¹As palavras do rei Lemuel, rei de Massá, que lhe ensinou sua mãe.

¹Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

²Que te direi, filho meu? e que te direi, ó filho do meu ventre? e que te direi, ó filho dos meus votos?

²Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

³Não dês �s mulheres a tua força, nem os teus caminhos �s que destroem os reis.

³Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

⁴Não é dos reis, ó Lemuel, não é dos reis beber vinho, nem dos príncipes desejar bebida forte;

⁴Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

⁵para que não bebam, e se esqueçam da lei, e pervertam o direito de quem anda aflito.

⁵ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

⁶Dai bebida forte ao que está para perecer, e o vinho ao que está em amargura de espírito.

⁶Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

⁷Bebam e se esqueçam da sua pobreza, e da sua miséria não se lembrem mais.

⁷ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

⁸Abre a tua boca a favor do mudo, a favor do direito de todos os desamparados.

⁸Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

⁹Abre a tua boca; julga retamente, e faze justiça aos pobres e aos necessitados.

⁹Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

¹⁰Álefe. Mulher virtuosa, quem a pode achar? Pois o seu valor muito excede ao de jóias preciosas.

¹⁰Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

¹¹Bete. O coração do seu marido confia nela, e não lhe haverá falta de lucro.

¹¹Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

¹²Guímel. Ela lhe faz bem, e não mal, todos os dias da sua vida.

¹²Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

¹³Dálete. Ela busca lã e linho, e trabalha de boa vontade com as mãos.

¹³Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

¹⁴Hê. É como os navios do negociante; de longe traz o seu pão.

¹⁴Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

¹⁵Vave. E quando ainda está escuro, ela se levanta, e dá mantimento � sua casa, e a tarefa �s suas servas.

¹⁵Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

¹⁶Zaine. Considera um campo, e compra-o; planta uma vinha com o fruto de suas maos.

¹⁶Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

¹⁷Hete. Cinge os seus lombos de força, e fortalece os seus braços.

¹⁷Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

¹⁸Tete. Prova e vê que é boa a sua mercadoria; e a sua lâmpada não se apaga de noite.

¹⁸Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

¹⁹Iode. Estende as mãos ao fuso, e as suas mãos pegam na roca.

¹⁹Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

²⁰Cafe. Abre a mão para o pobre; sim, ao necessitado estende as suas mãos.

²⁰Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

²¹Lâmede. Não tem medo da neve pela sua família; pois todos os da sua casa estão vestidos de escarlate.

²¹Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

²²Meme. Faz para si cobertas; de linho fino e de púrpura é o seu vestido.

²²Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

²³Nune. Conhece-se o seu marido nas portas, quando se assenta entre os anciãos da terra.

²³Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

²⁴Sâmerue. Faz vestidos de linho, e vende-os, e entrega cintas aos mercadores.

²⁴Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

²⁵Aine. A força e a dignidade são os seus vestidos; e ri-se do tempo vindouro.

²⁵Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

²⁶Pê. Abre a sua boca com sabedoria, e o ensino da benevolência está na sua língua.

²⁶Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

²⁷Tsadê. Olha pelo governo de sua casa, e não come o pão da preguiça.

²⁷Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

²⁸Côfe. Levantam-se seus filhos, e lhe chamam bem-aventurada, como também seu marido, que a louva, dizendo:

²⁸Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

²⁹Reche. Muitas mulheres têm procedido virtuosamente, mas tu a todas sobrepujas.

²⁹,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

³⁰Chine. Enganosa é a graça, e vã é a formosura; mas a mulher que teme ao Senhor, essa será louvada.

³⁰Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

³¹Tau. Dai-lhe do fruto das suas mãos, e louvem-na nas portas as suas obras.

³¹Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii