¹Ó Deus, nós ouvimos com os nossos ouvidos, nossos pais nos têm contado os feitos que realizaste em seus dias, nos tempos da antigüidade.

¹(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare.) Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre, şi părinţii noştri ne-au povestit lucrările, pe cari le-ai făcut pe vremea lor, în zilele de odinioară.

²Tu expeliste as nações com a tua mão, mas a eles plantaste; afligiste os povos, mas a eles estendes-te largamente.

²Cu mîna Ta, ai izgonit neamuri, ca să -i sădeşti pe ei, ai lovit popoare, ca să -i întinzi pe ei.

³Pois não foi pela sua espada que conquistaram a terra, nem foi o seu braço que os salvou, mas a tua destra e o teu braço, e a luz do teu rosto, porquanto te agradaste deles.

³Căci nu prin sabia lor au pus mîna pe ţară, nu braţul lor i -a mîntuit, ci dreapta Ta, braţul Tău, lumina Feţei Tale, pentrucă îi iubeai.

⁴Tu és o meu Rei, ó Deus; ordena livramento para Jacó.

⁴Dumnezeule, Tu eşti Împăratul meu: porunceşte izbăvirea lui Iacov!

⁵Por ti derrubamos os nossos adversários; pelo teu nome pisamos os que se levantam contra nós.

⁵Cu Tine doborîm pe vrăjmaşii noştri, cu Numele Tău zdrobim pe protivnicii noştri.

⁶Pois não confio no meu arco, nem a minha espada me pode salvar.

⁶Căci nu în arcul meu mă încred, nu sabia mea mă va scăpa;

⁷Mas tu nos salvaste dos nossos adversários, e confundiste os que nos odeiam.

⁷ci Tu ne izbăveşti de vrăjmaşii noştri, şi dai de ruşine pe cei ce ne urăsc.

⁸Em Deus é que nos temos gloriado o dia todo, e sempre louvaremos o teu nome.

⁸Noi, în fiecare zi, ne lăudăm cu Dumnezeu, şi pururea slăvim Numele Tău. -(Oprire).

⁹Mas agora nos rejeitaste e nos humilhaste, e não sais com os nossos exércitos.

⁹Dar Tu ne lepezi, ne acoperi de ruşine, nu mai ieşi cu oştirile noastre;

¹⁰Fizeste-nos voltar as costas ao inimigo e aqueles que nos odeiam nos despojam � vontade.

¹⁰ne faci să dăm dosul înaintea vrăjmaşului, şi ceice ne urăsc, ridică prăzi luate dela noi.

¹¹Entregaste-nos como ovelhas para alimento, e nos espalhaste entre as nações.

¹¹Ne dai ca pe nişte oi de mîncat, şi ne risipeşti printre neamuri.

¹²Vendeste por nada o teu povo, e não lucraste com o seu preço.

¹²Vinzi pe poporul Tău pe nimic, şi nu -l socoteşti de mare preţ.

¹³Puseste-nos por opróbrio aos nossos vizinhos, por escárnio e zombaria �queles que estão � roda de nós.

¹³Ne faci de ocara vecinilor noştri, de batjocura şi de rîsul celor ce ne înconjoară.

¹⁴Puseste-nos por provérbio entre as nações, por ludíbrio entre os povos.

¹⁴Ne faci de pomină printre neamuri, şi pricină de clătinare din cap printre popoare.

¹⁵A minha ignomínia está sempre diante de mim, e a vergonha do meu rosto me cobre,

¹⁵Ocara mea este totdeauna înaintea mea, şi ruşinea îmi acopere faţa,

¹⁶� voz daquele que afronta e blasfema, � vista do inimigo e do vingador.

¹⁶la glasul celui ce mă batjocoreşte şi mă ocărăşte, la vederea vrăjmaşului şi răzbunătorului.

¹⁷Tudo isto nos sobreveio; todavia não nos esquecemos de ti, nem nos houvemos falsamente contra o teu pacto.

¹⁷Toate acestea ni se întîmplă, fără ca noi să Te fi uitat, fără să fi călcat legămîntul Tău:

¹⁸O nosso coração não voltou atrás, nem os nossos passos se desviaram das tuas veredas,

¹⁸da, inima nu ni s'a abătut, paşii nu ni s'au depărtat de pe cărarea Ta,

¹⁹para nos teres esmagado onde habitam os chacais, e nos teres coberto de trevas profundas.

¹⁹ca să ne zdrobeşti în locuinţa şacalilor, şi să ne acoperi cu umbra morţii.

²⁰Se nos tivéssemos esquecido do nome do nosso Deus, e estendido as nossas mãos para um deus estranho,

²⁰Dacă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru, şi ne-am fi întins mînile spre un dumnezeu străin,

²¹porventura Deus não haveria de esquadrinhar isso? pois ele conhece os segredos do coração.

²¹n'ar şti Dumnezeu lucrul acesta, El, care cunoaşte tainele inimii?

²²Mas por amor de ti somos entregues � morte o dia todo; somos considerados como ovelhas para o matadouro.

²²Dar din pricina Ta sîntem junghiaţi în toate zilele, sîntem priviţi ca nişte oi sortite pentru măcelărie.

²³Desperta! por que dormes, Senhor? Acorda! não nos rejeites para sempre.

²³Trezeşte-Te! Pentruce dormi, Doamne? Trezeşte-Te! Nu ne lepăda pe vecie!

²⁴Por que escondes o teu rosto, e te esqueces da nossa tribulação e da nossa angústia?

²⁴Pentruce Îţi ascunzi Faţa? Pentruce uiţi de nenorocirea şi apăsarea noastră?

²⁵Pois a nossa alma está abatida até o pó; o nosso corpo pegado ao chão.

²⁵Căci sufletul ne este doborît în ţărînă de mîhnire, trupul nostru este lipit de pămînt.

²⁶Levanta-te em nosso auxílio, e resgata-nos por tua benignidade.

²⁶Scoală-Te, ca să ne ajuţi! Izbăveşte-ne, pentru bunătatea Ta!