¹Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.

¹Svikavog er Drottni andstyggð, en full vog yndi hans.

²Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

²Komi hroki, kemur smán, en hjá lítillátum er viska.

³Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

³Ráðvendni hreinskilinna leiðir þá, en undirferli svikulla tortímir þeim.

⁴În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

⁴Auðæfi stoða ekki á degi reiðinnar, en réttlæti frelsar frá dauða.

⁵Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.

⁵Réttlæti hins ráðvanda gjörir veg hans sléttan, en hinn óguðlegi fellur um guðleysi sitt.

⁶Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.

⁶Réttlæti hinna hreinskilnu frelsar þá, en hinir svikulu ánetjast í eigin græðgi.

⁷La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.

⁷Þegar óguðlegur maður deyr, verður von hans að engu, og eftirvænting glæpamannanna er að engu orðin.

⁸Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.

⁸Hinn réttláti frelsast úr nauðum, og hinn óguðlegi kemur í hans stað.

⁹Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.

⁹Með munninum steypir hinn guðlausi náunga sínum í glötun, en hinir réttlátu frelsast fyrir þekkingu.

¹⁰Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.

¹⁰Borgin fagnar yfir gæfu réttlátra, og þegar óguðlegir farast, gjalla gleðiópin.

¹¹Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -

¹¹Borgin hefst fyrir blessun hreinskilinna, en fyrir munn óguðlegra steypist hún.

¹²Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -

¹²Óvitur maður sýnir náunga sínum fyrirlitningu, en hygginn maður þegir.

¹³Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -

¹³Sá er gengur um sem rógberi, lýstur upp leyndarmálum, en sá sem er staðfastur í lund, leynir sökinni.

¹⁴Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -

¹⁴Þar sem engin stjórn er, þar fellur þjóðin, en þar sem margir ráðgjafar eru, fer allt vel.

¹⁵Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -

¹⁵Hrapallega fer fyrir þeim, er gengur í ábyrgð fyrir annan mann, en sá sem hatar handsöl, er óhultur.

¹⁶O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -

¹⁶Yndisleg kona hlýtur sæmd, og hinir sterku hljóta auðæfi.

¹⁷Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -

¹⁷Kærleiksríkur maður gjörir sálu sinni gott, en hinn grimmi kvelur sitt eigið hold.

¹⁸Cel rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -

¹⁸Hinn óguðlegi aflar sér svikuls ávinnings, en sá er réttlæti sáir, sannra launa.

¹⁹Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -

¹⁹Iðki einhver réttlæti, þá leiðir það til lífs, en ef hann eltir hið illa, leiðir það hann til dauða.

²⁰Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.

²⁰Andstyggð fyrir Drottni eru þeir, sem hafa rangsnúið hjarta, en yndi hans þeir, er breyta ráðvandlega.

²¹Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -

²¹Hér er höndin upp á það: Hinn vondi sleppur ekki óhegndur! en niðjar réttlátra komast undan.

²²Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -

²²Eins og gullhringur í svínstrýni, svo er fríð kona, sem enga siðprýði kann.

²³Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.

²³Óskir hinna réttlátu leiða aðeins til góðs, en vonir óguðlegra leiða yfir sig reiðidóm.

²⁴Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -

²⁴Sumir miðla öðrum mildilega, og eignast æ meira, aðrir halda í meira en rétt er, og verða þó fátækari.

²⁵Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

²⁵Velgjörðasöm sál mettast ríkulega, og sá sem gefur öðrum að drekka, mun og sjálfur drykk hljóta.

²⁶Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -

²⁶Fólkið formælir þeim, sem heldur í kornið, en blessun kemur yfir höfuð þess, er selur það.

²⁷Cine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -

²⁷Sá sem leitar góðs, stundar það, sem velþóknanlegt er, en sá sem sækist eftir illu, verður fyrir því.

²⁸Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -

²⁸Sá sem treystir á auð sinn, hann fellur, en hinir réttlátu munu grænka eins og laufið.

²⁹Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -

²⁹Sá sem kemur ólagi á heimilishag sinn, erfir vind, og afglapinn verður þjónn hins vitra.

³⁰Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -

³⁰Ávöxtur hins réttláta er lífstré, og hinn vitri hyllir að sér hjörtun.Sjá, hinn réttláti fær endurgjald hér á jörðu, hvað þá hinn óguðlegi og syndarinn?

³¹Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!

³¹Sjá, hinn réttláti fær endurgjald hér á jörðu, hvað þá hinn óguðlegi og syndarinn?