¹Salva-nos, Senhor, pois não existe mais o piedoso; os fiéis desapareceram dentre os filhos dos homens.

¹(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.) Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioşi, pier credincioşii dintre fiii oamenilor.

²Cada um fala com falsidade ao seu próximo; falam com lábios lisonjeiros e coração dobre.

²Oamenii îşi spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri linguşitoare, vorbesc cu inimă prefăcută.

³Corte o Senhor todos os lábios lisonjeiros e a língua que fala soberbamente,

³Nimicească Domnul toate buzele linguşitoare, limba care vorbeşte cu trufie,

⁴os que dizem: Com a nossa língua prevaleceremos; os nossos lábios a nós nos pertecem; quem sobre nós é senhor?

⁴pe cei ce zic: ,,Sîntem tari cu limba noastră, căci buzele noastre sînt cu noi: cine ar putea să fie stăpîn peste noi?``

⁵Por causa da opressão dos pobres, e do gemido dos necessitados, levantar-me-ei agora, diz o Senhor; porei em segurança quem por ela suspira.

⁵,,Pentrucă cei nenorociţi sînt asupriţi şi pentrucă săracii gem, acum``, zice Domnul, ,,Mă scol, şi aduc mîntuire celor obijduiţi.``

⁶As palavras do Senhor são palavras puras, como prata refinada numa fornalha de barro, purificada sete vezes.

⁶Cuvintele Domnului sînt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pămînt, şi curăţit de şapte ori. -

⁷Guarda-nos, ó Senhor; desta geração defende-nos para sempre.

⁷Tu, Doamne, îi vei păzi, şi -i vei apăra de neamul acesta pe vecie.

⁸Os ímpios andam por toda parte, quando a vileza se exalta entre os filhos dos homens.

⁸Pretutindeni mişună cei răi, cînd domneşte ticăloşia printre fiii oamenilor.