¹Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

¹¶ I puta mai ano te kupu a Ihowa ki ahau, i mea,

²,,Fiul omului, erau două femei, fiice ale aceleiaşi mame.

²E te tama a te tangata, tokorua nga wahine i mua, he tamahine na te whaea kotahi.

³Ele au curvit în Egipt, au curvit în tinereţa lor; acolo le-au fost strîns ţîţele, acolo le -a fost atîns sînul fecioresc.

³Heoi moepuku ana ki Ihipa; moepuku ana i to raua tamarikitanga: i romia o raua u ki reira, i mirimiria ki reira nga matamata o to raua wahinetanga.

⁴Cea mai mare se chema Ohola, şi sora ei Oholiba. Erau ale Mele, şi au născut fii şi fiice.`` Ohola este Samaria; Oholiba este Ierusalimul.

⁴Na, ko o raua ingoa, ko Ohora to te tuakana, ko Ohoripa to te teina: a i riro raua i ahau, i whanau hoki he tama, he tamahine ma raua. Na, mo o raua ingoa, ko Hamaria a Ohora, ko Hiruharama a Ohoripa.

⁵Ohola nu Mi -a fost credincioasă; s'a aprins de dragoste pentru ibovnicii ei, după Asirieni, vecinii ei,

⁵Na, kua kairau a Ohora i te mea i ahau ano ia, minamina atu ana ki ana i aroha ai, ki ona hoa tata, ki nga Ahiriana,

⁶îmbrăcaţi cu ştofe văpsite în albastru, dregători şi căpetenii, toţi tineri şi plăcuţi, călăreţi călări pe cai.

⁶He puru nei o ratou kakahu, he ariki, he kawana, he taitamariki, e minaminatia ratou katoa, he tangata hoiho, e eke ana ki te hoiho.

⁷Ea a curvit cu ei, cu toată fruntea copiilor Asiriei; s'a spurcat cu toţi aceia pentru cari umbla nebună, s'a spurcat cu toţi idolii lor.

⁷Heoi kei te mahi kairau ia ki a ratou, ki nga tangata papai rawa o nga tama o Ahiria, ki a ratou katoa; a ahakoa ko wai i minaminatia e ia, whakapoke ana ia i a ia ano ki a ratou whakapakoko katoa.

⁸Nu s'a lăsat nici de curviile ei din Egipt, căci aceştia se culcaseră cu ea din tinereţa ei, îi atinseseră sînul fecioresc, şi îşi vărsaseră curviile peste ea.

⁸Kihai ano i mahue i a ia ana moepuku mai o nga ra o Ihipa; i takoto hoki ratou ki a ia i tona tamarikitanga, a mirimiria ana e ratou nga matamata o tona wahinetanga, ringihia ana e ratou a ratou moepuku ki runga ki a ia.

⁹De aceea, am dat -o în mînile ibovnicilor ei, în mînile copiilor Asiriei, pentru cari se aprinsese de dragoste.

⁹Na reira ia i tukua ai e ahau ki te ringa o te hunga i arohaina e ia, ki te ringa o nga tamariki o Ahiria, o ana i minamina ai.

¹⁰Ei i-au descoperit goliciunea, i-au luat fiii şi fiicele, şi pe ea au ucis -o cu sabia, de i s'a dus vestea printre femei, după judecăţile făcute de ei asupra ei.

¹⁰A hurahia ana ia e ratou kia noho tahanga; tangohia ana e ratou ana tama, ana tamahine, patua iho ia e ratou ki te hoari; a whai ingoa ana ia i roto i nga wahine; i mahia hoki e ratou he whakawa ki a ia.

¹¹Sora ei Oholiba a văzut lucrul acesta, şi a fost mai fără frîu, de cît ea în patima ei; şi a întrecut pe soru-sa în curvii.

¹¹¶ A ka kite tona teina, a Ohoripa, i tenei, otiia i nui atu te kino o tona minamina i to tera, ona moepuku hoki i nui atu i o tona tuakana.

