¹Zedechia avea douăzeci şi unu de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.

¹耶路撒冷失陷（王下24:18-20；代下36:11-16）

²El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim.

²他行耶和华眼中看为恶的事，像约雅敬一切所行的。

³Şi lucrul acesta s'a întîmplat din pricina mîniei Domnului împotriva Ierusalimului şi împotriva lui Iuda, pe cari voia să -i lepede dela Faţa Lui. Şi Zedechia s'a răsculat împotriva împăratului Babilonului.

³因为耶和华的怒气向耶路撒冷和犹大发作，直到他把他们从自己的面前赶走。后来，西底家背叛了巴比伦王。

⁴În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadneţar, împăratul Babilonului, cu toată oştirea lui, împotriva Ierusalimului; au tăbărît înaintea lui, şi au ridicat şanţuri de apărare dejur împrejurul lui.

⁴西底家背叛巴比伦王（王下25:1-2；代下36:17）西底家作王第九年十月十日，巴比伦王尼布甲尼撒率领他的全军来攻打耶路撒冷；他们在城外安营，又在四周筑垒攻城。

⁵Cetatea a stat împresurată pînă în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia.

⁵于是，城被围困，直到西底家王第十一年。

⁶În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, aşa că poporul ţării nu mai avea pîne de loc.

⁶圣城沦陷，人民被掳（王下25:3-12；代下36:17、19）四月九日，城里饥荒非常严重，甚至那地的人民都断了粮食。

⁷Atunci s'a făcut o spărtură în cetate; şi toţi oamenii de război au fugit, şi au ieşit din cetate noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lîngă grădina împăratului, pe cînd înconjurau Haldeii cetatea. Fugarii au apucat pe drumul cîmpiei.

⁷城终于被攻破了，所有的战士就在夜间从靠近王的花园的两墙中间的那门，逃跑出城。那时迦勒底人在四围攻城；他们就往亚拉巴的方向逃走。

⁸Dar oastea Haldeilor a urmărit pe împărat, şi au ajuns pe Zedechia în cîmpiile Ierihonului, dupăce toată oştirea lui se risipise dela el.

⁸迦勒底人的军队追赶，在耶利哥的原野上把西底家追上了；他的全军都离开他四散了。

⁹Au pus mîna pe împărat, şi l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla, în ţara Hamatului; şi el a rostit o hotărîre împotriva lui.

⁹他们把王擒住，把他解到哈马地的利比拉巴比伦王那里；他就宣判他的罪。

¹⁰Împăratul Babilonul a pus să junghie pe fiii lui Zedechia în faţa lui; a pus să taie la Ribla şi pe toate căpeteniile lui Iuda.

¹⁰巴比伦王在利比拉，当着西底家眼前杀了他的众子，也杀了犹大所有的领袖，

¹¹Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia, şi a pus să -l lege cu lanţuri de aramă. Apoi împăratul Babilonului l -a dus la Babilon, şi l -a ţinut în temniţă pînă în ziua morţii lui.

¹¹并且把西底家的眼睛弄瞎，然后用铜链锁住他。巴比伦王把他带到巴比伦去，关在牢里，直到他去世的日子。

¹²În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, -a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, care era în slujba împăratului Babilonului.

¹²五月十日，就是巴比伦王尼布甲尼撒第十九年，侍立在巴比伦王面前的护卫长尼布撒拉旦来到耶路撒冷。

¹³El a ars casa Domnului, casa împăratului, şi toate casele casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari.

¹³他放火焚烧耶和华的殿和王宫，以及耶路撒冷一切房屋，一切高大的房屋，他都放火烧了。

¹⁴Toată ostea Haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărîmat de asemenea toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.

¹⁴跟随护卫长的迦勒底人全军拆毁了耶路撒冷周围所有的城墙。

¹⁵Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat prinşi de război o parte din cei mai săraci din popor, pe aceia din popor cari rămăseseră în cetate, pe ceice se supuseseră împăratului Babilonului, cealaltă rămăşiţă a mulţimii.

¹⁵至于人民中最贫穷的、城中剩下的人民，和已经向巴比伦王投降的人，以及剩下的技工，护卫长尼布撒拉旦都掳了去。

¹⁶Totuş Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat ca vieri şi ca plugari pe unii din cei mai săraci din ţară.

¹⁶至于那地最贫穷的人，护卫长尼布撒拉旦把他们留下，去修理葡萄园和耕种田地。

¹⁷Haldeii au sfărîmat stîlpii de aramă cari erau în casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, şi toată arama lor au dus -o în Babilon.

¹⁷圣殿被掠（王下25:13-17；代下36:18）耶和华殿的铜柱，以及耶和华殿的铜座和铜海，迦勒底人都打碎了，把所有的铜都运到巴比伦去。

¹⁸Au luat oalele, lopeţile, cuţitele, potirele, ceştile şi toate uneltele de aramă cu cari se făcea slujba.

