¹Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -

¹¶ Ko te tama whakaaro nui ka rongo ki ta tona papa ako: ko te tangata whakahi ia e kore e rongo ki te riri.

²Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -

²¶ E kai te tangata i te pai i te hua o tona mangai: ka kai ia te wairua o te hunga wanoke i te tutu.

³Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -

³¶ Ko te tangata e tiaki ana i tona mangai e pupuri ana i tona ora: ko te tangata ia e hamama nui ana ona ngutu, ko te whakangaromanga mona.

⁴Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -

⁴¶ E hiahia ana te wairua o te tangata mangere, a kahore he mea mana: ka meinga ia kia momona te wairua o te hunga uaua.

⁵Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -

⁵¶ E kino ana te tangata tika ki te korero teka: he mea whakarihariha ia te tangata kino, a whakama noa iho.

⁶Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -

⁶¶ Ko te tika hei kaitiaki mo te tangata e tapatahi ana te ara: ka whakataka ano te tangata kino e te hara.

⁷Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -

⁷¶ Tera tetahi kei te amene taonga mona, heoi kahore rawa he mea i a ia: tera tetahi kei te whakarawakore i a ia, heoi nui atu ona rawa.

⁸Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -

⁸¶ Ko nga utu mo te tangata kia ora, ko ona rawa: tena ko te rawakore, e kore e rongo i te riri.

⁹Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -

⁹¶ E koa ana te marama o te hunga tika: ka keto ia te rama o te hunga kino.

¹⁰Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -

¹⁰¶ He totohe anake i ahu mai i te whakapehapeha: he whakaaro nui ia kei te hunga i nga kupu tika.

¹¹Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -

¹¹¶ Ko nga taonga i puta mai i te whakamanamana ka iti haere: ko ta te tangata i whakaemi ai, he mea mahi, ka tupu haere.

¹²O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -

¹²¶ He manako taringa roa, he patu ngakau: ka tae te koronga, ko te rakau ia o te ora.

¹³Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -

¹³¶ Ko te tangata e whakahawea ana ki te kupu, ka ngaro i a ia ano; ko te tangata ia e wehi ana i te whakahau, ka whiwhi ki te utu.

¹⁴Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -

¹⁴¶ Ko te ture o te hunga whakaaro nui, he puna no te ora, e puta ai i nga reti o te mate.

¹⁵O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -

¹⁵¶ Ko to te ngarahu pai he homai atawhai; he taikaha ia te ara o te hunga nanakia.

¹⁶Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -

¹⁶¶ He mahi mohio ta te tangata tupato; ko ta te wairangi he hora i te kuwaretanga.

¹⁷Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -

¹⁷¶ Ka hinga te karere kino ki te kino; ko te karere pono ia, ano he rongoa.

¹⁸Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -

¹⁸¶ Ko te tangata kahore e pai ki te papaki, mana te rawakore, te whakama; engari ko te tangata e whai mahara ana ki te ako, ka whakahonoretia.

¹⁹Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -

¹⁹¶ Ko te hiahia kua rite, he reka ki te wairua: he whakarihariha ia ki nga kuware te whakarere i te kino.

²⁰Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

²⁰¶ Haere i te taha o te hunga whakaaro nui, a ka whai whakaaro koe: ko te takahoa ia o nga kuware, ka mamae.

²¹Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

²¹¶ Ka whai te kino i te hunga hara; ko te utu ia ki te hunga tika, he pai.

²²Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -

²²¶ He whakarerenga iho ta te tangata pai mo nga tamariki a nga tamariki; kei te rongoa mo te tangata tika nga taonga o te tangata hara.

²³Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -

²³¶ He nui te kai kei te ngakinga a nga rawakore; tera ia te mea e ngaro ana i te kore o te tikanga pai.

²⁴Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -

²⁴¶ Ko te tangata e kaiponu ana i tana whiu, e kino ana ia ki tana tama; ko te tangata ia e aroha ana ki a ia, ka papaki wawe i a ia.

²⁵Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -

²⁵¶ Kai ana te tangata tika, makona ana tona wairua; ka hapa ia te kopu o te tangata kino.