¹Fiindcă mulţi s'au apucat să alcătuiască o istorisire amănunţită despre lucrurile cari s'au petrecut printre noi,

¹Kalz o vezañ kemeret ar garg da skrivañ istor an traoù c'hoarvezet, hag anavezet mat evit bezañ gwir en hon touez,

²după cum ni le-au încredinţat ceice le-au văzut cu ochii lor dela început, şi au ajuns slujitori ai cuvîntului,

²hervez m'o deus degaset deomp ar re o deus o gwelet adalek ar penn-kentañ, hag a zo bet ministred ar Ger,

³am găsit şi eu cu cale, prea alesule Teofile, după ce am făcut cercetări cu deamăruntul asupra tuturor acestor lucruri dela obîrşia lor, să ţi le scriu în şir unele după altele,

³kredet em eus ivez, Teofil mat-meurbet, e tleen o skrivañ dit dre urzh, goude bezañ graet un enklask pizh warno holl, gant evezh,

⁴ca să poţi cunoaşte astfel temeinicia învăţăturilor, pe cari le-ai primit prin viu grai.

⁴evit ma'c'h anavezi ar wirionez diwar-benn ar pezh a zo bet desket dit.

⁵În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot, numit Zaharia, din ceata lui Abia. Nevasta lui era din fetele lui Aaron, şi se chema Elisaveta.

⁵En amzer Herodez, roue Judea, e oa ur beleg anvet Zakaria, eus lignez Abia; e wreg a oa eus lignez Aaron, hag en em c'halve Elizabed.

⁶Amîndoi erau neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, şi păzeau fără pată toate poruncile şi toate rînduielile Domnului.

⁶Reizh e oant o-daou dirak an Aotrou, hag e heulient holl gourc'hemennoù hag urzhioù an Aotrou, en un doare divlam.

⁷N'aveau copii, pentrucă Elisaveta era stearpă; şi amîndoi erau înaintaţi în vîrstă.

⁷N'o devoa ket a vugale, rak Elizabed a oa gaonac'h, hag o-daou, e oant aet war an oad.

⁸Dar, pe cînd slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rîndul cetei lui,

⁸Erruout a reas, evel ma rae Zakaria e garg a veleg dirak Doue, hervez urzh e dro,

⁹după obiceiul preoţiei, a ieşit la sorţi să intre să tămîieze în Templul Domnului.

⁹ma voe galvet dre ar sord, hervez giz ar velegiezh, da vont e-barzh templ an Aotrou, evit deviñ an ezañs.

¹⁰În ceasul tămîierii, toată mulţimea norodului se ruga afară.

¹⁰An holl bobl a oa er-maez o pediñ, d'an eur ma teved an ezañs.

¹¹Atunci un înger al Domnului s'a arătat lui Zaharia, şi a stătut în picioare la dreapta altarului pentru tămîiere.

¹¹Neuze un ael eus an Aotrou en em ziskouezas dezhañ en e sav, en tu dehou da aoter an ezañs.

¹²Zaharia s'a spăimîntat, cînd l -a văzut; şi l -a apucat frica.

¹²Zakaria, o welout anezhañ, a voe trubuilhet, hag ar spont a grogas ennañ.

¹³Dar îngerul i -a zis: ,,Nu te teme Zahario; fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Nevastă-ta Elisaveta îţi va naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan.

¹³Met an ael a lavaras dezhañ: Zakaria, na'z pez ket aon, rak da bedenn a zo bet selaouet, Elizabed a c'hano dit ur mab, hag e roi dezhañ an anv a Yann.

¹⁴El va fi pentru tine o pricină de bucurie şi veselie, şi mulţi se vor bucura de naşterea lui.

¹⁴Bez' e vo evidout un abeg a joa hag a laouenidigezh, ha kalz en em laouenaio eus e c'hanedigezh.

¹⁵Căci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură ameţitoare, şi se va umplea de Duhul Sfînt încă din pîntecele maicii sale.

¹⁵Rak bras e vo dirak an Aotrou; n'evo na gwin, nag evaj kreñv ebet, ha leuniet e vo eus ar Spered-Santel adalek kof e vamm;

¹⁶El va întoarce pe mulţi din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor.