¹²Ea s'a aprins de dragoste după copiii Asiriei, după dregători şi căpetenii, vecinii ei, îmbrăcaţi în chip strălucit, călăreţi călări pe cai, toţi tineri şi plăcuţi.

¹²Minamina ana ia ki nga Ahiriana, ki ona hoa tata, ki nga ariki, ki nga kawana, he pai rawa nei nga kakahu, he tangata hoiho e eke ana ki te hoiho, ko ratou katoa he tamariki e minaminatia.

¹³Am văzut că se spurcase, întocmai ca cea dintîi din amîndouă.

¹³Na ka kite ahau kua poke ia, kotahi tonu te ara o raua tokorua.

¹⁴Ea a mers chiar mai departe în curviile ei. A zărit pe ziduri nişte zugrăveli de bărbaţi, nişte icoane de Haldei zugrăviţi cu coloare roşie,

¹⁴Kua neke ake ano ona moepuku: i kite hoki ia i nga tangata kua oti te tuhituhi ki te pakitara, i nga whakaahua o nga Karari, he mea tuhituhi ki te whero pai,

¹⁵cu brîie împrejurul coapselor lor, cu turbane de felurite colori pe cap, toţi avînd înfăţişarea unor viteji, după felul Babilonenilor, a căror ţară de naştere este Haldea; şi s'a aprins după ei,

¹⁵He mea whitiki o ratou hope ki te whitiki, o ratou mahunga mea rawa ki te kakahu kua oti te rongoa, he rangatira katoa ki te titiro; ko te ahua kei to nga tama o Papurona, o Karari, o te whenua i whanau ai ratou:

¹⁶la cea dintîi privire, şi le -a trimes soli în Haldea.

¹⁶A, no te kitenga o ona kanohi i a ratou, minamina tonu ki a ratou, tukua ana e ia he karere ki a ratou, ki Karari.

¹⁷Şi copiii Babilonului au venit la ea, în patul de dragoste, şi au spurcat -o cu curviile lor. Aşa că ea s'a spurcat cu ei, şi apoi inima i s'a înstrăinat de ei.

¹⁷Na ka haere mai ki a ia o nga tamariki o Papurona ki te moenga aroha, whakapokea ana ia e ratou ki a ratou moepuku: heoi ka whakapokea nei e ratou, na ngakaukore noa iho ia ki a ratou.

¹⁸Şi cînd şi -a dezgolit ea necurăţia, şi -a descoperit goliciunea, şi inima Mea s'a înstrăinat de ea, cum se înstrăinase şi de soru-sa.

¹⁸Heoi ka whakakitea e ia ona moepuku, ka whakakitea ano ia e noho tahanga ana: na ngakaukore noa iho ahau ki a ia, pera tonu me ahau i ngakaukore ra ki tona tuakana.

¹⁹Dar ea şi -a înmulţit curviile tot mai mult, gîndindu-se iarăş la zilele tinereţei ei, cînd curvea în ţara Egiptului.

¹⁹Heoi whakanuia ana e ia ona moepuku, me te mahara ano ia ki nga ra o tona tamarikitanga i a ia i kairau ra ki te whenua o Ihipa.

²⁰Ea s'a aprins după nişte necuraţi, a căror carne era ca a măgarilor, şi a căror apropiere era ca a armăsarilor.

²⁰I minamina hoki ia ki o ratou hoa moepuku, he kikokiko kaihe nei o ratou kikokiko; a, ko te mea e tarere mai ana i roto i a ratou rite tonu ki te mea e tarere mai ana i roto i te hoiho.

²¹Astfel, ţi-ai înoit iarăş nelegiuirile tinereţei tale, cînd Egiptenii îţi strîngeau ţîţele, din pricina sînului tău fecioresc.

²¹Na kua hokia nei e koe nga he o tou tamarikitanga i nga matamata o ou u i mirimiria ra e nga Ihipiana, he meatanga ki nga u o tou tamarikitanga.

