¹Ao homem pertencem os planos do coração; mas a resposta da língua é do Senhor.

¹Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

²Todos os caminhos do homem são limpos aos seus olhos; mas o Senhor pesa os espíritos.

²Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

³Entrega ao Senhor as tuas obras, e teus desígnios serão estabelecidos.

³Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

⁴O Senhor fez tudo para um fim; sim, até o ímpio para o dia do mal.

⁴Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

⁵Todo homem arrogante é abominação ao Senhor; certamente não ficará impune.

⁵Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

⁶Pela misericórdia e pela verdade expia-se a iniqüidade; e pelo temor do Senhor os homens se desviam do mal.

⁶Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

⁷Quando os caminhos do homem agradam ao Senhor, faz que até os seus inimigos tenham paz com ele.

⁷Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

⁸Melhor é o pouco com justiça, do que grandes rendas com injustiça.

⁸Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

⁹O coração do homem propõe o seu caminho; mas o Senhor lhe dirige os passos.

⁹Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

¹⁰Nos lábios do rei acham-se oráculos; em juízo a sua boca não prevarica.

¹⁰Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

¹¹O peso e a balança justos são do Senhor; obra sua são todos os pesos da bolsa.

¹¹Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

¹²Abominação é para os reis o praticarem a impiedade; porque com justiça se estabelece o trono.

¹²Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

¹³Lábios justos são o prazer dos reis; e eles amam aquele que fala coisas retas.

¹³Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

¹⁴O furor do rei é mensageiro da morte; mas o homem sábio o aplacará.

¹⁴Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

¹⁵Na luz do semblante do rei está a vida; e o seu favor é como a nuvem de chuva serôdia.

¹⁵Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

¹⁶Quanto melhor é adquirir a sabedoria do que o ouro! e quanto mais excelente é escolher o entendimento do que a prata!

¹⁶Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

¹⁷A estrada dos retos desvia-se do mal; o que guarda o seu caminho preserva a sua vida.

¹⁷Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

¹⁸A soberba precede a destruição, e a altivez do espírito precede a queda.

¹⁸Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

¹⁹Melhor é ser humilde de espírito com os mansos, do que repartir o despojo com os soberbos.

¹⁹Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

²⁰O que atenta prudentemente para a palavra prosperará; e feliz é aquele que confia no Senhor.

²⁰Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

²¹O sábio de coração será chamado prudente; e a doçura dos lábios aumenta o saber.

²¹Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

²²O entendimento, para aquele que o possui, é uma fonte de vida, porém a estultícia é o castigo dos insensatos.

²²Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

²³O coração do sábio instrui a sua boca, e aumenta o saber nos seus lábios.

²³Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

²⁴Palavras suaves são como favos de mel, doçura para a alma e saúde para o corpo.

²⁴Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

²⁵Há um caminho que ao homem parece direito, mas o fim dele conduz � morte.

²⁵Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

²⁶O apetite do trabalhador trabalha por ele, porque a sua fome o incita a isso.

²⁶Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

²⁷O homem vil suscita o mal; e nos seus lábios há como que um fogo ardente.

²⁷Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

²⁸O homem perverso espalha contendas; e o difamador separa amigos íntimos.

²⁸Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

²⁹O homem violento alicia o seu vizinho, e guia-o por um caminho que não é bom.

²⁹Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

³⁰Quando fecha os olhos fá-lo para maquinar perversidades; quando morde os lábios, efetua o mal.

³⁰Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

³¹Coroa de honra são as cãs, a qual se obtém no caminho da justiça.

³¹Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

³²Melhor é o longânimo do que o valente; e o que domina o seu espírito do que o que toma uma cidade.

³²Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

³³A sorte se lança no regaço; mas do Senhor procede toda a disposição dela.

³³Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -