¹Melhor é o bom nome do que o melhor ungüento, e o dia da morte do que o dia do nascimento.

¹Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

²Melhor é ir � casa onde há luto do que ir a casa onde há banquete; porque naquela se vê o fim de todos os homens, e os vivos o aplicam ao seu coração.

²Mai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

³Melhor é a mágoa do que o riso, porque a tristeza do rosto torna melhor o coração.

³Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

⁴O coração dos sábios está na casa do luto, mas o coração dos tolos na casa da alegria.

⁴Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

⁵Melhor é ouvir a repreensão do sábio do que ouvir alguém a canção dos tolos.

⁵Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

⁶Pois qual o crepitar dos espinhos debaixo da panela, tal é o riso do tolo; também isso é vaidade.

⁶Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

⁷Verdadeiramente a opressão faz endoidecer até o sábio, e a peita corrompe o coração.

⁷Averea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

⁸Melhor é o fim duma coisa do que o princípio; melhor é o paciente do que o arrogante.

⁸Mai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

⁹Não te apresses no teu espírito a irar-te, porque a ira abriga-se no seio dos tolos.

⁹Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

¹⁰Não digas: Por que razão foram os dias passados melhores do que estes; porque não provém da sabedoria esta pergunta.

¹⁰Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

¹¹Tão boa é a sabedoria como a herança, e mesmo de mais proveito para os que vêem o sol.

¹¹Înţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

¹²Porque a sabedoria serve de defesa, como de defesa serve o dinheiro; mas a excelência da sabedoria é que ela preserva a vida de quem a possui.

¹²Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

¹³Considera as obras de Deus; porque quem poderá endireitar o que ele fez torto?

¹³Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

¹⁴No dia da prosperidade regozija-te, mas no dia da adversidade considera; porque Deus fez tanto este como aquele, para que o homem nada descubra do que há de vir depois dele.

¹⁴În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

¹⁵Tudo isto vi nos dias da minha vaidade: há justo que perece na sua justiça, e há ímpio que prolonga os seus dias na sua maldade.

¹⁵Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

¹⁶Não sejas demasiadamente justo, nem demasiadamente sábio; por que te destruirias a ti mesmo?

¹⁶Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

¹⁷Não sejas demasiadamente ímpio, nem sejas tolo; por que morrerias antes do teu tempo?

¹⁷Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

¹⁸Bom é que retenhas isso, e que também daquilo não retires a tua mão; porque quem teme a Deus escapa de tudo isso.

¹⁸Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

¹⁹A sabedoria fortalece ao sábio mais do que dez governadores que haja na cidade.

¹⁹Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

²⁰Pois não há homem justo sobre a terra, que faça o bem, e nunca peque.

²⁰Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

²¹Não escutes a todas as palavras que se disserem, para que não venhas a ouvir o teu servo amaldiçoar-te;

²¹Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

²²pois tu sabes também que muitas vezes tu amaldiçoaste a outros.

²²Căci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

²³Tudo isto provei-o pela sabedoria; e disse: Far-me-ei sábio; porém a sabedoria ainda ficou longe de mim.

²³Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis: ,,Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

²⁴Longe está o que já se foi, e profundíssimo; quem o poderá achar?

²⁴Cu mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

²⁵Eu me volvi, e apliquei o meu coração para saber, e inquirir, e buscar a sabedoria e a razão de tudo, e para conhecer que a impiedade é insensatez e que a estultícia é loucura.

²⁵M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

²⁶E eu achei uma coisa mais amarga do que a morte, a mulher cujo coração são laços e redes, e cujas mãos são grilhões; quem agradar a Deus escapará dela; mas o pecador virá a ser preso por ela.

²⁶Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

²⁷Vedes aqui, isto achei, diz o pregador, conferindo uma coisa com a outra para achar a causa;

²⁷Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

²⁸causa que ainda busco, mas não a achei; um homem entre mil achei eu, mas uma mulher entre todas, essa não achei.

²⁸iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

²⁹Eis que isto tão-somente achei: que Deus fez o homem reto, mas os homens buscaram muitos artifícios.

²⁹Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.