²²Deaceea, Oholiba, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ,,Iată că aţîţ împotriva ta pe ibovnicii tăi, de cari ţi-ai înstrăinat inima, şi -i aduc din toate părţile împotriva ta:

²²¶ Mo reira, e Ohoripa, ko te kupu tenei a te Ariki, a Ihowa, Nana, ka ara i ahau ou hoa aroha hei hoariri mou, era kua ngakaukore na koe ki a ratou, ka kawea mai ano ratou e ahau ki a koe ki nga taha katoa;

²³pe Babiloneni şi pe toţi Haldeii, căpitani, voivozi şi domni, şi pe toţi copiii Asiriei împreună cu ei, tineri şi plăcuţi, toţi dregători şi căpetenii, oameni vestiţi, toţi călări pe cai.

²³Ko nga tangata o Papurona, ratou ko nga Karari katoa, a Pekoro, a Hoa, a Koa, ratou ko nga Ahiriana katoa: he taitamariki ratou katoa e minaminatia, he ariki, he kawana, he rangatira, he rongo nui, he eke hoiho katoa.

²⁴Ei vin împotriva ta cu arme, cară şi roţi, şi cu o mulţime de popoare. Cu scut, pavăză şi coifuri, înaintează de toate părţile împotriva ta. Lor le încredinţez judecata, şi te vor judeca după legile lor

²⁴A ka haere mai ratou ki te whawhai ki a koe, me nga mea mo te whawhai, he hariata ano o ratou, he kata, he whakaminenga iwi; rite rawa i a ratou te puapua, te whakangungu rakau, te potae, hei whawhai ki a koe i tetahi taha, i tetahi taha: ka tuk ua ano e ahau te whakawa ki to ratou aroaro, a ka rite ki a ratou whakaritenga ta ratou whakarite mou.

²⁵Te fac să-Mi simţi gelozia, şi se vor purta cu urgie cu tine. Îţi vor tăia nasul şi urechile, şi sămînţa ta va cădea lovită de sabie. Îţi vor lua fiii şi fiicele, şi ce-ţi va mai rămînea, va fi mîncat de foc.

²⁵Ka whakataua ano e ahau toku hae ki a koe, a ka mahi weriweri ratou ki a koe: ka riro ano tou ihu i a ratou, me ou taringa; ka hinga ano hoki ou morehu i te hoari: ka tangohia atu e ratou au tama me au tamahine; ka pau ano ou morehu i te ahi.

²⁶Te vor desbrăca de haine, şi vor lua podoabele scumpe cu cari te găteşti.

²⁶Ka huia atu ano e ratou ou kakahu, ka tangohia ano ou mea ataahua.

²⁷Voi pune astfel capăt nelegiuirilor tale şi curviilor tale din ţara Egiptului. Aşa că nu-ţi vei mai îndrepta privirile spre ei, şi nu te ve mai gîndi la Egipt.

²⁷Heoi ka meinga e ahau tou he kia mutu, me tou moepuku i timata mai ra i te whenua o Ihipa; kia kore ai ou kanohi e ara ki aua mea, kia kore ai ano koe e mahara ki Ihipa a muri ake nei.

²⁸Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ,,Iată, te dau în mînile acelora de cari ţi s'a înstrăinat inima.

²⁸No te mea ko te kupu tenei a te Ariki, a Ihowa; Tenei ahau ka hoatu nei i a koe ki te ringa o te hunga e kinongia na e koe, ki roto ki te ringa o te hunga kua ngakaukore na koe ki a ratou.

²⁹Se vor purta cu ură cu tine; îţi vor ridica toate bogăţiile, şi te vor lăsa goală, goală de tot. Ruşinea necurăţiilor tale se va descoperi, ruşinea nelegiuirilor şi curviilor tale.

²⁹Ka mahi ano ratou i runga i te mauahara ki a koe, a ka riro ou mauiui katoa i a ratou, mahue iho koe i a ratou kahore he kakahu, noho tahanga ana: ka kitea hoki e takoto kau ana ou moepuku, tou he me ou moepuku.