¹⁸他们又把锅、铲子、烛剪、碗、碟子，和敬拜用的一切铜器都拿去了。

¹⁹Căpetenia străjerilor a mai luat şi lighenele, tămîietoarele, potirele, cenuşarele, sfeşnicele, ceştile şi paharele, tot ce era de aur şi ce era de argint.

¹⁹此外，碗盆、火鼎、碗、锅、灯台、碟子和奠酒的爵，无论是金的或是银的，护卫长都拿去了。

²⁰Cei doi stîlpi, marea, şi cei doisprezece boi de aramă cari slujeau drept temelie, şi cari -i făcuse împăratul Solomon pentru Casa Domnului, toate aceste unelte de aramă aveau o greutate care nu se putea cîntări.

²⁰所罗门王为耶和华的殿所做的两根铜柱、一个铜海、铜海下面的十二头铜牛，和十个铜座，这一切器皿的铜，重得无法可称。

²¹Înălţimea unuia din stîlpi era de optsprezece coţi, şi un fir de doisprezece coţi îl cuprindea; era gol şi gros de patru degete;

²¹至于那些柱子，每根高八公尺，圆周是五公尺三公分，柱子是空心的。铜的厚度有七十五公厘。

²²deasupra lui era un coperiş de aramă, şi înălţimea unui coperiş era de cinci coţi; împrejurul coperişului era o reţea şi rodii, toate de aramă; tot aşa era şi al doilea stîlp, şi avea şi el rodii.

²²柱上有铜柱头，柱头高两公尺三十公分，柱头四周有网子和石榴都是铜的；另一根柱子同样也有石榴。

²³Erau nouăzeci şi şase de rodii de fiecare parte, şi toate rodiile dimprejurul reţelei erau în număr de o sută.

²³每个网子周围共有一百个石榴，明显可见的有九十六个。

²⁴Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei uşieri.

²⁴祭司与朝臣被杀（王下25:18-21）护卫长拿住祭司长西莱雅、副祭司长西番亚和三个守门的；

²⁵Şi din cetate a luat pe un famen care avea supt poruncca lui pe oamenii de război, şapte oameni din ceice făceau parte din sfetnicii împăratului şi cari au fost găsiţi în cetate, apoi pe logofătul căpeteniei oştirii, care era însărcinat să scrie la oaste poporul din ţară, şi şasezeci de oameni din poporul ţării, cari se aflau în cetate.

²⁵又从城里拿住一个管理军兵的官长，并且在城里搜获常见王面的七个人，和一个负责召募当地人民的军长书记，又在城中搜获六十个当地的人民。

²⁶Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i -a luat, şi i -a dus la împăratul Babilonului la Ribla.

²⁶护卫长尼布撒拉旦把他们拿住，带到利比拉巴比伦王那里。

²⁷Împăratul Babilonului i -a lovit şi i -a omorît la Ribla în ţara Hamatului. Astfel a fost dus rob Iuda departe de ţara lui.

²⁷巴比伦王击打他们，在哈马地的利比拉把他们处死。这样，犹大人被掳，离开了他们的国土。

²⁸Iată poporul pe care l -a dus Nebucadneţar în robie: în al şaptelea an: trei mii douăzeci şi trei de Iudei;

²⁸被掳的人数以下是尼布甲尼撒掳去的人民的数目：在他执政第七年，有犹大人三千零二十三名；

²⁹în al optsprezecelea an al lui Nebucadneţar, a luat din Ierusalim opt sute treizeci şi doi de inşi;

²⁹尼布甲尼撒第十八年，从耶路撒冷掳去的，有八百三十二人；

³⁰în al douăzeci şi treilea an al lui Nebucadneţar, Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat şapte sute patruzeci şi cinci de Iudei; de toţi: patru mii şase sute de inşi.

³⁰尼布甲尼撒第二十三年，护卫长尼布撒拉旦掳去犹大人七百四十五名。总数是四千六百人。

³¹În al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci şi cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul întîi al domniei lui, a înălţat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, şi l -a scos din temniţă.

³¹巴比伦王善待约雅斤（王下25:27-30）犹大王约雅斤被掳后第三十七年，就是巴比伦王以未．米罗达登基的那一年，十二月二十五日，他恩待（“恩待”原文作“使抬起头来”）犹大王约雅斤，把他从狱中领出来，

³²I -a vorbit cu bunătate, şi i -a aşezat scaunul lui de domnie mai pe sus de scaunul de domnie al împăraţilor cari erau cu el la Babilon.

³²并且安慰他，使他的地位高过和他一起在巴比伦的众王。

³³A pus să -i schimbe hainele de temniţă, şi Ioiachin a mîncat totdeauna la masa împăratului în tot timpul vieţii sale.

³³又换下他的囚衣，赐他终生常在王面前吃饭。

³⁴Împăratul Babilonului a purtat grijă necontenit de hrana lui zilnică, pînă în ziua morţii lui, în tot timpul vieţii sale

³⁴他的生活费用，在他一生的年日中，每日不断由巴比伦王供应，直到他去世的日子。