¹Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

¹Orð Agúrs Jakesonar. Guðmælið. Maðurinn segir: Ég hefi streitst, ó Guð, ég hefi streitst, ó Guð, og er að þrotum kominn.

²Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

²Því að ég er of heimskur til að geta talist maður, og ég hefi eigi mannsvit,

³N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

³ég hefi eigi lært speki, svo að ég hafi þekking á Hinum heilaga.

⁴Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

⁴Hver hefir stigið upp til himna og komið niður? Hver hefir safnað vindinum í greipar sínar? Hver hefir bundið vatnið í skikkju sína? Hver hefir reist öll endimörk jarðar? Hvað heitir hann og hvað heitir sonur hans _ fyrst þú veist það?

⁵Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

⁵Sérhvert orð Guðs er hreint, hann er skjöldur þeim, er leita hælis hjá honum.

⁶N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

⁶Bæt engu við orð hans, til þess að hann ávíti þig eigi og þú standir sem lygari.

⁷Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

⁷Um tvennt bið ég þig, synja mér þess eigi, áður en ég dey:

⁸Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

⁸Lát fals og lygaorð vera fjarri mér, gef mér hvorki fátækt né auðæfi, en veit mér minn deildan verð.

⁹Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

⁹Ég kynni annars að verða of saddur og afneita og segja: ,,Hver er Drottinn?`` eða ef ég yrði fátækur, kynni ég að stela og misbjóða nafni Guðs míns.

¹⁰Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

¹⁰Ræg eigi þjóninn við húsbónda hans, svo að hann biðji þér ekki óbæna og þú verðir að gjalda.

¹¹Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

¹¹Til er það kyn, sem bölvar föður sínum og blessar ekki móður sína,

¹²Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

¹²kyn, sem þykist vera hreint og hefir þó eigi þvegið af sér saurinn

¹³Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

¹³kyn, sem lyftir hátt augunum og sperrir upp augnahárin,

¹⁴Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

¹⁴kyn, sem hefir sverð að tönnum og hnífa að jöxlum til þess að uppeta hina voluðu úr landinu og hina fátæku burt frá mönnunum.

¹⁵Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,

¹⁵Blóðsugan á tvær dætur, sem heita Gefðu! Gefðu! Þrennt er til, sem er óseðjandi, fernt, sem aldrei segir: ,,Það er nóg!`` _

¹⁶şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -

¹⁶Helja og móðurlíf óbyrjunnar, jörðin, sem aldrei seðst af vatni, og eldurinn, sem aldrei segir: ,,Það er nóg!``

¹⁷Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

¹⁷Það auga, sem gjörir gys að föður sínum og fyrirlítur hlýðni við móður sína, mega hrafnarnir við lækinn kroppa út og arnarungarnir eta.

¹⁸Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

¹⁸Þrennt er, sem mér virðist undursamlegt, og fernt, sem ég skil eigi:

¹⁹urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

¹⁹vegur arnarins um loftið, vegur höggormsins yfir klettinn, vegur skipsins um reginhaf og vegur manns hjá konu.

²⁰Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -

²⁰Þannig er atferli hórkonunnar: Hún neytir, þurrkar sér um munninn og segir: ,,Ég hefi ekkert rangt gjört.``

²¹Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

²¹Undan þrennu nötrar jörðin, og undir fernu getur hún ekki risið:

²²un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

²²undir þræli, þegar hann verður konungur, og guðlausum manni, þegar hann mettast brauði,

²³o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

²³undir smáðri konu, þegar hún giftist, og þernu, þegar hún bolar burt húsmóður sinni.

²⁴Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

²⁴Fjórir eru smáir á jörðinni, og þó eru þeir vitrir spekingar:

²⁵furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

²⁵Maurarnir eru kraftlítil þjóð, og þó afla þeir sér fæðunnar á sumrin.

²⁶şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

²⁶Stökkhérarnir eru þróttlítil þjóð, og þó gjöra þeir sér híbýli í klettunum.

²⁷lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

²⁷Engispretturnar hafa engan konung, og þó fer allur hópurinn út í röð og reglu.

²⁸păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

²⁸Ferfætlunni getur þú náð með tómum höndunum, og þó er hún í konungahöllum.

²⁹Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

²⁹Þrír eru þeir, sem tigulegir eru á velli, og fjórir, sem tigulegir eru í gangi:

³⁰leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

³⁰ljónið, hetjan meðal dýranna, er eigi hopar fyrir neinni skepnu,

³¹calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

³¹lendgyrtur hesturinn og geithafurinn og konungur, er enginn fær móti staðið.

³²Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

³²Hafir þú heimskast til að upphefja sjálfan þig, eða hafir þú gjört það af ásettu ráði, þá legg höndina á munninn!Því að þrýstingur á mjólk framleiðir smjör, og þrýstingur á nasir framleiðir blóð, og þrýstingur á reiði framleiðir deilu.

³³căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.

³³Því að þrýstingur á mjólk framleiðir smjör, og þrýstingur á nasir framleiðir blóð, og þrýstingur á reiði framleiðir deilu.