³⁰Lucrurile acestea ţi se vor întîmpla, pentrucă ai curvit cu neamurile, pentrucă te-ai spurcat cu idolii lor.

³⁰Ka meatia enei mea e ahau ki a koe mo tou whainga atu ki nga tauiwi moepuku ai, mou i poke i a ratou whakapakoko.

³¹Ai mers pe calea sorei tale, deaceea, şi Eu îţi pun potirul ei în mînă.

³¹I haere koe i te ara o tou tuakana; na, ka hoatu e ahau tana kapu ki tou ringa.

³²Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ,,Vei bea potirul sorei tale, cel larg şi adînc; vei ajunge de rîs şi de batjocură. Încape mult în el!

³²Ko te kupu tenei a te Ariki, a Ihowa, Ka inumia e koe te kapu a tou tuakana, aua noa iho ki raro, nui noa atu: ka ai koe hei whakakatanga, hei taunutanga: ranea rawa taua kapu.

³³Te vei umplea de beţie şi durere; căci potirul sorei tale Samaria este un potir de groază şi spaimă!

³³Ka ki koe i te haurangi, i te pouri, i te kapu o te ketekete, o te whakangaromanga, i te kapu a tou tuakana, a Hamaria.

³⁴Îl vei bea şi îl vei goli, îi vei roade cioburile, şi-ţi vei sfîşia tîţele. Căci Eu am vorbit, zice Domnul, Dumnezeu.``

³⁴Ka inumia ano ra e koe, tatau rawa, wawahi rawa i nga maramara, ka hae ano e koe ou u: naku hoki te korero, e ai ta te Ariki, ta Ihowa.

³⁵Deaceea aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ,,Pentrucă M'ai uitat, pentrucă M-ai aruncat la spate-ţi, poartă-ţi şi tu acum pedeapsa nelegiuirilor şi curviilor tale.``

³⁵Ina, ko te kupu tenei a te Ariki, a Ihowa; Na, kua wareware na koe ki ahau, kua maka ano ahau e koe ki muri i tou tuara, na pikaua ano e koe tou he me ou moepuku.

³⁶Domnul mi -a zis: ,,Fiul omului, vrei să judeci pe Ohola şi Oholiba? Pune-le înainte urîciunile lor!

³⁶¶ I mea ano a Ihowa ki ahau; E te tama a te tangata, e whakawa ranei koe i a Ohora raua ko Ohoripa? whakakitea a raua mea whakarihariha ki a raua;

³⁷Ele s-au dedat la preacurvie, şi pe mînile lor este sînge: au preacurvit cu idolii lor; şi copiii pe cari Mi -i născuseră, i-au trecut prin foc în cinstea lor, ca să -i mănînce!

³⁷No te mea kua moepuku raua, he toto kei o raua ringa, kua moepuku ano raua ki a raua whakapakoko; kua meinga e raua a raua tamariki, aku i whanau nei i roto i a raua kia tika i roto i te ahi, ki aua whakapakoko, pau tonu atu.

³⁸Afară de aceasta iată ce Mi-au mai făcut: Mi-au spurcat Locaşul cel sfînt în aceiaş zi, şi Mi-au pîngărit Sabatele.

³⁸Ko tenei ano ta raua i mea ai ki ahau: i taua ra kotahi, whakapokea iho e raua toku wahi tapu, ko aku hapati kua noa i a raua.

³⁹Căci dupăce şi-au jertfit copiii la idolii lor, tot în ziua aceea s'au dus şi în Locaşul Meu cel sfînt, ca să -l spurce. Iată ce au făcut în Casa Mea.

³⁹I ta raua patunga hoki i a raua tamariki hei mea ki a raua whakapakoko, haere ana raua i taua ra ano ki toku wahi tapu whakanoa ai; na, ko ta raua tena i mea ai i roto i toku whare.

