¹Dimineaţa, preoţii cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrînii, cărturarii şi tot Soborul. Dupăce au legat pe Isus, L-au dus şi L-au dat în mînile lui Pilat.

¹¶ A, mea kau ake te ata, ka runanga nga tohunga nui, nga kaumatua, nga karaipi, me te runanga katoa, a ka herea e ratou a Ihu, ka arahina atu, a tukua atu ana ki a Pirato.

²Pilat L -a întrebat: ,,Eşti Tu Împăratul Iudeilor?`` ,,Da, sînt``, i -a răspuns Isus.

²Ka ui a Pirato ki a ia, Ko koe ranei te Kingi o nga Hurai? Ka whakahokia e ia ki a ia, Kua korerotia na e koe.

³Preoţii cei mai de seamă Îl învinuiau de multe lucruri.

³He maha hoki nga mea i whakapaea ki a ia e nga tohunga nui, kaore ia i korero.

⁴Pilat L -a întrebat din nou: ,,Nu răspunzi nimic? Uite de cîte lucruri Te învinuiesc ei!``

⁴Ka ui ano a Pirato ki a ia, ka mea, Kahore au kupu whakahoki? Na, te tini o nga kupu e korero nei ratou mou.

⁵Isus n'a mai dat nici un răspuns, lucru care a mirat pe Pilat.

⁵Heoi kahore a Ihu i whakahoki atu ano; no ka miharo a Pirato.

⁶La fiecare praznic al Paştelor, Pilat le slobozea un întemniţat, pe care -l cereau ei.

⁶Na i taua hakari kotahi te herehere e tukua ana e ia ki a ratou, ko ta ratou e inoi ai.

⁷În temniţă era unul numit Baraba, închis împreună cu tovarăşii lui, din pricina unui omor, pe care -l săvîrşiseră într'o răscoală.

⁷Na i reira tetahi tangata ko Parapa te ingoa, e here tahi ana me ona hoa tutu, he hunga i patu tangata i te ngangaretanga.

⁸Norodul s'a suit, şi a început să ceară lui Pilat să le dea ce avea obicei să le dea totdeauna.

⁸Na ka haere te mano, ka anga ka tono ki a ia kia peratia me tana i mea ai ki a ratou i mua.

⁹Pilat le -a răspuns: ,,Voiţi să vă slobozesc pe Împăratul Iudeilor?``

⁹Na ka whakahoki a Pirato ki a ratou, ka mea, E pai ana ranei koutou kia tukua e ahau ki a koutou te Kingi o nga Hurai?

¹⁰Căci pricepuse că preoţii cei mai de seamă din pizmă Îl dăduseră în mîna lui.

¹⁰I mahara hoki ia he hae i tukua ai ia e nga tohunga nui.

¹¹Dar preoţii cei mai de seamă au aţîţat norodul să ceară lui Pilat să le slobozească mai bine pe Baraba.

¹¹Otira ka whakatutehutia e ratou te mano, kia tukua e ia ko Parapa ke ki a ratou.

¹²Pilat a luat din nou cuvîntul, şi le -a zis: ,,Dar ce voiţi să fac cu Acela, pe care -L numiţi Împăratul Iudeilor?``

¹²Na ka whakahoki ano a Pirato, ka mea ki a ratou, He aha oti ta koutou e pai ai kia meatia e ahau ki tenei e huaina nei e koutou ko te Kingi o nga Hurai?

¹³Ei au strigat din nou: ,,Răstigneşte -L!``

¹³Ka karanga ano ratou, Ripekatia.

¹⁴,,Dar ce rău a făcut?`` le -a zis Pilat. Însă ei au început să strige şi mai tare: ,,Răstigneşte -L!``

¹⁴Na ka mea a Pirato ki a ratou, He aha koia tana kino i mea ai? Heoi nui noa atu ta ratou hamama, Ripekatia ia.

¹⁵Pilat a vrut să facă pe placul norodului, şi le -a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, dupăce a pus să -L bată cu nuiele, L -a dat să fie răstignit.

¹⁵¶ Na, i tona hiahia kia whakamarietia te mano, tukua ana e Pirato a parapa ki a ratou, a, ka oti a Ihu te whiu, ka tukua kia ripekatia.

¹⁶Ostaşii au adus pe Isus în curte, adică în palat, şi au adunat toată ceata ostaşilor.

¹⁶Na ka arahina ia e nga hoia ki te marae, ara ki te whare whakawa, a karangarangatia ana te ropu katoa.

¹⁷L-au îmbrăcat într'o haină de purpură, au împletit o cunună de spini, şi I-au pus -o pe cap.