¹⁶distreiñ a raio kalz eus bugale Israel d'an Aotrou o Doue,

¹⁷Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor la copii, şi pe cei neascultători la umblarea în înţelepciunea celor neprihăniţi, ca să gătească Domnului un norod bine pregătit pentru El.``

¹⁷hag e valeo dirazañ e spered hag e nerzh Elia, evit treiñ kalonoù an tadoù ouzh ar vugale, hag ar re disentus ouzh furnez ar re reizh, evit aozañ d'an Aotrou ur bobl tuet mat.

¹⁸Zaharia a zis îngerului: ,,Din ce voi cunoaşte lucrul acesta? Fiindcă eu sînt bătrîn, şi nevastă-mea este înaintată în vîrstă.``

¹⁸Zakaria a lavaras d'an ael: A betra ec'h anavezin kement-se? Rak me a zo kozh, ha va gwreg a zo aet war an oad?

¹⁹Drept răspuns, îngerul i -a zis: ,,Eu sînt Gavril, care stau înaintea lui Dumnezeu; am fost trimes să-ţi vorbesc, şi să-ţi aduc această veste bună.

¹⁹An ael a respontas dezhañ: Me eo Gabriel, an hini a chom dirak Doue; degaset on bet evit komz ouzhit ha disklêriañ dit ar c'heloù mat-mañ.

²⁰Iată că vei fi mut, şi nu vei putea vorbi, pînă în ziua cînd se vor întîmpla aceste lucruri, pentrucă n'ai crezut cuvintele mele, cari se vor împlini la vremea lor.``

²⁰Ha setu, te a ya da vezañ mut, ha ne c'helli ken komz, betek an deiz ma c'hoarvezo an traoù-mañ, abalamour ne'c'h eus ket kredet da'm c'homzoù, hag a erruo en o amzer.

²¹Norodul însă aştepta pe Zaharia, şi se mira de zăbovirea lui în Templu.

²¹Koulskoude, ar bobl a c'hortoze Zakaria, hag a oa souezhet ma talee en templ.

²²Cînd a ieşit afară, nu putea să le vorbească; şi au înţeles că avusese o vedenie în Templu. El le făcea semne într'una, şi a rămas mut.

²²Pa voe deuet er-maez, ne c'helle ket komz outo, hag ec'h anavezjont en devoa bet ur welidigezh en templ, rak dre sinoù en roe da gompren dezho; hag e chomas mut.

²³După ce i s'au împlinit zilele de slujbă, Zaharia s'a dus acasă.

²³Pa voe echuet deizioù e garg, ez eas d'e di.

²⁴Peste cîtva timp, Elisaveta, nevasta lui, a rămas însărcinată, şi s'a ţinut ascunsă de tot cinci luni. ,,Căci``, zicea ea,

²⁴Un nebeut amzer goude, Elizabed, e wreg, en em gavas dougerez, hag en em guzhas e-pad pemp miz, o lavarout:

²⁵,,iată ce mi -a făcut Domnul, cînd Şi -a aruncat ochii spre mine, ca să-mi ia ocara dintre oameni.``

²⁵Evel-se eo, en deus graet an Aotrou em c'heñver en deizioù-mañ, m'en deus sellet ouzhin, evit lemel an dismegañs a oa warnon dirak an dud.

²⁶În luna a şasea, îngerul Gavril a fost trimes de Dumnezeu într'o cetate din Galilea, numită Nazaret,

²⁶Er c'hwec'hvet miz, Doue a gasas an ael Gabriel en ur gêr a C'halilea galvet Nazared,

²⁷la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria.

²⁷d'ur werc'hez a zlee dimeziñ d'un den anvet Jozef, eus tiegezh David; ar werc'hez-se a oa anvet Mari.

²⁸Îngerul a intrat la ea, şi a zis: ,,Plecăciune, ţie, căreia ţi s'a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvîntată eşti tu între femei!``

²⁸An ael, o vezañ aet el lec'h ma oa, a lavaras dezhi: Da saludiñ a ran, te a zo bet resevet en gras, an Aotrou a zo ganit. [Benniget out e-touez ar gwragez.]

²⁹Turburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemneze urarea aceasta.

²⁹O vezañ gwelet an ael, e voe trubuilhet gant e gomzoù, hag e soñje enni ec'h-unan petra a c'helle ar salud-se bezañ.

