¹Isus a luat cuvîntul, şi le -a vorbit iarăş în pilde. Şi a zis:

¹Jezuz o komz, a lavaras a-nevez dezho dre barabolennoù:

²,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a făcut nuntă fiului său.

²Rouantelezh an neñvoù a zo heñvel ouzh ur roue hag a reas ur goan-eured evit e vab.

³A trimes pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă; dar ei n'au vrut să vină.

³Kas a reas e vevelien da c'hervel ar re a oa bet pedet d'an eured; met ne felle ket dezho dont.

⁴A trimes iarăş alţi robi, şi le -a zis: ,Spuneţi celor poftiţi: ,,Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sînt gata, veniţi la nuntă.`

⁴Kas a reas adarre mevelien all, en ur lavarout: Lavarit d'ar re a zo bet pedet: Setu, va lein am eus fichet, lazhet em eus va ejened ha va loened lard, pep tra a zo prest, deuit d'an eured.

⁵Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, şi altul la negustoria lui.

⁵Met ne rejont van ebet ouzh kement-se, hag ez ejont, unan d'e bark, unan all d'e genwerzh,

⁶Ceilalţi au pus mîna pe robi, şi-au bătut joc de ei, şi i-au omorît.

⁶ha re all a grogas en e vevelien, o gwallgasas hag o lazhas.

⁷Cînd a auzit împăratul s'a mîniat; a trimes oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia, şi le -a ars cetatea.

⁷Ar roue a yeas droug ennañ, hag o vezañ kaset e soudarded, e lakaas da vervel al lazherien-se, hag e tevas o c'hêr.

⁸Atunci a zis robilor săi: ,Nunta este gata; dar cei poftiţi n'au fost vrednici de ea.

⁸Neuze e lavaras d'e vevelien: An eured a zo prest, met ar re a oa bet pedet dezhi ne oant ket din anezhi.

⁹Duceţi-vă dar la răspîntiile drumurilor, şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe cari -i veţi găsi.`

⁹It eta er c'hroazhentoù, ha galvit d'an eured an holl re a gavot.

¹⁰Robii au ieşit la răspîntii, au strîns pe toţi pe cari i-au găsit, şi buni şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s'a umplut de oaspeţi.

¹⁰E vevelien, o vezañ aet dre an hentoù, a zastumas kement a gavjont, mat ha fall, ha sal an eured a voe leuniet gant tud ouzh taol.

¹¹Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii; şi a zărit acolo pe un om, care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.

¹¹Ar roue, o vezañ deuet evit gwelout ar re a oa ouzh taol, a welas eno un den n'en devoa ket gwisket un dilhad eured.

¹²,Prietene,` i -a zis el, ,cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?` Omul acela a amuţit.

¹²Lavarout a reas dezhañ: Va mignon, penaos out deuet amañ hep kaout un dilhad eured? Eñ a chomas mut.

¹³Atunci împăratul a zis slujitorilor săi: ,Legaţi -i mînile şi picioarele, şi luaţi -l şi aruncaţi -l în întunerecul de afară; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.

¹³Neuze ar roue a lavaras d'ar vevelien: Ereit e zaouarn hag e dreid, ha taolit eñ en deñvalijenn a-ziavaez, e-lec'h ma vo goueladegoù ha grigoñsadegoù-dent.

¹⁴Căci mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi.``

¹⁴Rak kalz a zo galvet, met nebeut a zo dibabet.

¹⁵Atunci Fariseii s'au dus şi s'au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba.

¹⁵Neuze ar farizianed a yeas d'en em guzuliañ war an doare d'e dapout en e gomzoù.

¹⁶Au trimes la El pe ucenicii lor împreună cu Irodianii, cari I-au zis: ,,Învăţătorule, ştim că eşti adevărat, şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentrucă nu cauţi la faţa oamenilor.

¹⁶Kas a rejont d'e gavout o diskibien gant an herodianed, da lavarout dezhañ: Mestr, gouzout a reomp penaos out gwirion ha penaos e kelennez hent Doue hervez ar wirionez, hep ober van eus den ebet, rak ne sellez ket ouzh diavaez an dud.

¹⁷Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?``

¹⁷Lavar deomp eta petra a soñjez: Ha dleet eo paeañ ar gwir da Gezar, pe n'eo ket?

¹⁸Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns: ,,Pentruce Mă ispitiţi, făţarnicilor?

¹⁸Met Jezuz, oc'h anavezout o fallentez, a lavaras dezho: Perak e temptit ac'hanon, pilpouzed?

¹⁹Arătaţi-Mi banul birului.`` Şi ei I-au adus un ban (Greceşte: dinar.).

¹⁹Diskouezit din ar moneiz ma vez paeet ar gwir gantañ. Hag e rojont dezhañ un diner.

²⁰El i -a întrebat: ,,Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``

²⁰Goulenn a reas outo: Eus piv eo ar skeud hag ar skrid-mañ?

²¹,,Ale Cezarului,`` I-au răspuns ei. Atunci El le -a zis: ,,Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!``

²¹Int a lavaras dezhañ: Eus Kezar. Neuze e lavaras dezho: Roit eta da Gezar ar pezh a zo da Gezar, ha da Zoue ar pezh a zo da Zoue.

