1Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.
1Mjúklegt andsvar stöðvar bræði, en meiðandi orð vekur reiði.
2Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -
2Af tungu hinna vitru drýpur þekking, en munnur heimskingjanna eys úr sér vitleysu.
3Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -
3Augu Drottins eru alls staðar, vakandi yfir vondum og góðum.
4Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -
4Hógværð tungunnar er lífstré, en fals hennar veldur hugarkvöl.
5Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -
5Afglapinn smáir aga föður síns, en sá sem tekur umvöndun, verður hygginn.
6În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -
6Í húsi hins réttláta er mikill auður, en glundroði er í gróðafé hins óguðlega.
7Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -
7Varir hinna vitru dreifa út þekkingu, en hjarta heimskingjanna er rangsnúið.
8Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -
8Fórn óguðlegra er Drottni andstyggð, en bæn hreinskilinna er honum þóknanleg.
9Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -
9Vegur hins óguðlega er Drottni andstyggilegur, en þann sem stundar réttlæti, elskar hann.
10Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -
10Slæm hirting bíður þess, sem yfirgefur rétta leið, sá sem hatar umvöndun, hlýtur að deyja.
11Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -
11Dánarheimur og undirdjúpin eru opin fyrir Drottni, hversu miklu fremur hjörtu mannanna barna!
12Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -
12Spottaranum er ekki vel við, að vandað sé um við hann, til viturra manna fer hann ekki.
13O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -
13Glatt hjarta gjörir andlitið hýrlegt, en sé hryggð í hjarta, er hugurinn dapur.
14Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -
14Hjarta hins vitra leitar að þekking, en munnur heimskingjanna gæðir sér á fíflsku.
15Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -
15Hinn volaði sér aldrei glaðan dag, en sá sem vel liggur á, er sífellt í veislu.
16Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -
16Betra er lítið í ótta Drottins en mikill fjársjóður með áhyggjum.
17Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -
17Betri er einn skammtur kálmetis með kærleika en alinn uxi með hatri.
18Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -
18Bráðlyndur maður vekur deilur, en sá sem seinn er til reiði, stillir þrætu.
19Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -
19Vegur letingjans er eins og þyrnigerði, en gata hreinskilinna er brautarvegur.
20Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -
20Vitur sonur gleður föður sinn, en heimskur maður fyrirlítur móður sína.
21Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -
21Óvitrum manni er fíflskan gleði, en skynsamur maður gengur beint áfram.
22Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -
22Áformin verða að engu, þar sem engin er ráðagerðin, en ef margir leggja á ráðin, fá þau framgang.
23Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -
23Gleði hlýtur maðurinn af svari munns síns, og hversu fagurt er orð í tíma talað!
24Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -
24Lífsins vegur liggur upp á við fyrir hinn hyggna, til þess að hann lendi ekki niður í Helju.
25Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -
25Drottinn rífur niður hús dramblátra, en setur föst landamerki ekkjunnar.
26Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -
26Ill áform eru Drottni andstyggð, en hrein eru vingjarnleg orð.
27Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -
27Sá kemur ólagi á heimilishag sinn, sem fíkinn er í rangfenginn gróða, en sá sem hatar mútugjafir, mun lifa.
28Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -
28Hjarta hins réttláta íhugar, hverju svara skuli, en munnur óguðlegra eys úr sér illsku.
29Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -
29Drottinn er fjarlægur óguðlegum, en bæn réttlátra heyrir hann.
30O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -
30Vingjarnlegt augnaráð gleður hjartað, góðar fréttir feita beinin.
31Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -
31Eyra sem hlýðir á holla umvöndun, mun búa meðal hinna vitru.
32Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -
32Sá sem aga hafnar, fyrirlítur sjálfan sig, en sá sem hlýðir á umvöndun, aflar sér hygginda.Ótti Drottins er ögun til visku, og auðmýkt er undanfari virðingar.
33Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -
33Ótti Drottins er ögun til visku, og auðmýkt er undanfari virðingar.