³⁰Îngerul i -a zis: ,,Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu.

³⁰Neuze an ael a lavaras dezhi: Mari, na'z pez ket aon, rak kavet ec'h eus gras dirak Doue.

³¹Şi iată că vei rămînea însărcinată, şi vei naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Isus.

³¹Setu, te a vo dougerez, hag e c'hani ur mab, hag e c'halvi e anv Jezuz.

³²El va fi mare, şi va fi chemat Fiul Celui Prea Înalt; şi Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David.

³²Bras e vo, hag e vo galvet mab an Uhelañ-Meurbet, hag an Aotrou Doue a roio dezhañ tron David e dad.

³³Va împărăţi peste casa lui Iacov în veci, şi Împărăţia Lui nu va avea sfîrşit.``

³³Ren a raio da virviken war diegezh Jakob, hag e ren n'en devo ken a fin.

³⁴Maria a zis îngerului: ,,Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu ştiu de bărbat?``

³⁴Neuze Mari a lavaras d'an ael: Penaos e c'hoarvezo kement-se, pa n'anavezan gwaz ebet?

³⁵Îngerul i -a răspuns: ,,Duhul Sfînt Se va pogorî peste tine, şi puterea Celui Prea Înalt te va umbri. De aceea Sfîntul care Se va naşte din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.

³⁵An ael a respontas dezhi: Ar Spered-Santel a zeuio warnout, ha galloud an Uhelañ-Meurbet a c'holoio ac'hanout gant e skeud; dre-se ar bugel santel a vo ganet ac'hanout a vo galvet Mab Doue.

³⁶Iată că Elisaveta, rudenia ta, a zămislit, şi ea, un fiu la bătrîneţe; şi ea, căreia i se zicea stearpă, este acum în a şasea lună.

³⁶Ha setu, Elizabed da geniterv a zoug ivez ur mab en he c'hozhni, hag hemañ eo ar c'hwec'hvet miz eus an hini a oa galvet gaonac'h.

³⁷Căci niciun cuvînt dela Dumnezeu nu este lipsit de putere.

³⁷Rak n'eus netra dibosupl da Zoue.

³⁸Maria a zis: ,,Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!`` Şi îngerul a plecat dela ea.

³⁸Ha Mari a lavaras: Setu servijerez an Aotrou, ra vo graet din hervez da gomz. Hag an ael a bellaas diouti.

³⁹Maria s'a sculat chiar în zilele acelea, şi a plecat în grabă spre munţi, într'o cetate a lui Iuda.

³⁹Neuze Mari a savas, hag a yeas buan da vro ar menezioù, en ur gêr eus Bro-Juda,

⁴⁰A intrat în casa lui Zaharia, şi a urat de bine Elisavetei.

⁴⁰hag, o vezañ aet e ti Zakaria, e saludas Elizabed.

⁴¹Cum a auzit Elisaveta urarea Mariei, i -a săltat pruncul în pîntece, şi Elisaveta s'a umplut de Duhul Sfînt.

⁴¹Kerkent ha ma klevas Elizabed Salud Mari, ar bugel bihan a dridas en he c'hof; hag Elizabed a voe leuniet eus ar Spered-Santel.

⁴²Ea a strigat cu glas tare: ,,Binecuvîntată eşti tu între femei, şi binecuvîntat este rodul pîntecelui tău.

⁴²Hag o sevel he mouezh, e krias: Te a zo benniget e-touez ar gwragez, ha benniget eo frouezh da gof.

⁴³Cum mi -a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu?

⁴³A-belec'h e teu kement-mañ din, ma teu mamm va Aotrou etrezek ennon?

⁴⁴Fiindcă iată, cum mi -a ajuns la urechi glasul urării tale, mi -a săltat pruncul în pîntece de bucurie.

⁴⁴Rak mouezh da salud n'he deus ket kentoc'h skoet va divskouarn, m'en deus ar bugel bihan tridet gant levenez em c'hof.

⁴⁵Ferice de aceea care a crezut; pentrucă lucrurile, cari i-au fost spuse din partea Domnului, se vor împlini.``

⁴⁵Eürus eo an hini he deus kredet, rak graet e vo an traoù a zo bet lavaret dezhi a-berzh an Aotrou.

