¹Naqueles dias, havendo de novo uma grande multidão, e não tendo o que comer, chamou Jesus os discípulos e disse-lhes:

¹În zilele acelea, fiindcă se strînsese din nou mult norod, şi n'avea ce mînca, Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis:

²Tenho compaixão da multidão, porque já faz três dias que eles estão comigo, e não têm o que comer.

²,,Mi -e milă de norodul acesta; căci iată că de trei zile stau lîngă Mine, şi n'au ce mînca.

³Se eu os mandar em jejum para suas casas, desfalecerão no caminho; e alguns deles vieram de longe.

³Dacă le voi da drumul acasă flămînzi, au să leşine de foame pe drum, fiindcă unii din ei au venit de departe.``

⁴E seus discípulos lhe responderam: Donde poderá alguém satisfazê-los de pão aqui no deserto?

⁴Ucenicii I-au răspuns: ,,Cum ar putea cineva să sature cu pîne pe oamenii aceştia, aici într'un loc pustiu?``

⁵Perguntou-lhes Jesus: Quantos pães tendes? Responderam: Sete.

⁵,,Cîte pîni aveţi?`` i -a întrebat Isus. ,,Şapte``, I-au răspuns ei.

⁶Logo mandou ao povo que se sentasse no chão; e tomando os sete pães e havendo dado graças, partiu-os e os entregava a seus discípulos para que os distribuíssem; e eles os distribuíram pela multidão.

⁶Atunci a poruncit norodului să şadă pe pămînt; a luat cele şapte pîni; şi, după ce a mulţămit lui Dumnezeu, le -a frînt şi le -a dat ucenicilor Săi ca să le împartă; şi ei le-au împărţit norodului.

⁷Tinham também alguns peixinhos, os quais ele abençoou, e mandou que estes também fossem distribuídos.

⁷Mai aveau şi cîţiva peştişori: şi Isus, după ce i -a binecuvîntat, a poruncit să -i împartă şi pe aceia.

⁸Comeram, pois, e se fartaram; e dos pedaços que sobejavam levantaram sete alcofas.

⁸Au mîncat şi s'au săturat; şi au ridicat şapte coşniţe, pline cu rămăşiţele de fărămituri.

⁹Ora, eram cerca de quatro mil homens. E Jesus os despediu.

⁹Erau aproape patru mii de inşi. În urmă Isus le -a dat drumul.

¹⁰E, entrando logo no barco com seus discípulos, foi para as regiões de Dalmanuta.

¹⁰Isus a intrat îndată în corabie cu ucenicii Săi, şi a venit în părţile Dalmanutei.

¹¹Saíram os fariseus e começaram a discutir com ele, pedindo-lhe um sinal do céu, para o experimentarem.

¹¹Fariseii au venit deodată, şi au început o ceartă de vorbe cu Isus; şi, ca să -L pună la încercare, I-au cerut un semn din cer.

¹²Ele, suspirando profundamente em seu espírito, disse: Por que pede esta geração um sinal? Em verdade vos digo que a esta geração não será dado sinal algum.

¹²Isus a suspinat adînc în duhul Său, şi a zis: ,,Pentru ce cere neamul acesta un semn? Adevărat vă spun că neamului acestuia nu i se va da deloc un semn.``

¹³E, deixando-os, tornou a embarcar e foi para o outro lado.

¹³Apoi i -a lăsat, şi a intrat iarăş în corabie, ca să treacă de cealaltă parte.

¹⁴Ora, eles se esqueceram de levar pão, e no barco não tinham consigo senão um pão.

¹⁴Ucenicii uitaseră să ia pîni; cu ei în corabie n'aveau decît o pîne.

¹⁵E Jesus ordenou-lhes, dizendo: Olhai, guardai-vos do fermento dos fariseus e do fermento de Herodes.

¹⁵Isus le dădea în grijă, şi le zicea: ,,Luaţi seama, să vă păziţi bine de aluatul Fariseilor şi de aluatul lui Irod!``

¹⁶Pelo que eles arrazoavam entre si porque não tinham pão.

¹⁶Ucenicii se gîndeau şi ziceau între ei: ,,Fiindcă n'avem pîni.``

¹⁷E Jesus, percebendo isso, disse-lhes: Por que arrazoais por não terdes pão? não compreendeis ainda, nem entendeis? tendes o vosso coração endurecido?

¹⁷Isus a înţeles lucrul acesta, şi le -a zis: ,,Pentruce vă gîndiţi că n'aveţi pîni? Tot nu pricepeţi şi tot nu înţelegeţi? Aveţi inima împietrită?

¹⁸Tendo olhos, não vedes? e tendo ouvidos, não ouvis? e não vos lembrais?

¹⁸Aveţi ochi, şi nu vedeţi? Aveţi urechi, şi nu auziţi? Şi nu vă aduceţi aminte deloc?

¹⁹Quando parti os cinco pães para os cinco mil, quantos cestos cheios de pedaços levantastes? Responderam-lhe: Doze.

¹⁹Cînd am frînt cele cinci pîni la cei cinci mii de bărbaţi, cîte coşuri pline cu fărămituri aţi ridicat?`` ,,Douăsprezece``, I-au răspuns ei.