¹⁷Ka whakakahuria ia ki te kakahu papura, a, ka oti tetahi karauna tataramoa te whiri, ka potaea ki a ia.

¹⁸Apoi au început să -I ureze, şi să zică: ,,Plecăciune, Împăratul Iudeilor!``

¹⁸Na ka anga ratou ka oha ki a ia, Tena koe, e te Kingi o nga Hurai!

¹⁹Şi -L loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau, îngenuncheau şi I se închinau.

¹⁹Patua ana e ratou tona matenga ki te kakaho, tuwha ana ki a ia, ka tuku i nga turi ki a ia, a koropiko ana ki a ia.

²⁰Dupăce şi-au bătut astfel joc de El, L-au desbrăcat de haina de purpură, L-au îmbrăcat în hainele Lui, şi L-au dus să -L răstignească.

²⁰A, no ka mutu ta ratou taunu ki a ia, ka tangohia te kahu papura i a ia, na whakakakahuria ana ia ki ona ake kakahu, a arahina ana ia kia ripekatia.

²¹Au silit să ducă crucea lui Isus pe un trecător, care se întorcea dela cîmp, numit Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru şi al lui Ruf.

²¹Na ka meinga e ratou tetahi tangata e tika ana na reira, a Haimona o hairini, i ahu mai i nga whenua, ko te papa o Arehanera raua ko Rupuha, kia haere me ratou, kia riro ai mana e amo tona ripeka.

²²Şi au adus pe Isus la locul numit Golgota, care, tîlmăcit, însemnează: ,,Locul căpăţînii.``

²²¶ Na ka arahina ia ki tetahi wahi, ki Korokota, tona tikanga ina whakamaoritia ko te Wahi Angaanga.

²³I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l -a luat.

²³A hoatu ana ki a ia he waina, he mea whakananu ki te maira, kia inumia: otira kihai i tangohia e ia.

²⁴Dupăce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgînd la sorţi, ca să ştie ce să ia fiecare.

²⁴A ripekatia ana ia e ratou, ka wehewehea ona kakahu, he mea maka ki te rota, kia kitea ai ko te aha e riro i tetahi, i tetahi.

²⁵Cînd L-au răstignit, era ceasul al treilea.

²⁵Na ko te toru tera o nga haora, a ka ripekatia ia e ratou.

²⁶Deasupra Lui era scrisă vina Lui: ,,Împăratul Iudeilor.``

²⁶Ko te mea i whakawakia ai ia i tuhituhia ki runga, KO TE KINGI O NGA HURAI.

²⁷Împreună cu El au răstignit doi tîlhari, unul la dreapta şi altul la stînga Lui.

²⁷Na tokorua nga tahae i ripekatia ngatahitia me ia; ko tetahi ki matau, ko tetahi ki tona maui.

²⁸Astfel s'a împlinit Scriptura, care zice: ,,A fost pus în numărul celor fărădelege.``

²⁸Na ka rite te karaipiture e mea nei, I taua ngatahitia ia me te hunga hara.

²⁹Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap, şi ziceau: ,,Uă! Tu, care strici Templul, şi -l zideşti la loc în trei zile,

²⁹Ko te hunga e haereere ana i reira ka tawai ki a ia, ka ruru i o ratou matenga, ka mea, Ha, ko koe ka whakahoro nei i te whare tapu, ka hanga nei ano i nga ra e toru,

³⁰mîntuieşte-Te pe Tine însuţi, şi pogoară-Te de pe cruce!``

³⁰Whakaora i a koe ano ka heke iho i te ripeka.

³¹Tot astfel şi preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii îşi băteau joc de El între ei, şi ziceau: ,,Pe alţii i -a mîntuit, şi pe Sine însuş nu Se poate mîntui!

³¹Waihoki ko nga tohunga nui ka tawai i a ia, ratou ko nga karaipi, ka mea, Ko era atu i whakaorangia e ia, te taea e ia te whakaora a ia ake ano.

³²Hristosul, Împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem!`` Cei răstigniţi împreună cu El, deasemenea îşi băteau joc de El.

³²Tena ra kia heke iho aianei a te Karaiti, te Kingi o Iharaira, i te ripeka, kia kite ai tatou, kia whakapono ai. I tawai hoki ki a ia te hunga i ripekatia ngatahitia me ia.

³³La ceasul al şaselea, s'a făcut întunerec peste toată ţara, pînă la ceasul al nouălea.

³³¶ A, no ka tae ki te ono o nga haora, ka pouri a runga o te whenua katoa, taea noatia te iwa o nga haora.