²²Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat, şi au plecat.``

²²Souezhet eus ar pezh a glevjont, e lezjont anezhañ hag ez ejont kuit.

²³În aceeaş zi, au venit la Isus Saducheii, cari zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare:

²³An hevelep devezh, ar sadukeiz, hag a lavar n'eus ket a adsavidigezh a varv, a zeuas da gavout Jezuz, hag a reas outañ ar goulenn-mañ:

²⁴,,Învăţătorule, Moise a zis: ,Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său, şi să -i ridice urmaş.`

²⁴Mestr, Moizez en deus lavaret: Mar marv unan bennak hep bugale, e vreur a zimezo d'e intañvez, evit sevel lignez d'e vreur.

²⁵Erau dar la noi şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit; şi, fiindcă n'avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui.

²⁵Bez' e oa en hon touez seizh breur. An hini kentañ a zimezas hag a varvas; hag evel n'en devoa ket a vugale, e lezas e wreg d'e vreur.

²⁶Tot aşa şi al doilea, şi al treilea, pînă la al şaptelea.

²⁶En hevelep doare e c'hoarvezas gant an eil, an trede, betek ar seizhvet.

²⁷La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia.

²⁷Ha d'an diwezhañ-holl, ar wreg a varvas ivez.

²⁸La înviere, nevasta căruia din cei şapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut -o de nevastă.

²⁸Da behini ar seizh-se e vo gwreg, en adsavidigezh a varv? Rak eo bet dezho holl.

²⁹Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.

²⁹Jezuz, a respontas dezho: En dallentez oc'h, dre n'anavezit ket ar Skriturioù, na galloud Doue.

³⁰Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.

³⁰Rak en adsavidigezh a varv, ar wazed n'o devo ket a wragez, nag ar gwragez a ezhec'h, met bez' e vint evel aeled Doue en neñv.

³¹Cît priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit ce vi s'a spus de Dumnezeu, cînd zice:

³¹Met diwar-benn an adsavidigezh a varv, ha n'hoc'h eus ket lennet ar pezh en deus Doue lavaret deoc'h:

³²,Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov?` Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi ci al celor vii.``

³²Me eo Doue Abraham, Doue Izaak, ha Doue Jakob? Doue n'eo ket Doue ar re varv, met Doue ar re vev.

³³Noroadele, cari ascultau, au rămas uimite de învăţătura lui Isus.

³³Ar bobl a selaoue, hag a voe souezhet gant kelennadurezh Jezuz.

³⁴Cînd au auzit Fariseii că Isus a astupat gura Saducheilor, s'au strîns la un loc.

³⁴Ar farizianed, o vezañ klevet penaos en devoa lakaet da devel ar sadukeiz, en em zastumas,

³⁵Şi unul din ei, un învăţător al Legii, ca să -L ispitească, I -a pus întrebarea următoare:

³⁵hag unan anezho, doktor eus al lezenn, a reas ar goulenn-mañ outañ, evit e demptañ:

³⁶,,Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?``

³⁶Mestr, pehini eo ar brasañ gourc'hemenn eus al lezenn?

³⁷Isus i -a răspuns: ,,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.``

³⁷Jezuz a respontas dezhañ: Karout a ri an Aotrou da Zoue, eus da holl galon, eus da holl ene, hag eus da holl soñj.

³⁸,,Aceasta este cea dintîi, şi cea mai mare poruncă.

³⁸Hennezh eo ar c'hentañ hag ar brasañ eus ar gourc'hemennoù.

³⁹Iar a doua, asemenea ei, este: ,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.`

³⁹Ha setu an eil a zo heñvel outañ: Karout a ri da nesañ eveldout da-unan.

⁴⁰În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii.``

⁴⁰Eus an daou c'hourc'hemenn-se, e talc'h an holl lezenn hag ar brofeded.

⁴¹Pe cînd erau strînşi la un loc Fariseii, Isus i -a întrebat:

⁴¹Evel ma oa ar farizianed en em zastumet, Jezuz a reas ur goulenn outo,

⁴²Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?`` ,,Al lui David``, I-au răspuns ei.

⁴²o lavarout: Petra a soñjit eus ar C'hrist? Da biv eo mab? Int a lavaras dezhañ: Da Zavid.

⁴³Şi Isus le -a zis: ,,Cum atunci David, fiind însuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, cînd zice:

⁴³Jezuz a lavaras dezho: Penaos eta e c'halv David anezhañ, dre ar Spered, e Aotrou, pa lavar:

⁴⁴,Domnul a zis Domnului Meu: ,,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale?

⁴⁴An Aotrou en deus lavaret da'm Aotrou: Azez a-zehou din, betek ma em bo graet eus da enebourien ur skabell dindan da dreid.

⁴⁵Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?``

⁴⁵Mar galv eta David e-unan anezhañ Aotrou, penaos eo-eñ e vab?

⁴⁶Nimeni nu I -a putut răspunde un cuvînt. Şi, din ziua aceea, n'a îndrăznit nimeni să -I mai pună întrebări.

⁴⁶Ha den ne c'hellas respont ur ger dezhañ. Adalek an deiz-se, hini ne gredas mui ober goulenn ebet outañ.