maneira tal que transportasse os montes, e não tivesse amor, nada seria.

²Şi chiar dacă aş avea darul proorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încît să mut şi munţii, şi n'aş avea dragoste, nu sînt nimic.

³E ainda que distribuísse todos os meus bens para sustento dos pobres, e ainda que entregasse o meu corpo para ser queimado, e não tivesse amor, nada disso me aproveitaria.

³Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n'aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.

⁴O amor é sofredor, é benigno; o amor não é invejoso; o amor não se vangloria, não se ensoberbece,

⁴Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mîndrie,

⁵não se porta inconvenientemente, não busca os seus próprios interesses, não se irrita, não suspeita mal;

⁵nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mînie, nu se gîndeşte la rău,

⁶não se regozija com a injustiça, mas se regozija com a verdade;

⁶nu se bucură de neleguire, ci se bucură de adevăr,

⁷tudo sofre, tudo crê, tudo espera, tudo suporta.

⁷acopere totul, crede totul, nădăjduieşte totul, sufere totul.

⁸O amor jamais acaba; mas havendo profecias, serão aniquiladas; havendo línguas, cessarão; havendo ciência, desaparecerá;

⁸Dragostea nu va pieri niciodată. Proorociile se vor sfîrşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfîrşit.

⁹porque, em parte conhecemos, e em parte profetizamos;

⁹Căci cunoaştem în parte, şi proorocim în parte;

¹⁰mas, quando vier o que é perfeito, então o que é em parte será aniquilado.

¹⁰dar cînd va veni ce este desăvîrşit, acest ,,în parte`` se va sfîrşi.

¹¹Quando eu era menino, pensava como menino; mas, logo que cheguei a ser homem, acabei com as coisas de menino.

¹¹Cînd eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gîndeam ca un copil; cînd m'am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc.

¹²Porque agora vemos como por espelho, em enigma, mas então veremos face a face; agora conheço em parte, mas então conhecerei plenamente, como também sou plenamente conhecido.

¹²Acum, vedem ca într'o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin.

¹³Agora, pois, permanecem a fé, a esperança, o amor, estes três; mas o maior destes é o amor.

¹³Acum dar rămîn aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.