²⁰E quando parti os sete para os quatro mil, quantas alcofas cheias de pedaços levantastes? Responderam-lhe: Sete.

²⁰,,Şi cînd am frînt cele şapte pîni la cei patru mii de bărbaţi, cîte coşniţe pline cu fărămituri aţi ridicat?`` ,,Şapte``, I-au răspuns ei.

²¹E ele lhes disse: Não entendeis ainda?

²¹Şi El le -a zis: ,,Tot nu înţelegeţi?``

²²Então chegaram a Betsaída. E trouxeram-lhe um cego, e rogaram-lhe que o tocasse.

²²Au venit la Betsaida; au adus la Isus un orb, şi L-au rugat să Se atingă de el.

²³Jesus, pois, tomou o cego pela mão, e o levou para fora da aldeia; e cuspindo-lhe nos olhos, e impondo-lhe as mãos, perguntou-lhe: Vês alguma coisa?

²³Isus a luat pe orb de mînă, şi l -a scos afară din sat; apoi i -a pus scuipat pe ochi, Şi -a pus mînile peste el, şi l -a întrebat: ,,Vezi ceva?``

²⁴E, levantando ele os olhos, disse: Estou vendo os homens; porque como árvores os vejo andando.

²⁴El s'a uitat, şi a zis: ,,Văd nişte oameni umblînd, dar mi se par ca nişte copaci.``

²⁵Então tornou a pôr-lhe as mãos sobre os olhos; e ele, olhando atentamente, ficou restabelecido, pois já via nitidamente todas as coisas.

²⁵Isus i -a pus din nou mînile pe ochi; i -a spus să se uite ţintă; şi cînd s'a uitat, a fost tămăduit, şi a văzut toate lucrurile desluşit.

²⁶Depois o mandou para casa, dizendo: Mas não entres na aldeia.

²⁶Atunci Isus l -a trimes acasă, şi i -a zis: ,,Să nu intri în sat, şi nici să nu spui cuiva în sat.``

²⁷E saiu Jesus com os seus discípulos para as aldeias de Cesaréia de Filipe, e no caminho interrogou os discípulos, dizendo: Quem dizem os homens que eu sou?

²⁷Isus a plecat cu ucenicii Săi în satele Cezareii lui Filip. Pe drum le -a pus următoarea întrebare: ,,Cine zic oamenii că sînt Eu?``

²⁸Responderam-lhe eles: Uns dizem: João, o Batista; outros: Elias; e ainda outros: Algum dos profetas.

²⁸Ei I-au răspuns: ,,Ioan Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Unul din prooroci.``

²⁹Então lhes perguntou: Mas vós, quem dizeis que eu sou? Respondendo, Pedro lhe disse: Tu és o Cristo.

²⁹,,Dar voi``, i -a întrebat El, ,,cine ziceţi că sînt Eu?`` ,,Tu eşti Hristosul!`` I -a răspuns Petru.

³⁰E ordenou-lhes Jesus que a ninguém dissessem aquilo a respeito dele.

³⁰Isus le -a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta despre El.

³¹Começou então a ensinar-lhes que era necessário que o Filho do homem padecesse muitas coisas, que fosse rejeitado pelos anciãos e principais sacerdotes e pelos escribas, que fosse morto, e que depois de três dias ressurgisse.

³¹Atunci a început să -i înveţe că Fiul omului trebuie să pătimească mult, să fie tăgăduit de bătrîni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorît, şi după trei zile să învieze.

³²E isso dizia abertamente. Ao que Pedro, tomando-o � parte, começou a repreendê-lo.

³²Le spunea lucrurile acestea pe faţă. Petru însă L -a luat de o parte, şi a început să -L mustre.

³³Mas ele, virando-se olhando para seus discípulos, repreendeu a Pedro, dizendo: Para trás de mim, Satanás; porque não cuidas das coisas que são de Deus, mas sim das que são dos homens.

³³Dar Isus S'a întors şi S'a uitat la ucenicii Săi, a mustrat pe Petru, şi i -a zis: ,,Înapoia Mea, Satano! Fiindcă tu nu te gîndeşti la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor.``

³⁴E chamando a si a multidão com os discípulos, disse-lhes: Se alguém quer vir após mim, negue-se a si mesmo, tome a sua cruz, e siga-me.

³⁴Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi, şi le -a zis: ,,Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine însuş, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze.

³⁵Pois quem quiser salvar a sua vida, perdê-la-á; mas quem perder a sua vida por amor de mim e do evangelho, salvá-la-á.

³⁵Căci oricine va vrea să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa din pricina Mea şi din pricina Evangheliei, o va mîntui.

³⁶Pois que aproveita ao homem ganhar o mundo inteiro e perder a sua vida?

³⁶Şi ce foloseşte unui om să cîştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul?

³⁷Ou que diria o homem em troca da sua vida?

³⁷Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său?

³⁸Porquanto, qualquer que, entre esta geração adúltera e pecadora, se envergonhar de mim e das minhas palavras, também dele se envergonhará o Filho do homem quando vier na glória de seu Pai com os santos anjos.

³⁸Pentrucă de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în acest neam preacurvar şi păcătos, Se va ruşina şi Fiul omului, cînd va veni în slava Tatălui Său împreună cu sfinţii îngeri.``