¹,,Adevărat, adevărat, vă spun că, cine nu intră pe uşă în staulul oilor, ci sare pe altă parte, este un hoţ şi un tîlhar.

¹E gwirionez, e gwirionez, me a lavar deoc'h, an hini na da ket e kraou an deñved dre an nor, met a bign dre ul lec'h all, a zo ul laer hag ur brigant.

²Dar cine intră pe uşă, este păstorul oilor.

²Met an hini a ya dre an nor, eo mesaer an deñved.

³Portarul îi deschide, şi oile aud glasul lui; el îşi cheamă oile pe nume, şi le scoate afară din staul.

³Ar porzhier a zigor dezhañ an nor, hag an deñved a glev e vouezh; gervel a ra e zeñved e-unan dre o anv, hag e kas anezho er-maez.

⁴După ce şi -a scos toate oile, merge înaintea lor; şi oile merg după el, pentrucă îi cunosc glasul.

⁴Ha p'en deus lakaet er-maez e zeñved e-unan, e vale a-raok dezho, hag an deñved a heul anezhañ, abalamour ma'c'h anavezont e vouezh.

⁵Nu merg deloc după un străin; ci fug de el, pentrucă nu cunosc glasul străinilor.``

⁵Met ne heuilhint ket un diavaeziad, tec'hout a raint kentoc'h dre ma n'anavezont ket mouezh an diavaezidi.

⁶Isus le -a spus această pildă, dar ei n'au înţeles despre ce le vorbea.

⁶Jezuz a lavaras dezho ar barabolenn-se, met ne gomprenjont ket ar pezh a lavare dezho.

⁷Isus le -a mai zis: ,,Adevărat, adevărat, vă spun că Eu sînt uşa oilor.

⁷Jezuz eta a lavaras dezho c'hoazh: E gwirionez, e gwirionez, me a lavar deoc'h, me eo dor an deñved.

⁸Toţi ceice au venit înainte de Mine, sînt hoţi şi tîlhari; dar oile n'au ascultat de ei.

⁸An holl re a zo deuet a-raok din a zo laeron ha briganted, met an deñved n'o deus ket o selaouet.

⁹Eu sînt Uşa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mîntuit; va intra şi va ieşi, şi va găsi păşune.

⁹Me eo an nor; mar deu unan bennak e-barzh drezon, e vo salvet; dont ha mont a raio hag e kavo peurvan.

¹⁰Hoţul nu vine decît să fure, să junghie şi să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s'o aibă din belşug.

¹⁰Al laer ne zeu nemet evit laerezh, lazhañ ha distrujañ; met me a zo deuet evit m'o devo va deñved ar vuhez ha ma vint er fonnuster.

¹¹Eu sînt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi dă viaţa pentru oi.

¹¹Me eo ar mesaer mat; ar mesaer mat a ro e vuhez evit e zeñved.

¹²Dar cel plătit, care nu este păstor, şi ale cărui oi nu sînt ale lui, cînd vede lupul venind, lasă oile şi fuge; şi lupul le răpeşte şi le împrăştie.

¹²Met an devezhour n'eo ket ar mesaer, hag an deñved n'int ket dezhañ; pa wel ar bleiz o tont, e tilez an deñved hag e tec'h; ar bleiz a grog en deñved hag a stlabez anezho.

¹³Cel plătit fuge, pentrucă este plătit, şi nu -i pasă de oi.

¹³An devezhour a dec'h, abalamour ma'z eo devezhour, ha ne gemer ket preder eus an deñved.

¹⁴Eu sînt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, şi ele Mă cunosc pe Mine,

¹⁴Me eo ar mesaer mat, me a anavez va deñved, hag anavezet on ganto,

¹⁵aşa cum Mă cunoaşte pe Mine Tatăl, şi cum cunosc Eu pe Tatăl; şi Eu Îmi dau viaţa pentru oile Mele.

¹⁵evel ma'c'h anavez va Zad ac'hanon, hag evel ma'c'h anavezan va Zad; ha reiñ a ran va buhez evit va deñved.

¹⁶Mai am şi alte oi, cari nu sînt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu, şi va fi o turmă şi un Păstor.

¹⁶Deñved all am eus ha n'int ket eus an tropell-mañ; ret eo din ivez degas anezho; hag e klevint va mouezh, ha ne vo nemet ur bagad, hag ur mesaer hepken.

¹⁷Tatăl Mă iubeşte, pentrucă Îmi dau viaţa, ca iarăş s'o iau.

¹⁷Dre-se eo e kar va Zad ac'hanon, abalamour ma roan va buhez evit he adkemer.

¹⁸Nimeni nu Mi -o ia cu sila, ci o dau Eu dela Mine. Am putere s'o dau, şi am putere s'o iau iarăş: aceasta este porunca, pe care am primit -o dela Tatăl Meu.``

¹⁸Den ne lam anezhi diganin, me a ro anezhi ac'hanon va-unan; ar galloud am eus d'he c'huitaat, hag ar galloud d'he adkemer; an urzh-se am eus bet digant va Zad.

¹⁹Din pricina acestor cuvinte, iarăş s'a făcut desbinare între Iudei.

¹⁹Neuze e voe dizunvaniezh adarre etre ar Yuzevien, abalamour d'ar gerioù-se.

²⁰Mulţi dintre ei ziceau: ,,Are drac, este nebun; de ce -L ascultaţi?``

²⁰Kalz anezho a lavare: Un diaoul en deus, diskiantet eo; perak e selaouit anezhañ?