⁴⁰Au umblat chiar după oamenii, cari veneau de departe, le-au trimes soli, şi iată că ei au venit. Pentru ei te-ai scăldat tu, te-ai sulemenit la ochi, şi te-ai gătit cu podoabele tale;

⁴⁰I unga tangata ano koutou ki te hunga haere mai i tawhiti, he hunga i unga atu nei he karere ki a ratou; na, kua tae mai ratou; mo ratou tau horoi i a koe, mea rawa i ou kanohi ki te pukepoto, whakapaipai rawa i a koe ki nga whakapaipai;

⁴¹ai şezut pe un pat măreţ, înaintea căruia era întinsă o masă, pe care ai pus tămîia şi untdelemnul Meu.

⁴¹Na noho ana koe, he mea kororia te moenga, i tona taha ko te tepu rite rawa; i runga ko taku whakakakara, ko taku hinu, he mea whakatakoto nau.

⁴²S'au auzit strigătele unei mulţimi vesele; şi cu mulţimea aceasta de oameni de rînd au adus nişte beţivi din pustie, cari au pus brăţări în mînile celor două surori şi mîndre cununi pe capetele lor.

⁴²A i taua wahine te nge o te mano tini e noho nakohakoha ana: a i kawea mai i roto i te mano o te tangata nga haurangi o te koraha; a na ratou i whakanoho he poroporo ki o raua ringa, he karauna ataahua ki o raua mahunga.

⁴³Am zis atunci cu privire la curva cea bătrînă: ,,Şi acum îşi va urma ea oare curviile, şi tot vor mai veni la ea?``

⁴³Katahi ahau ka mea mo taua wahine kua ruruhi nei e moepuku ana, E moepuku ano ranei ratou ki a ia, me ia ano ki a ratou?

⁴⁴Şi au venit la ea cum vin la o curvă; aşa s'au dus la Ohola şi Oholiba, la aceste femei nelegiuite.

⁴⁴Heoi haere ana ratou ki a ia, he pera i ta ratou haere ki te wahine moepuku: pera tonu ta ratou haere ki a Ohora, ki a Ohoripa, ki nga wahine he.

⁴⁵De aceea oamenii fără prihană le vor osîndi, cum se osîndesc femeile preacurve, cum se osîndesc cele ce varsă sînge; căci sînt prea curve, şi au sînge pe mîni.

⁴⁵Na, ko nga tangata tika, ma ratou raua e whakawa, he whakawa i nga wahine moepuku, he whakawa i nga wahine whakaheke toto; he wahine moepuku hoki raua, he toto kei o raua ringa.

⁴⁶Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ,,Voi aduce împotriva lor o mulţime de gloată mare, şi le voi da pradă chinului şi jafului.

⁴⁶Ko te kupu hoki tenei a te Ariki, a Ihowa; Ka kawea mai e ahau he hui ki a raua, a ka meinga raua e ahau kia makamaka, kia pahuatia.

⁴⁷Adunarea le va ucide cu pietre, şi le va doborî cu lovituri de sabie; le vor ucide fiii şi fiicele lor, şi le vor arde casele cu foc.

⁴⁷A ka akina raua e te hui ki te kohatu, ka tapahia ki a ratou hoari; ka whakamatea a raua tama, a raua tamahine, ka tahuna ano o raua whare ki te ahi.

⁴⁸Voi face astfel să înceteze nelegiuirea în ţară; ca toate femeile să ia învăţătură, şi să nu mai facă o nelegiuire ca a voastră!

⁴⁸Heoi ka meinga e ahau te puremu kia mutu i te whenua; kia ako ai nga wahine katoa kia kaua a ratou mahi e rite ki o korua he.

⁴⁹Vi se va răsplăti astfel nelegiuirea, şi veţi purta păcatele săvîrşite cu idolii voştri, şi veţi şti că Eu sînt Domnul, Dumnezeu!``

⁴⁹Ka hoatu ano e ratou nga utu o to korua he ki a korua, a ka pikaua e korua nga hara o a korua whakapakoko; ka mohio ko te Ariki ahau, ko Ihowa.