³⁴Şi în ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: ,,Eloi, Eloi, lama sabactani`` care, tîlmăcit, înseamnă: ,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentruce M'ai părăsit?``

³⁴A i te iwa o nga haora ka karanga a Ihu, he nui te reo, ka mea, Eroi, Eroi, rama hapakatani? ko te tikanga tenei ina whakamaoritia, E toku Atua, e toku Atua, he aha koe i whakarere ai i ahau?

³⁵Unii din cei ce stăteau acolo, cînd L-au auzit, ziceau: ,,Iată, cheamă pe Ilie!``

³⁵A, no te rongonga o etahi o te hunga e tu ana i reira, ka mea, Nana, e karanga ana ia i a Iraia.

³⁶Şi unul din ei a alergat de a umplut un burete cu oţet, l -a pus într'o trestie, şi I -a dat să bea, zicînd: ,,Lăsaţi să vedem dacă va veni Ilie să -L pogoare de pe cruce!``

³⁶Na ka oma tetahi, ka whakaki i tetahi hautai ki te winika, whakanohoia ana ki te kakaho, ka hoatu kia inumia e ia, ka mea, Kati; tena kia kite tatou me kore a Iraia e haere mai ki te tango i a ia ki raro.

³⁷Dar Isus a scos un strigăt tare, şi Şi -a dat duhul.

³⁷Na he nui te reo i puaki i a Ihu, a hemo ake.

³⁸Perdeaua dinlăuntrul Templului s'a rupt în două de sus pînă jos.

³⁸A ka wahia te arai o te temepara i waenganui pu mai i runga ki raro.

³⁹Sutaşul, care sta în faţa lui Isus, cînd a văzut că Şi -a dat astfel duhul, a zis: ,,Cu adevărat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!``

³⁹A, no te kitenga o te keneturio, e tu hangai atu ana ki a ia, i pera te ahua o tana tukunga i tona wairua, ka mea ia, He pono ko te Tama a te Atua tenei tangata.

⁴⁰Acolo erau şi nişte femei, cari priveau de departe. Printre ele erau Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov cel mic şi a lui Iose, şi Salome,

⁴⁰Na i reira etahi wahine e matakitaki ana mai i tawhiti: i roto i a ratou a Meri Makarini, a Meri hoki whaea o Hemi, te mea iti, raua ko Hohi, me Haromi;

⁴¹cari, pe cînd era El în Galilea, mergeau după El şi -I slujeau; şi multe alte femei, cari se suiseră împreună cu El în Ierusalim.

⁴¹Ara ko nga wahine i aru nei i a ia, i a ia i Kariri, i mahi mea nei mana; me etahi atu wahine tokomaha i haere tahi mai nei me ia ki Hiruharama.

⁴²Cînd s'a înserat-fiindcă era ziua Pregătirii, adică, ziua dinaintea Sabatului. -

⁴²¶ Na ka ahiahi, i te mea ko te ra takanga, ara ko te ra i mua ake o te hapati,

⁴³a venit Iosif din Arimatea, un sfetnic cu vază al soborului, care şi el aştepta Împărăţia lui Dumnezeu. El a îndrăznit să se ducă la Pilat ca să ceară trupul lui Isus.

⁴³Ka haere mai a Hohepa o Arimatia, he rangatira runanga, he tangata nui tonu, e tatari ana ano hoki ia ki te rangatiratanga o te Atua; a ka haere maia tonu ki a Pirato, ka inoi i te tinana o Ihu.

⁴⁴Pilat s'a mirat că murise aşa de curînd; a chemat pe sutaş, şi l -a întrebat dacă a murit de mult.

⁴⁴Na ka miharo a Pirato, hua noa kahore ano i mate: ka karangatia e ia te keneturio, ka ui ki a ia, mehemea kua mate atu ra ia.

⁴⁵După ce s'a încredinţat de la sutaş că a murit, a dăruit lui Iosif trupul.

⁴⁵A, no ka rongo ki te keneturio kua mate, ka whakaaetia e ia te tinana ki a Hohepa.

⁴⁶Şi Iosif a cumpărat o pînză subţire de in, a dat jos pe Isus de pe cruce, L -a înfăşurat în pînza de in, şi L -a pus într-un mormînt săpat în stîncă. Apoi a prăvălit o piatră la uşa mormîntului.

⁴⁶Na ka hokona e tera he rinena, ka tangohia mai ia ki raro, a takaia ana ki te rinena; whakatakotoria ana ia ki roto ki te urupa kua haua atu ki te kamaka, a whakataka atu ana he kohatu ki te kuwaha o te urupa.

⁴⁷Maria Magdalina şi Maria, mama lui Iose, se uitau unde -L puneau.

⁴⁷I kite a Meri Makarini, raua ko Meri whaea o Hohi, i te wahi i whakatakotoria ai ia.