⁴⁶Şi Maria a zis: ,,Sufletul meu măreşte pe Domnul,

⁴⁶Neuze Mari a lavaras: Va ene a veul an Aotrou,

⁴⁷şi mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mîntuitorul meu,

⁴⁷ha va spered en em laouena e Doue va Salver,

⁴⁸pentrucă a privit spre starea smerită a roabei Sale. Căci iată că deacum încolo, toate neamurile îmi vor zice fericită,

⁴⁸abalamour m'en deus sellet ouzh izelded e servijerez. Ha setu, diwar vremañ, e vin galvet eürus gant an holl rummadoù,

⁴⁹pentrucă Cel Atot Puternic a făcut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfînt,

⁴⁹rak an Holl-C'halloudek en deus graet traoù bras din; e anv a zo santel,

⁵⁰şi îndurarea Lui se întinde din neam în neam peste cei ce se tem de El.

⁵⁰hag e drugarez en em astenn a oad en oad war ar re a zouj anezhañ.

⁵¹El a arătat putere cu braţul Lui; a risipit gîndurile, pe cari le aveau cei mîndri în inima lor.

⁵¹Diskouezet en deus nerzh e vrec'h; stlabezet en deus ar soñjezonoù a rae ar re lorc'hus en o c'halon.

⁵²A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, şi a înălţat pe cei smeriţi.

⁵²Didronet en deus ar re c'halloudek, ha savet en deus ar re vihan.

⁵³Pe cei flămînzi i -a săturat de bunătăţi, şi pe cei bogaţi i -a scos afară cu mînile goale.

⁵³Leuniet en deus a vadoù a re o devoa naon, ha kaset en deus kuit ar re binvidik er goullo.

⁵⁴A venit în ajutorul robului său Israel, căci Şi -a adus aminte de îndurarea Sa, -

⁵⁴Sikouret en deus Israel e servijer, o kaout soñj eus e drugarez,

⁵⁵cum făgăduise părinţilor noştri, -faţă de Avraam şi sămînţa lui în veac.``

⁵⁵evel m'en devoa e lavaret d'hon tadoù, da Abraham ha d'e lignez da viken.

⁵⁶Maria a rămas împreună cu Elisaveta cam trei luni. Apoi s'a întors acasă.

⁵⁶Mari a chomas gant Elizabed war-dro tri miz; neuze e tistroas d'he zi.

⁵⁷Elisavetei i s'a împlinit vremea să nască; şi a născut un fiu.

⁵⁷Neuze, amzer Elizabed o vezañ deuet, e c'hanas ur mab.

⁵⁸Vecinii şi rudele ei au auzit că Domnul a arătat mare îndurare faţă de ea, şi se bucurau împreună cu ea.

⁵⁸He amezeien hag he c'herent, o vezañ anavezet penaos en devoa an Aotrou diskouezet e drugarez en he c'heñver, en em laouenajont ganti.

⁵⁹În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur, şi voiau să -i pună numele Zaharia, după numele tatălui său.

⁵⁹O vezañ deuet an eizhvet deiz evit amdroc'hañ ar bugel, e c'halvjont anezhañ Zakaria, eus anv e dad.

⁶⁰Dar mama lui a luat cuvîntul, şi a zis: ,,Nu. Ci are să se cheme Ioan.``

⁶⁰Met e vamm, o kemer ar gomz, a lavaras: Nann, met Yann e vo galvet.

⁶¹Ei i-au zis: ,,Nimeni din rubedeniile tale nu poartă numele acesta.``

⁶¹Hag e lavarjont dezhi: N'eus den ez kerentiezh hag a zo galvet eus an anv-se.

⁶²Şi au început să facă semne tatălui său, ca să ştie cum ar vrea să -i pună numele.

⁶²Neuze e c'houlennjont dre sin ouzh e dad penaos e felle dezhañ e vije galvet.

⁶³Zaharia a cerut o tăbliţă de scris, şi a scris, zicînd: ,,Numele lui este Ioan.`` Şi toţi s'au minunat.

⁶³Zakaria, o vezañ goulennet taolennoùigoù, a skrivas ar gerioù-mañ: Yann eo e anv. Hag an holl a voe souezhet.

⁶⁴În clipa aceea, i s'a deschis gura, i s'a deslegat limba, şi el vorbea şi binecuvînta pe Dumnezeu.

