¹Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

¹¶ Ma te kupu ngawari e kaupare te riri; ma te kupu taimaha ia e whakaoho te riri.

²Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

²¶ Ko te arero o te tangata whakaaro nui e whakahua tika ana i te matauranga: e whakapuaki ana ia te mangai o nga kuware i te wairangi.

³Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

³¶ Kei nga wahi katoa nga kanohi o Ihowa, e titiro ana ki te hunga kino, ki te hunga pai.

⁴Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

⁴¶ Ko te arero reka he rakau no te ora; tena ki te wanoke a roto he wawahi wairua.

⁵Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

⁵¶ E whakahawea ana te wairangi ki te papaki a tona papa; ko te tangata ia e mahara ana ki te ako ka mohio ki te tupato.

⁶În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

⁶¶ He nui te taonga kei te whare o te tangata tika; he raruraru ia kei roto i nga mea hua ki te tangata kino.

⁷Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

⁷¶ E ruia ana te matauranga e nga ngutu o nga whakaaro nui: kahore ia he pena a te ngakau o nga kuware.

⁸Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

⁸¶ He mea whakarihariha ki a Ihowa te whakahere a te hunga kino: engari e manako ana ia ki te inoi a te hunga tika.

⁹Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

⁹¶ He mea whakarihariha ki a Ihowa te huarahi o te tangata kino: ko te tangata ia e whai ana i te tika tana e aroha ai.

¹⁰Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

¹⁰¶ He kino te papaki ki te tangata e whakarere ana i te ara; a, ko te tangata e kino ana ki te ako, ka mate.

¹¹Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

¹¹¶ Kei te aroaro o Ihowa te reinga me te whakangaromanga; engari rawa hoki nga ngakau o nga tama a te tangata.

¹²Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

¹²¶ E kore te tangata whakahi e aroha ki te kaipapaki; e kore hoki e haere ki te hunga whakaaro nui.

¹³O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

¹³¶ Ma te koa o te ngakau ka pai ai te mata: ma te pouri ia o te ngakau ka maru ai te wairua.

¹⁴Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

¹⁴¶ E rapu ana te ngakau mohio i te matauranga; ko te kuware ia ta te mangai o nga wairangi e kai ai.

¹⁵Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

¹⁵¶ He kino nga ra katoa o te hunga pouri; he hakari tonu ta te tangata i te ngakau marama.

¹⁶Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

¹⁶¶ He pai ke te iti i kinakitia ki te wehi ki a Ihowa, i te nui taonga i kinakitia ki te raruraru.

¹⁷Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

¹⁷He pai ake te tina puwha ko te aroha hei kinaki, i te kau whangai e kinakitia ana ki te mauahara.

¹⁸Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

¹⁸¶ He whakaoho tautohe ta te tangata pukuriri: he pehi pakanga ia ta te tangata manawanui.

¹⁹Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

¹⁹¶ Ko te ara o te tangata mangere, ano he taiepa tataramoa; he ara nui ia to te tangata tika.

²⁰Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

²⁰¶ He tama whakaaro nui, ka koa te papa: tena ko te tama kuware, he whakahawea ki tona whaea.

²¹Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

²¹¶ Ki te tangata maharakore he mea whakahari te wairangi; he tika ia te haere a te tangata matau.

²²Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

²²¶ Ki te kahore he runanga, ka pororaru nga tikanga: ma te tokomaha ia o nga kaiwhakatakoto whakaaro ka mau ai.

²³Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

²³¶ Kei ta tona mangai i whakahoki ai he koa mo te tangata: ko te kupu i te wa i tika ai, ano te pai!

²⁴Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

²⁴¶ Ki te tangata whakaaro nui e ahu whakarunga ana te ara ki te ora, he mea kia mahue ai i a ia te reinga o raro.

²⁵Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

²⁵¶ Ka hutia ake e Ihowa te whare o te tangata whakakake: engari ka whakapumautia e ia te rohe o te pouaru.

²⁶Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

²⁶¶ He mea whakarihariha ki a Ihowa nga whakaaro nanakia; he mea kohakore ia nga kupu ahuareka.

²⁷Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

²⁷¶ Ko te tangata apo taonga, raruraru ana i a ia tona whare; ka ora ia te tangata e kino ana ki nga mea homai noa.

²⁸Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

²⁸¶ Ko te ngakau o te tangata tika e ata whakaaro ana ki te kupu hei whakahokinga; ko te mangai ia o te tangata kino e tahoro ana i nga mea kikino.

²⁹Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

²⁹¶ E matara ana a Ihowa i te hunga kino: otiia e rongo ana ia ki te inoi a te hunga tika.

³⁰O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

³⁰¶ Ma te marama o nga kanohi ka koa ai te ngakau: a ma te rongo pai ka momona ai nga wheua.

³¹Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

³¹¶ Ko te taringa e whakarongo ana ki te whakatupato e ora ai, ka noho i waenga i te hunga whakaaro nui.

³²Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

³²¶ Ko te tangata e whakakahore ana ki te papaki, e whakahawea ana ki tona wairua; engari ko te tangata e rongo ana ki te ako, ka whiwhi ki te ngakau mahara.

³³Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

³³¶ Ko te wehi ki a Ihowa te ako o te whakaaro nui; ko te ngakau whakaiti hoki e haere ana i mua i te honore.