²¹Alţii ziceau; ,,Cuvintele acestea nu sînt cuvinte de îndrăcit; poate un drac să deschidă ochii orbilor.``

²¹Re all a lavare: Ar gerioù-se n'int ket eus un den dalc'het gant un diaoul. Hag un diaoul a c'hell digeriñ daoulagad ar re dall?

²²În Ierusalim se prăznuia atunci praznicul Înoirii Templului. Era iarna.

²²Bez' e oa e Jeruzalem gouel an Dedi, hag ar goañv a oa.

²³Şi Isus Se plimba prin Templu, pe supt pridvorul lui Solomon.

²³Evel ma valee Jezuz en templ, e porched Salomon,

²⁴Iudeii L-au înconjurat, şi I-au zis: ,,Pînă cînd ne tot ţii sufletele în încordare? Dacă eşti Hristosul, spune-ne -o desluşit.``

²⁴ar Yuzevien en em zastumas eta en-dro dezhañ, hag a lavaras dezhañ: Betek pegeit e talc'hi hor spered en douetañs? Mar dout ar C'hrist, lavar eñ deomp freals.

²⁵,,V'am spus``, le -a răspuns Isus, ,,şi nu credeţi. Lucrările, pe cari le fac Eu, în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine.

²⁵Jezuz a respontas dezho: E lavaret em eus deoc'h, ha ne gredit ket; an oberoù a ran e anv va Zad a ro testeni ac'hanon.

²⁶Dar voi nu credeţi, pentrucă, după cum v'am spus, nu sînteţi din oile Mele.

²⁶Met c'hwi ne gredit ket abalamour n'oc'h ket eus va deñved, evel ma em eus e lavaret deoc'h.

²⁷Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine.

²⁷Va deñved a glev va mouezh, ha me a anavez anezho, hag int a heul ac'hanon.

²⁸Eu le dau viaţa vecinică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mîna Mea.

²⁸Me a ro dezho ar vuhez peurbadus; ne vint kollet biken, ha den n'o lamo eus va dorn.

²⁹Tatăl Meu, care Mi le -a dat, este mai mare decît toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mîna Tatălui Meu.

²⁹Va Zad en deus o roet din, ha brasoc'h eo eget an holl; den ne c'hell o lemel eus dorn va Zad.

³⁰Eu şi Tatăl una sîntem.``

³⁰Me hag an Tad a zo unan.

³¹Atunci Iudeii iarăş au luat pietre ca să -L ucidă.

³¹Neuze ar Yuzevien a gemeras a-nevez mein evit e veinata.

³²Isus le -a zis: ,,V'am arătat multe lucrări bune, cari vin dela Tatăl Meu: pentru care din aceste lucrări aruncaţi cu pietre în Mine?``

³²Ha Jezuz a lavaras dezho: Graet em eus dirazoc'h kalz a oberoù mat, a-berzh va Zad; evit pehini anezho e veinatait ac'hanon?

³³Iudeii I-au răspuns: ,,Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă, şi pentrucă Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu.``

³³Ar Yuzevien a respontas dezhañ: N'eo ket evit un ober mat e veinataomp ac'hanout, met abalamour d'ur gwallgomz, dre ma n'out nemet un den hag en em rez Doue.

³⁴Isus le -a răspuns: ,,Nu este scris în Legea voastră: ,Eu am zis: Sînteţi dumnezei?`

³⁴Jezuz a respontas dezho: N'eo ket skrivet en ho lezenn: Lavaret em eus: C'hwi a zo doueed?

³⁵Dacă Legea a numit ,dumnezei`, pe aceia, cărora le -a vorbit Cuvîntul lui Dumnezeu, -şi Scriptura nu poate fi desfinţată, -

³⁵Mar he deus eta galvet doueed ar re ma oa ger Doue kaset dezho (hag ar Skritur ne c'hell ket bezañ torret),

³⁶cum ziceţi voi că hulesc Eu, pe care Tatăl M'a sfinţit şi M'a trimes în lume? Şi aceasta, pentrucă am zis: ,Sînt Fiul lui Dumnezeu!`

³⁶lavarout a rit-hu e wallgomzan, me an hini en deus an Tad santelaet ha kaset er bed, abalamour ma em eus lavaret: Me eo Mab Doue?

³⁷Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi.

³⁷Ma ne ran ket oberoù va Zad, na gredit ket ac'hanon.

³⁸Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi măcar lucrările acestea, ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să ştiţi că Tatăl este în Mine şi Eu sînt în Tatăl.``

³⁸Met mar o gran, ha pa ne gredfec'h ket ac'hanon, kredit da'm oberoù, evit ma'c'h anavezot ha ma kredot an Tad a zo ennon, hag ez on ennañ.

³⁹La auzul acestor vorbe, căutau iarăş să -L prindă; dar El a scăpat din mînile lor.

³⁹Klask a raent eta c'hoazh kregiñ ennañ, met en em dennañ a reas eus o daouarn.

⁴⁰Isus S'a dus iarăş dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan la început. Şi a rămas acolo.

⁴⁰Mont a reas a-nevez en tu all d'ar Jordan, e-lec'h ma oa Yann o vadeziñ da gentañ, hag e chomas eno.

⁴¹Mulţi veneau la El, şi ziceau: ,,Ioan n'a făcut nici un semn; dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta, era adevărat.``

⁴¹Kalz a dud a zeuas d'e gavout, hag e lavarent: Yann, evit gwir, n'en deus graet mirakl ebet; met kement-holl en deus Yann lavaret eus an den-mañ a zo gwir.

⁴²Şi mulţi au crezut în El în locul acela.

⁴²Ha kalz a gredas ennañ el lec'h-se.