⁶⁴Kerkent e c'henou a zigoras, e deod a ziereas, hag e komze en ur veuliñ Doue.

⁶⁵Pe toţi vecinii i -a apucat frica, şi în tot ţinutul acela muntos al Iudeii, se vorbea despre toate aceste lucruri.

⁶⁵O holl amezeien a voe leuniet a spont, hag an holl draoù-mañ en em vrude dre holl venezioù Judea.

⁶⁶Toţi ceice le auzeau, le păstrau în inima lor, şi ziceau: ,,Oare ce va fi pruncul acesta?`` Şi mîna Domnului era într'adevăr cu el.

⁶⁶An holl re o c'hleve, o mire en o c'halon, hag e lavarent: Petra eta e vo ar bugel bihan-se? Ha dorn an Aotrou a oa warnañ.

⁶⁷Zaharia, tatăl lui, s'a umplut de Duhul Sfînt, a proorocit, şi a zis:

⁶⁷Neuze Zakaria e dad a voe leuniet eus ar Spered-Santel, hag e tiouganas, o lavarout:

⁶⁸,,Binecuvîntat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentrucă a cercetat şi a răscumpărat pe poporul Său.

⁶⁸Benniget ra vo an Aotrou, Doue Israel, dre ma'z eo deuet da welout ha da zasprenañ e bobl,

⁶⁹Şi ne -a ridicat o mîntuire puternică (Greceşte: un corn de mîntuire.) în casa robului Său David,

⁶⁹hag abalamour m'en deus savet deomp ur Salver Galloudek e tiegezh David e servijer,

⁷⁰cum vestise prin gura sfinţilor Săi prooroci, cari au fost din vechime; -

⁷⁰evel m'en devoa lavaret dre c'henou e brofeded santel, abaoe penn-kentañ ar bed,

⁷¹mîntuire de vrăjmaşii noştri şi din mîna tuturor celor ce ne urăsc!

⁷¹dre m'en deus hor saveteet a zaouarn hon enebourien, hag eus dorn an holl re a gasae ac'hanomp,

⁷²Astfel Îşi arată El îndurarea faţă de părinţii noştri, şi Îşi aduce aminte de legămîntul Lui cel sfînt,

⁷²evit ober trugarez e-keñver hon tadoù, o kaout soñj eus e emglev santel,

⁷³potrivit jurămîntului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam,

⁷³eus al le en devoa graet da Abraham hon tad,

⁷⁴că, dupăce ne va izbăvi din mîna vrăjmaşilor noştri, ne va îngădui să -I slujim fără frică,

⁷⁴penaos, o vezañ hon tennet eus dorn hon enebourien, e roje deomp da servijañ anezhañ hep aon,

⁷⁵trăind înaintea Lui în sfinţenie şi neprihănire, în toate zilele vieţii noastre.

⁷⁵er santelezh hag er reizhder dirazañ e-pad holl deizioù hor buhez.

⁷⁶Şi tu, pruncule, vei fi chemat prooroc al Celui Prea Înalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregăteşti căile Lui,

⁷⁶Ha te, bugel bihan, ta a vo galvet profed an Uhelañ-Meurbet; rak te a gerzho dirak dremm an Aotrou, evit kempenn e hentoù,

⁷⁷şi să dai poporului Său cunoştinţa mîntuirii, care stă în iertarea păcatelor lui; -

⁷⁷evit reiñ anaoudegezh ar silvidigezh d'e bobl dre pardon eus o fec'hedoù,

⁷⁸datorită marei îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne -a cercetat Soarele care răsare din înălţime,

⁷⁸dre garantez trugarezus hon Doue; drezi, ar sav-heol eus an nec'h en deus hor gwelet,

⁷⁹ca să lumineze pe ceice zac în întunerecul şi în umbra morţii, şi să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!``

⁷⁹evit sklêrijennañ ar re a zo azezet en deñvalijenn hag e skeud ar marv, hag evit ren hor c'hammedoù e hent ar peoc'h.

⁸⁰Iar pruncul creştea şi se întărea în duh. Şi a stat în locuri pustii pînă în ziua arătării lui înaintea lui Israel.

⁸⁰Ar bugel bihan a greske hag en em greñvae er spered; hag e chomas el lec'hioù distro betek an deiz ma tlee bezañ diskouezet da Israel.