¹Bom é render graças ao Senhor, e cantar louvores ao teu nome, ó Altíssimo,

¹(Un psalm. O cîntare pentru ziua Sabatului.) Frumos este să lăudăm pe Domnul, şi să mărim Numele Tău, Prea Înalte,

²anunciar de manhã a tua benignidade, e � noite a tua fidelidade,

²să vestim dimineaţa bunătatea Ta, şi noaptea credincioşia Ta,

³sobre um instrumento de dez cordas, e sobre o saltério, ao som solene da harpa.

³cu instrumentul cu zece coarde şi cu alăuta, în sunetele arfei.

⁴Pois me alegraste, Senhor, pelos teus feitos; exultarei nas obras das tuas mãos.

⁴Căci Tu mă înveşeleşti cu lucrările Tale, Doamne, şi eu cînt de veselie, cînd văd lucrarea mînilor Tale.

⁵Quão grandes são, ó Senhor, as tuas obras! quão profundos são os teus pensamentos!

⁵Cît de mari sînt lucrările Tale, Doamne, şi cît de adînci sînt gîndurile Tale!

⁶O homem néscio não sabe, nem o insensato entende isto:

⁶Omul prost nu cunoaşte lucrul acesta, şi cel nebun nu ia seama la el.

⁷quando os ímpios brotam como a erva, e florescem todos os que praticam a iniqüidade, é para serem destruídos para sempre.

⁷Dacă cei răi înverzesc ca iarba, şi dacă toţi cei ce fac răul înfloresc, este numai ca să fie nimiciţi pe vecie.

⁸Mas tu, Senhor, estás nas alturas para sempre.

⁸Dar Tu, Doamne, eşti înalţat în veci de veci!

⁹Pois eis que os teus inimigos, Senhor, eis que os teus inimigos perecerão; serão dispersos todos os que praticam a iniqüidade.

⁹Căci iată, Doamne, vrăjmaşii Tăi, iată vrăjmaşii Tăi pier: toţi cei ce fac răul sînt risipiţi.

¹⁰Mas tens exaltado o meu poder, como o do boi selvagem; fui ungido com óleo fresco.

¹⁰Dar mie, Tu-mi dai puterea bivolului, şi m'ai stropit cu untdelemn proaspăt.

¹¹Os meus olhos já viram o que é feito dos que me espreitam, e os meus ouvidos já ouviram o que sucedeu aos malfeitores que se levantam contra mim.

¹¹Ochiul meu îşi vede împlinită dorinţa faţă de vrăjmaşii mei, şi urechea mea aude împlinirea dorinţei mele faţă de protivnicii mei cei răi.

¹²Os justos florescerão como a palmeira, crescerão como o cedro no Líbano.

¹²Cel fără prihană înverzeşte ca finicul, şi creşte ca cedrul din Liban.

¹³Estão plantados na casa do Senhor, florescerão nos átrios do nosso Deus.

¹³Cei sădiţi în Casa Domnului, înverzesc în curţile Dumnezeului nostru.

¹⁴Na velhice ainda darão frutos, serão viçosos e florescentes,

¹⁴Ei aduc roade şi la bătrîneţă, sînt plini de suc şi verzi,

¹⁵para proclamarem que o Senhor é reto. Ele é a minha rocha, e nele não há injustiça.

¹⁵ca să arate că Domnul este drept, El Stînca mea, în care nu este nelegiuire.